239 matches
-
nu mai poate să urmărească o politică externă care să recunoască și cu atât mai puțin să respecte acele constrângeri morale autoimpuse care constituie fundamentul politicii viabile a balanței puterii. Nu este o necesitate ca o relaxare internă a regimului totalitarist să atragă după sine în mod automat o politică externă mai rațională. Însă ar îndepărta un obstacol important din calea unei astfel de politici datorită facilitării demarării unui dialog între diferitele școli de gândire din Uniunea Sovietică - după modelul marilor
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe pământ (1990) și Cincizeci de nuvele triste (1996). A primit Premiul Editurii Dacia din Cluj-Napoca pe anul 1998. În nuvele, C. abordează cu precădere tematica rurală: degradarea țărănimii, destinul celor „dezrădăcinați”, atmosfera deprimantă în care a vegetat omul epocii totalitariste. Nu lipsite de har, nuvelele sunt totuși nu rareori marcate de naturalism. SCRIERI: Semnele de taină, pref. Iacob Burghiu, Chișinău, 1985; Om de bună voie, Chișinău, 1987; Jur pe pământ, Chișinău, 1990; Cincizeci de nuvele triste, Chișinău, 1996. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
discontinuităților tranziției, anume configurația geopolitică și absența liderilor providențiali. Poate fi vorba însă și despre alți factori din straturile culturale ale determinismului<footnote Dumitru Sandu, op. cit., p. 15. footnote>. 1.2.4. Necesitatea unei teorii generale a tranziției de la economia totalitaristă la economia cu piață concurențială S-a văzut că tranziția se manifestă sub diverse forme și se referă la diverse aspecte sau laturi ale vieții sociale (în sens larg) pe planeta noastră. În ultimele două decenii, s-a acordat însă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
menționa un posibil miracol pentru România, în sensul refacerii 10 N. Nicolae Constantinescu, Dileme ale tranziției la economia de piață, Editura Economică, București, 1992, pp. 72-73, și Reforma economică, în folosul cui?, Editura Economică, București, p. 12 și următoarele. economiei totalitariste și izomorfe cu o economie de război, în funcție de posibilitățile și resursele interne - modelul a eșuat după doi ani de controverse. Analiștii acestui model (mai ales germanii) pornesc de la rădăcinile sociale. Simon de Sismondi arăta că bogăția se referă la întreaga
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
directă sau indirectă de a participa la încercările de a realiza schimbările necesare. Față de acest proiect filosofic au fost formulate obiecții și critici foarte puternice. O sinteză a lor este oferită de Luc Ferry 276: • Ecologia profundă conține o ideologie totalitaristă, fundamentalistă și integralistă care pune în pericol libertatea și democrația. • Ecologia profundă propune o revoluție, iar nu o schimbare prin reformă. Această revoluție este îndreptată împotriva valorilor iluministe și a umanismului, împotriva Occidentului în general. • Conceptul de valoare intrinsecă și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei extraordinare schimbări în bine. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje dintrun roman postbelic studiat Marin Preda, Moromeții (relația dintre Ilie și Niculae Moromete) INTRODUCERE: Personajul literar în romanul postbelic Confruntat cu restricțiile impuse de regimul totalitarist, romanul românesc postbelic își recuperează finalitatea estetică la jumătatea „obsedantului deceniu“ șase, prin publi carea romanelor Bietul Ioanide (1953) de George Călinescu și Moromeții (vol. I, 1955) de Marin Preda. Cele două apariții notabile creează un precedent prin sfidarea terito
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
luciditate, prin fire reflexivă, introvertită. Prin intermediul celor două personaje, tată și fiu, romanul pune în dezbatere teme defi nitorii pentru existența satului românesc, surprins din perioada interbelică până în anii ‘50, ai colectivizării forțate, dar și pentru destinul intelectualului întro epocă totalitaristă. Toate liniile tematice converg spre cei doi protagoniști ai romanului, Ilie și Niculae Moromete. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a mo dului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relațiile dintre tată și fiu sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și a răului“ și, în opoziție cu atitudinea contemplativă a lui Moromete, alege implicarea activă în schim barea lumii. Înțelege curând însă că, în numele acestei ideologii, se săvârșesc abuzuri grave și mor oameni. Devenit el însuși o victimă a sistemului totalitarist, Niculae redes coperă valorile tatălui său și le va duce mai departe după moartea lui Moromete: Tată, șopti el, eu nu team părăsit niciodată, știi bine... Și eu vreau să spun ca și tine că binele na pierit niciodată din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
politică centrală coordonează și controlează totul. Condițiile concrete de funcționare ale comunismului aveau să fie mai curînd improvizate de către Lenin și Stalin, sau Mao Tzedong. A rezultat o societate închisă, gri, lipsită de eficiență și tot mai represivă. O societate totalitaristă. Economia e condusă cu ajutorul planurilor anuale și cincinale și al indicațiilor liderilor partidului comunist. Agricultura este colectivizată, subzistînd un mic sector cooperatist în domeniul micilor meșteșuguri și servicii. Se realizează mari lucrări de infrastructură, cu costuri foarte mari și randamente
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
predicțiilor lui McClelland, țările în care nevoia de realizare este ridicată vor continua să se dezvolte mai repede decât celelalte, iar țările cu nevoia de putere ridicată și cea de afiliere scăzută se vor îndrepta către regimuri politice dictatoriale și totalitariste. În plan individual, s-a constatat că nevoia de realizare este una învățată și se formează în intervalul de vârstă 5-10 ani. Educația pentru obținerea excelenței și trainingul pot contribui la creșterea nevoii de realizare doar dacă sunt realizate în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Ipostazele enciclopedistului, 1993), de integrare a culturii române în mișcarea literară europeană (Convergențe europene, 1995), de studiere a interferențelor (Apropieri literare și culturale româno-maghiare, 1998) și de scrutare critică a valorilor exilului românesc (Reîntoarcerea la Ithaca, 1998). În plină epocă totalitaristă P. a colaborat la volumul Le Siècle des Lumières et la Bible (Paris, 1986) cu studiul La Bible chez les Roumains. A semnat articole în Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și în Dicționarul general al literaturii române. A îngrijit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
lung studiu al acestei mișcări el emite părerea: ,, Pentru a înțelege fenomenul Yoga trebuie să te naști și să crești sub această religie”. Orientalii sunt mult mai puțin dezvoltați din punct de vedere: economic, politic, cultural și juridic, iar regimurile totalitariste, ideile preconcepute și întârzierea globalizării se pare că le conferă un vădit handicap social și economic. După descrierea panoramei sociale orientale și extrem orientale, acum vom urmări simbolistica actului sexual, acesta fiind de altfel prezentat în câteva ipostaze în paginile
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
în subordine o structură cu un efectiv de 18 militari. În septembrie 1940, Geissler s-a „desconspirat”, devenind atașatul de poliție al Legației Germane la București. Baza informativă a Gestapo-ului erau membrii Mișcării Legionare. Cu metodele lui brutale și totalitariste, a sprijinit logistic Mișcarea Legionară și a dirijat-o ideologic și politic, susținând-o și incitând-o la rebeliune. Generalul Ion Antonescu, în baza datelor furnizate de E. Cristescu, a intervenit direct la Hitler și la Himmler, pentru ca Geissler și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
217/2015, care în notă de fundamentare face apel la Legea 51/1991 privind siguranța națională a României, care menționează, la Art. 3 lit h), printre amenințări la adresa siguranței naționale "inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascista, legionara sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
să se întâmple în primele luni ale anului 1967. Inerția României provenea dintr-un context politic pe care era riscant să-l depășească. Impedimentele unei evoluții normale, cuprinzătoare, care să ducă lucrurile la o stare de normalitate, proveneau din cauza regimului totalitarist; războiul civil din 1936 și instaurarea dictaturii lui Franco aveau multe reverberații în lumea politică de atunci în țările din Est (inclusiv din România, de unde participaseră brigăzi de luptă pentru apărarea republicii); o schimbare radicală fiind greu de digerat, apetitul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
jongleze cu dibăcie și să ofere un tip de analiză care pare să depășească ambele dispute. Prin analogia pe care o face Între regimurile de tip totalitar și școlile de partid ca „instituție totală” el reușește să susțină teoria regimurilor totalitariste, a unui control total al partidului asupra unei societăți puțin diferențiate profesional și ideologizate. Mai mult, școala de partid ca „instituție totală” este În măsură să oferă o explicație a parcursului regimurilor totalitariste, care pentru a nu Își pierde „suflul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
totală” el reușește să susțină teoria regimurilor totalitariste, a unui control total al partidului asupra unei societăți puțin diferențiate profesional și ideologizate. Mai mult, școala de partid ca „instituție totală” este În măsură să oferă o explicație a parcursului regimurilor totalitariste, care pentru a nu Își pierde „suflul vital” trebuie să păstreze iluzia „mișcării” revoluționare din care provin. Terorii din prima fază a tranformării mișcării În regim, așa cum este ea descrisă de către H. Arendt, Îi corespunde violența simbolică din perioada stabilizării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
opinii de susținere a unor acțiuni publice care implică explicit violența sau segregarea extremă a grupurilor etnice. Caseta 15tc "Caseta 15" Ce este extremismul?tc "Ce este extremismul?" Calificativul de extremist apare, cel mai adesea, în legătură cu atribuiri negative precum „fascist”, „totalitarist”, „xenofob”, „rasist”, „antisemit”, „fundamentalist”, „terorist” etc. Apare și în legătură cu ceea ce fac, dar și cu ceea ce afirmă sau susțin unii oameni. Este, în consecință, o desemnare de act, dar și de ideologie și atitudine. Și de mișcare socială, dar și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Ialta, Stalin și-a văzut satisfăcute toate cererile, de creare a unui glacis de securitate între U.R.S.S. și Germania. Dorința de a întări poziția de securitate a Rusiei față de Germania și de Occident a avut drept efect expansiunea puterii totalitariste sovietice. Ialta s-a dovedit a fi doar o victorie tactică pentru U.R.S.S., căzând în capcana unui sistem care nu putea fi reformat sau negociat, pierzând războiul rece. Începând din anii ’50, N.A.T.O. a dezvoltat o capacitate semnificativă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
își are rădăcinile în Republica, receptarea a fost de-a lungul ultimului secol una preponderent politică, însă și aceasta plină de interpretări de pe poziții contradictorii. De exemplu, Popper declară cu convingere că Republica este prima dintre cele mai mari utopii totalitariste de la care, implicit sau explicit, se vor revendica nu numai creatorii fascismului, dar și Hegel, Marx, comunismul și alte curente precum meritocrația, feminismul și multe alte sisteme educaționale cu tentă reformistă profundă. Acest curent de interpretare politică a platonismului în
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și speranțe dintotdeauna ale omenirii. În fine, în al treilea rând, banda desenată devine ea însăși un mit, atât prin conținutul său cât și prin ea însăși ca mediu de transmisie a mesajelor, fapt observabil mai cu seamă în societățile totalitariste, unde banda desenată, fiind considerată o invenție americană și o unealtă de dislocare a purității ideologice, este privită cu suspiciune și chiar prompt eliminată. Dar și în societățile democratice, acolo unde este considerată factor de corupere a publicului tânăr, banda
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
XVII-lea și apoi de iluminiști (Cassirer blamându-i pe romantici pentru revitalizarea mitului, în istorie prin Carlyle și cultul eroului, care împreună cu teoria raselor a lui Gobineau și apologia statului întreprinsă de către Hegel ar constitui, chiar dacă denaturate, sursele ideologiilor totalitariste). Mitul statului, pp. 341-455, passim. După ce a fost ostracizat pe treapta cea mai de jos a gândirii umane, mitul a fost reevaluat într-o primă fază de către Schelling, care considera că nu există diferențe între lumea obiectivă și cea subiectivă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
oferit de autor: într-un episod din seria Blake et Mortimer este prezentat un "imperiu galben" cu capitala în Lhasa (suficient de "neutru"), populat de tirani cu mustață hitleristă, fenotip asiatic și ordine sovietică, înotând într-o aglomerare de simboluri totalitariste (svastici, mandale, steaguri), cu vocabular în care abundă termeni ca "purificare" sau "pacificare", acumulând "demonii care agită și înspăimântă umanitatea" la mijlocul secolului. Personajele negative erau mereu costumate în naziști, sovietici sau japonezi, iar cele pozitive în americani, francezi, englezi, ruși
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a comuniștilor, perioada lui Nicolae Ceaușescu la revoluția din 1989, precum și ambianța literară: perioada avangardistă, evocarea unor scriitori (Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Marin Preda, Nichita Stănescu, Petre Țuțea, Mircea Eliade ș.a.), întoarcerea la cărțile preferate, rememorarea unor anecdote din perioada totalitaristă. Se discută și despre dragoste, frumusețe, singurătate, filosofie. Răspunsurile lui Bogza vin prompt, spumoase, memorabile deseori, aforistice. În completarea dialogului este republicat Poemul invectivă (apărut în 1933) și se reproduce o selecție a scrisorilor trimise de Constantin Noica lui Geo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
publice. Măsurarea conștientizării sau atitudinilor îndreptate către client la începutul unei campanii de relații publice, și din nou la sfârșitul ei, marchează succesul sau reușită campaniei. În spațiul est-european termenul și practica relațiilor publice a ajuns cu mare întârziere: regimurile totalitariste din țările ex-socialiste le-au respins pe motiv că relațiile publice contraveneau ideologiei oficiale. Abia după căderea comunismului practică relațiilor publice a început să se dezvolte și în această parte a Europei. 2.2.2. Raportul dintre relații publice și
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]