1,160 matches
-
acesta o vorbea cu obiectul interpretării sale, pentru Polanyi „geniul” este încarnat holografic în retorica gestului. Închegând mirajul prezenței dincolo de cuvânt, gestul e tot ceea ce mai poate articula, aici și acum, „esențe”. Mecanismul inferenței tacite care sprijină efortul continuu de totalizare a experienței are o suprafață de lucru mai mare decât inferența explicită, direct asistată de conștiență. Prezența noastră în lume este întotdeauna coordonată de o inteligență cu rădăcini adânc înfipte în fondul tacit al cunoașterii. Pentru Polanyi orice proces de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
poezie situată majoritar sub semnul ochiului transfigurator (care, am zice eminescian, În lăuntru se deșteaptă), el Își structurează, cum am observat, acest spațiu imaginar În „figuri” ce corespund, În mare măsură, acelei „practici a fericirii” care este sărbătoarea: etalarea, acumularea, totalizarea lumii obiectelor satisfac exigența opulenței festinului; proliferarea barocă a podoabei În spațiile de joc (dans, sport etc.) răspunde, prin definiție, iarăși, unei astfel de ambianțe; dinamismul Însuși al viziunii permite, de asemenea, apropierea de starea de sărbătoare, cu atît mai
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
avea în vedere altceva decât arta de a construi povestiri. Ceea ce ar putea părea la prima vedere o privilegiere a mythos-ului - construirea intrigii reprezintă un model de concordanță, o paradigmă a ordinii, fiind caracterizată prin atribute ca stabilitate, capacitate de totalizare, desăvârșire - nu reprezintă în fond altceva decât o manieră indirectă de elogiere a inteligenței mimetice și mitice, care este în primul rând recunoaștere, „o recunoaștere care iese din cadrul intrigii pentru a deveni aceea a spectatorului”99. Pe scurt, mimesis-ul apare
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de a defini limbajul poetic au pornit de la un set de trăsături apriorice; pentru Hugo Friedrich, Gérard Genette, Jean Cohen, Roman Jakobson, Carlos Bousoño ț.a.m.d., poezia moderna înseamnă „metafizică, transcendență, magie, idealism, anistoricitate, profunzime, logos, sinteză, origine, orfism, totalizare, vizionarism, autoreflexivitate a limbajului, motivare a semnului și încă multe altele”188, în măsura în care acești remarcabili, de altfel, teoreticieni sunt cu toții atașați prejudecății - perpetuată printr-un susținut efort istoric - că ar exista o esență atemporală a poeziei. Cum nu se poate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care i-l atribuie Vattimo termenului). Un tip de poezie în incapacitate de a dialoga cu proza și cu limbajul uzual pierde, fără doar și poate, din inventivitate și vigoare, în timp ce un „eu” liric care persistă în aspirația egocentrică spre totalizare și universalizare ar risca să sfârșească în alienare și solipsism. În stare pură nu putem găsi, desigur, nici o poezie care să restituie mișcarea pură, fără nici o legătură cu exteriorul. Un punct de vedere dintre cele mai interesante din perspectiva demonstrației
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cât mondializarea se impune ca un ansamblu de recompuneri ierarhice, dar și simbolice, imaginare și culturale, care remodelează viziunile actorilor individuali și ale grupurilor sociale și etnoculturale, redând totodată logicilor clasării și rupturii o nouă forță de solidificare. Perspectiva de totalizare a antropologiei ceea ce constituie totodată originalitatea și aportul ei esențial este convocată aici în orientarea ei proprie de descoperire a articulărilor de date, fapte și concepții erijate în domenii de interes separate și specifice de către celelalte discipline ale științelor sociale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în interiorul întreprinderii. Rezultatul articulațiilor, niciodată definitive, însă întotdeauna în stare de fabricare, ce se imprimă și se modifică din nou la contactul reciproc, procesul central de structurare a grupului se oferă deci observației antropologice înainte de toate ca un moment de totalizare care trebuie abordat simultan în ansamblul parcursurilor și prelungirilor lui. Asemenea indicații programatice cu privire la o etnologie a întreprinderii relativ îndepărtată de studiile despre calificări, posturi de lucru, efectele sociale restrânse ale tehnologiilor etc. pot părea abstracte, chiar "utopice" și fără
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
etnologie a întreprinderii relativ îndepărtată de studiile despre calificări, posturi de lucru, efectele sociale restrânse ale tehnologiilor etc. pot părea abstracte, chiar "utopice" și fără posibilitate de aplicare empirică. În realitate, punerea în practică a unei astfel de optici de totalizare în fața întreprinderii pune probleme metodologice foarte concrete, dacă judecăm după experiențele relatate de etnologi până în prezent 60, dificultățile întâmpinate în a-și duce la bun sfârșit anchetele, temerile de a-și vedea lucrările însușite de unii în detrimentul altora sau deturnate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
SIDA, femeile, tinerii etc.), dezvăluind o relativă generalizare pe care tendințele din antropologie o îmbogățesc -, nu reușesc să acopere contradicțiile care determină în prezent situația de observație etnologică, sub forma unei tensiuni din ce în ce mai puternice între constrângerile fărâmițării și efortul de totalizare. Aceste dificultăți metodologice și de interpretare a materialelor, adunate în rapoarte a căror punere în scenă etalează profunzimea ramificațiilor aflate în joc, au loc în cadrul unei disoluții a rupturii epistemologice fondatoare a antropologiei, declinându-se după diverse aspecte endotic / exotic
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu vine să le înlocuiască. Confuzia orientărilor științifice și absența cadrului teoretic general sunt fără drept de apel favorizate de fragmentarea câmpurilor de cercetare și de explozia obiectelor, puțin compatibile cu o antropologie care pare a conserva o ambiție de totalizare. Incertitudinile care decurg de aici se traduc prin inflația utilizării autosuficiente a termenului etnografie, pe de o parte; prin înmulțirea considerabilă a publicațiilor având drept temă de gândire alteritatea, pe de altă parte; prin omniprezența anumitor unități minimale precum ritul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Așadar, sensul religios al sacrului, deși dominant timp de secole, nu este și unic; el poate fi considerat ca o manifestare specifică a facultății generalumane de a semnifica” ( (26). Ori, tocmai această facultate umană ne poate ajuta să Înțelegem misterul „totalizării” ce implică o polarizare de semnificații opuse ce definesc sacrul ca fenomen total. Este prima totalizare semnificativă a spiritului uman” ( /154). CAPITOLUL al IIlea TIPOLOGIA SACRULUI Între elementele fundamentale ale hermeneuticii lui M. Eliade, alături de morfologia și fenomenologia sacrului se
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fi considerat ca o manifestare specifică a facultății generalumane de a semnifica” ( (26). Ori, tocmai această facultate umană ne poate ajuta să Înțelegem misterul „totalizării” ce implică o polarizare de semnificații opuse ce definesc sacrul ca fenomen total. Este prima totalizare semnificativă a spiritului uman” ( /154). CAPITOLUL al IIlea TIPOLOGIA SACRULUI Între elementele fundamentale ale hermeneuticii lui M. Eliade, alături de morfologia și fenomenologia sacrului se Înscrie și tipologia acestuia. Putem vorbi de trei mari forme de manifestare a sacrului, de trei
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
cîte unul (prin consistența proprie), ci în rețeaua interdependențelor. Structuralismul trebuie pus în legătură cu schimbările de paradigmă ale secolului al XX-lea ( La mort de l'homme la M. Foucault, rimbaldianul Je est un autre, nuclearizarea limbajului ca model epistemologic general). Totalizarea structurală înseamnă o "tăietură epistemologică" (coupure épistémologique la Gaston Bachelard) în raport cu noțiunea de centru, de origine, de transcendență: "Limbajul invadează cîmpul problematic; este momentul cînd în absența centrului, a originii, totul devine discurs" (J. Derrida, 1967: 411). Analiza structurală se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care le citim sunt dintr-o altă carte a lui Daniel cea biblică". 351 Linda Hutcheon preia termenul lui Brian McHale, concluzionând în Politica postmodernismului (p. 75) că "ficțiunea postmodernă de acest gen explorează și, simultan, problematizează noțiunile de închidere, totalizare și universalitate care fac parte din marile narațiuni pe care ea le provoacă (...). Poate că avem nevoie de o reevaluare a reprezentărilor sociale și politice dar și literare și istorice cu ajutorul cărora ne înțelegem lumea. Poate că ar trebui să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Dacă pe cele din urmă le suprapune direct și în repetate rânduri 16 conceptului de cultură, sufletul poporului are mai degrabă înțeles durkheimian. Sufletul poporului, sau sufletul neamului, vine din trecut, transcende epocile: "Sufletul unui neam nu este o simplă totalizare de peticării sufletești, ci este el însuși o unitate care trăiește de sine prin armonia funcțiilor sale, întocmai cum trăiește și sufletul fiecărui individ în parte. Sufletul neamului nostru s-a format ca o rezultantă din sufletele românilor care au
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
alcătuiește întrun limbaj care are atributul poeticității. Trăsăturile intrinseci prin care se definește poeticitatea sunt: caracterul subiectiv al enunțării, organizarea formală specifică (principiul versificației), caracterul autotelic 3 și caracterul ficțional al referentului. Poeticitatea se realizează prin strategii discursive, precum simbolizarea, totalizarea (actul semnificării se realizează prin întregul context stilistic), devierea (de la normele limbii literare și de la uzanțele comunicării pragmatice) ca mecanism de metaforizare și de producere a unor noi semnificații etc. Particularitățile care conferă unicitate limbajului poetic sunt expresivitatea, ambiguitatea, sugestia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
litere alăturate aflate în ordine alfabetică din cele 288 litere câte cuprindea testul; în testul nr. 2 apăreau 58 de elemente ce trebuiau subliniate, iar testul nr. 3 cuprindea 151 de numere aflate în ordine crescătoare din 2 în 2. Totalizarea rezultatelor individuale obținute la cele trei teste de atenție a fost făcută cu membrii cercului și înscrisă într-un tabel din care am reprodus o parte spre exemplificare. În tabelul alăturat elevii au fost ierarhizați după trei criterii: a) numărul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
univers care să nu fie și în om, analogic și integrator. Diversitatea nu exclude unitatea, dimpotrivă, și aceasta e una dinamică, aflată în permanentă și infinită schimbare, dar fără ca întregul să fie afectat, el rămînînd ceea-ce-este. Levinas vorbește și despre totalizare, dar eu cred că totalitatea există ab initio, deci putem vorbi mai curînd de un proces de particularizare, de nuanțare, care nu pune în cauză totalitatea, ci e mai curînd o intrare în intimitatea ei tainică, în frumusețea-i care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Iași, 2005, traducerea: Delia Voicu Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Supravegherea și dispozitivele sale se regăsesc într-un număr important de texte de teatru, pe care nici n-am dorit și nici n-am căutat să le inventariez în ansamblul lor: totalizării i-am preferat selecția modelelor pe care unele piese le relevă, permițând, în același timp, identificarea lor și în alte opere. Am încercat mai curând să schițez un tablou al diferitelor tipuri de funcționare a supravegherii, decât să propun o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
primei pagini a raportului și poate conține elemente precum titlul raportului, sigla organizației, data și ora listării, numărul de pagină etc. Subsolul de raport (Report Footer) se imprimă la sfârșitul ultimei pagini a raportului și poate conține câmpuri calculate reprezentând totalizări generale la nivel de raport, loc pentru semnături etc. Antetul de pagină (Page Header) se imprimă la începutul fiecărei pagini și conține elemente pentru care se dorește repetarea la fiecare salt în paginare (precum numele coloanelor de pe raport). Subsol de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Group Header se vor plasa elementele care vor fi afișate înainte de imprimarea înregistrărilor dintr-un nou grup. Secțiunile de tip Group Footer se vor imprima după ultima înregistrare din fiecare grup și pot conține casete de text utilizate pentru calculul totalizărilor la nivel de grup (subtotaluri la nivelul raportului). De exemplu, presupunând că se dorește gruparea salariaților din raportul prezentat anterior după departamentul în care lucrează, iar raportul este deschis în modul Design (figura 4.155), se va activa opțiunea disponibilă
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
respectiv sfârșitul perioadei contabile. 8.3. Elaborarea balanței de verificare Balanța de verificare se întocmește lunar sau ori de câte ori este necesar, iar această activitate presupune parcurgerea următoarelor etape: Etapa 1 - pregătirea conturilor Pregătirea conturilor constă în calcularea rulajelor debitoare și creditoare, totalizarea sumelor debitoare și creditoare de la finele lunii și stabilirea soldurilor finale, această etapă desfășurându-se cu anumite particularități, în funcție de numărul de egalități ale balanței adoptate. Etapa 2 - transcrierea datelor din conturi în balanță Transcrierea datelor din conturi în balanță, conform
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
experienței practice, se recomandă a se face doar pentru rulajele curente, soldurile inițiale și rulajele cumulate până la finele lunii precedente se pot prelua din balanța lunii precedente, iar soldurile finale se calculează direct din datele înscrise în balanță. Etapa 3 - totalizarea și verificarea egalităților balanței Totalizarea și verificarea egalităților balanței se face pe fiecare coloană a balanței, verificându-se în final egalitățile acesteia. În același timp se verifică dacă totalul rulajului din Registrul Jurnal (evidența cronologică) este egal cu totalul rulajelor
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
se face doar pentru rulajele curente, soldurile inițiale și rulajele cumulate până la finele lunii precedente se pot prelua din balanța lunii precedente, iar soldurile finale se calculează direct din datele înscrise în balanță. Etapa 3 - totalizarea și verificarea egalităților balanței Totalizarea și verificarea egalităților balanței se face pe fiecare coloană a balanței, verificându-se în final egalitățile acesteia. În același timp se verifică dacă totalul rulajului din Registrul Jurnal (evidența cronologică) este egal cu totalul rulajelor curente (debitoare și creditoare) înscrise
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
și co-text se stabilește prin intermediul codului semantic reprezentat de metaforă care contextualizează semnificațiile originare. Astfel, contextul este cadrul semantic în care semnificația primară devine manifestă într-un praesentum continuum, prin intermediul circumstanțelor textuale, reprezentate de meta-imagine. Astfel, la nivelul arhicodului, ca totalizare a semnificațiilor textuale și metatextuale, relația dintre text, context și co-text poate fi reprezentată în felul următor: CO-TEXT◄----------------►CONTEXT◄---------------- TEXT II.1.1. LIMBAJUL POETIC STRUCTURĂ ȘI FUNCȚIONALITATE Provenind de la grecescul poietikós, poietiké, apărut în limba română prin filieră franceză
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]