243 matches
-
asupra ta toată vina și roagă-te la rândul tău pentru toți, ca „Toți să vină la cunoștința Adevărului și să se mântuiască”, cum cheamă Sântul Apostol Pavel; zicând prin gura Sfântului Efrem Sirul: „Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie! Iară Duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-mi-l mie, slugii Tale. Așa, Doamne, Împărate, dăruiește-mi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
gest. Pentru mine prezența ei era constantă, de parcă ar fi murmurat întruna în conștiința mea, dar nu-mi concentram gândurile asupră-i. Uneori, în încleștarea mea finală cu Hartley, simțisem nevoia să mă odihnesc; și acum, brusc, mă lăsasem pradă trândăviei. Dar în golul creat de dispariția ei definitivă, se ivea Titus, reîntorcându-se să reclame de la mine partea de vină și de durere care i se cuveneau lui. Ororile remușcării abundă în condiționale neîmplinite. Nu izbuteam să stăvilesc proliferarea unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
procure ei înșiși. Sfântul Toma d'Aquino declară, în lucrarea sa Summa Theologica: "Munca are patru scopuri: mai întâi și în primul rând ea trebuie să pună la îndemână mijloace de trai, în al doilea rând să facă să dispară trândăvia, izvorul multor rele, în al treilea rând trebuie să înfrâneze poftele trupești, modificând trupul, în al patrulea rând ea îngăduie să se facă milostenii". Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 306. 547 Jacques le Goff
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Dimitrie Cantemir Încerca să-și explice de ce „toată neguțătoria Moldovei” se află În mâna străinilor („turci, evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi fost motivațiile acestui fenomen socio- economic : „din pricina trândăviei alor noștri [= a moldovenilor]” și, mai ales, „pentru că orice neguțătorie [moldovenii] o socotesc lucru de ocară” (Descriptio Moldaviae, 1717 ; <endnote id="cf. 43, p. 31"/>). În 1879, În discursurile lor parlamentare privind „chestia evreiască”, Titu Maiorescu și P.P. Carp <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făcut pentru muncă după cum pasărea e pentru zbor (proverb). Convins de valoarea economică și educativă a muncii, țăranul își deprindea odraslele cu forme ușoare de activitate încă din copilăria timpurie, pregătindu-le astfel pentru viață și ferindu-le de tarele trândăviei, intuind că, așa cum spunea Voltaire, munca îndepărtează de noi trei mari rele: urâtul, viciul și sărăcia. Și mai înțelegea un lucru esențial: că munca este izvorul prosperității, așa cum afirmă H. Seidel. În anii din urmă, mai precis după demolarea structurilor
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
subterană, devalizarea băncilor, sărăcia etc.). Oamenii care muncesc pe bani puțini, și care abia își asigură supraviețuirea, dezavuează politica de protecție socială a Guvernului, care se laudă cu sumele tot mai mari acordate nevoiașilor (cei mai mulți dintre ei fiind săraci din cauza trândăviei și a viciilor), încurajând astfel nemunca și creșterea poverii sociale, în loc să se asigure locuri de muncă pentru toți cetățenii țării. Dispariția interesului pentru muncă și a dorinței de a munci sunt cele mai mari pierderi în plan social și moral
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tineri ajunși la majorat Își satisface stagiul militar, Însă restul sînt supuși unor antrenamente În fiecare duminică, iar aceștia erau victimele soldatului. De fapt, cu toții erau victime: recruții trebuiau să se supună mîniei instructorului lor, iar el trebuia să suporte trîndăvia elevilor săi. Nepricepînd În Întregime tot ce spunea el În spaniolă, neînțelegînd importanța fundamentală de a se Întoarce Într-o parte sau În alta, nici pe aceea a mărșăluitului și apoi a opririi bruște la capriciul șefului, făceau totul fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Propășirea, dar și colaborator la multe alte ziare și reviste din vremea sa. * George Barițiu (24 mai 1812, Jucul de Jos, județul Cluj - 2 mai, 1893, Sibiu) Activitatea ziaristică a lui Geoge Barițiu, „glas de aspră mustrare pentru cei în trândăvie și puțintică chemare spre cărările îndreptării”, era privită „cu ochi dușmănoși” de acei „ care aveau îndestulător motive de a se teme, că prin ridicarea românilor la o stare mai omenească se surpă temelia bunăstării lor materiale și li se prăbușește
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lor nenumărate nu ar reprezenta decât una dintre metodele ingenioase prin care românii fac tot posibilul ca să fugă de muncă. La 1811, de exemplu, geograful Martin Schwartner scria În felul următor, referindu-se la români: ...În primul rând mare este trândăvia lor, pe care o alimentează chiar și prin frecvența zilelor de sărbătoare obișnuite În Biserica grecească. Dar chiar dacă frecvența zilelor de sărbătoare s-ar reduce acum la un mai mic număr, nimeni n-ar putea convinge nicicum pe superstițioșii români
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-se spre sferele senine ale cunoașterii, „creând ca un zeu, poruncind ca un rege și muncind precum un sclav”. și pentru a învinge (merită să reținem), artistul și-a respectat un crez: „Deșteaptă-te om / pe drumul bun pornește / învinge trândăvia și lenea ce te oprește. Tu ca vulturul te-avântă spre sferele senine. / Darul lumei cântă. rită-te pe tine!” Anul 2012 ne amintește că s-au împlinit 55 de ani de când omul Constantin Brâncuși a plecat spre sferele nemuririi pentru
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
legii: păcatul este călcarea legii.“ (I Ioan 3, 4). Păcatul este răzvrătire împotriva lui Dumnezeu și a ordinii preconizate de El. Din scrierile isihaste aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, apoi din cauza relelor săvârșite după botez, trândăvie, slavă deșartă, poftă, plăcere, laude, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuițare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
decât hotarul Bisericii. Cei fideli Tradiției apar, de aceea, ca niște oameni hotărâți și veghetori. Programul anunțat al revistei lui Gh. Racoveanu și Nae Ionescu era de a denunța și a eradica „erezia, viclenia și prostia” celor prinși de „duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire”, indiferent dacă era vorba de laici sau de fețele arhierești. Numai astfel, în anul 1937, Predania putea să fie citită și discutată de oamenii educați ai urbei (printre care Mircea Vulcănescu sau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Cuvântări morale. Cunoștința sfinților între ei, în Filocalia, volumul VI, p. 174. footnote>. Dacăîn inima și conștiința cuiva „se vor afla închipuirea de sine, sau slavadeșartă, sau erezia, sau invidia, sau pizma, sau altceva de acestea,se va afla negrija, trândăvia și neîmplinirea din toată inima a po runcilor lui Dumnezeu, de unde vine lipsa iubirii Lui”<footnote Ibidem. footnote>, aceștia vorprimi osânda iadului<footnote Părerile privind raiul și iadul, ca locuri fizice, materiale, concrete, de bu-curie sau de osândă, până la Judecata
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
orgoliul de „mare stăpânitor”, trăsătură preluată din tradiția bizantină. Sunt scoase în evidență latura antiotomană a acțiunilor voievodului, lupta cu boierimea pentru centralizarea statului, măsurile sale de o extremă severitate fiind menite să îndrepte neajunsuri social-morale frecvente în epocă: hoția, trândăvia, ignoranța, trufia celor puternici, necinstea ș. a. Solilor turci care nu se descoperă, motivând că păstrează obiceiul țării lor, vodă, spre a le întări această obișnuință, le fixează fesurile pe cap cu câteva cuie. În lupta pe care o dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
se recunoaște din ce în ce mai mult statutul de știință, situația sa în comunitatea științifică rămâne greu de determinat. Mizeria, dezgustul față de o muncă ingrată și disperarea de a nu reuși nici cu multă muncă să-ți faci o soartă plăcută aduc descurajarea, trândăvia, lenea și desfrâul. La ce-mi va folosi să mă spetesc muncind, de vreme ce tot sărac voi rămâne, își spune omul care nu are nici o proprietate, copleșit de impozite, căruia guvernul îi smulge cu cruzime rodul muncii sale. Omul al cărui
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
se naște; cu alte cuvinte, ei erau condamnați la episcopat de oameni nesătui, cruzi și îngîmfați care îl lipseau pe păstorul Bisericii lui Isus Cristos de sacrele sale îndatoriri și într-o bună măsură îi îngăduiau să trăiască într-o trîndăvie fără seamăn, risipindu-și viața. Este posibil să găsești, în rîndul unor astfel de oameni, Episcopi care să aibă o remarcabilă caritate și putere, uniune pastorală adevărată, care izvorăște din rîvna comună pentru binele preacinstitei Mirese, pentru Biserică, și din
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
neretușabil. Lângă baleiajul ăsta atent ca farurile unui mirador, care te face să te gândești că e mai simplu să compilezi liste cu anglo-americanii netraduși de An toaneta Ralian, sărbătorita mai pune niște calități. Într-un spațiu care cultivă voluptatea trândăviei, domnia sa e harnică. Într-un timp când se poartă moda nasului pe sus, e modestă. Într-un mediu doldora de palme, răcnete și delațiuni, e atașantă și cordială. În plin delir al chiulului, trăiește în sârguința elevului de școală primară
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
îl faci“. Acest foc lăuntric ne va face să iubim tot ceea privește viața muncitorească, să respectăm truda muncitorilor, să vedem în muncitor un frate, cu același spirit cu care Pauline Marie Jaricot scria: „Nu priviți mâinile mele, care acuză trândăvia mea. Priviți mâinile groase și pline de bătături ale muncitorilor. Eu nu le privesc niciodată fără un sentiment de respect. Ele contribuie în bună parte la ispășirea fărădelegilor pământului. Ce a făcut Dumnezeu pentru a ne arăta iubirea Sa? S-
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dau culoare tragică ținutului, amintind de lupte, răscoale și isprăvi de temut ale trecutului. Zadarnic, prin urmare, se scuză și se scuză scriitoarea noas tră, mărturisindu-și În Jurnal acea „lene ticăloasă și nevred nică“ a ei, acele „Învinuiri de trândăvie“ ce și le aduce sau i se aduc din preajma ei, acea luptă a ei ca să alunge dimineața de pe gene „somnul vrăjmaș“, acele Întrebări ce și le pune: „Ce e păcatul?“ „Ce e virtutea?“, practicând, cum scrie În același Jurnal: „virtutea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz Istoric, diplomat, episcop al Cracoviei (1415-1480) "Soarta Europei s-ar schimba, dacă ar avea și ceilalți principi creștini o astfel de inimă sau voință... Sau dacă, singur, ați avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor; după a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini, putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile!..." E trist! O față bisericească a înțeles ce nu înțelege regele său, remarcă Ștefan, vădit tulburat. Înțelepții ar trebui să cârmuiască lumea, dar, din păcate, înțelepții gândesc prea mult și acționează prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz, Cronica Polonorum Istoric, diplomat, episcop al Cracoviei (1415 1480) * "...Soarta Europei s-ar schimba, dacă ar avea și ceilalți principi creștini o astfel de inimă sau voință... Sau , dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
La Fontaine îi dădea câștig de cauză furnicii doar prin antifrază, în mod ironic, dar a fost comun acceptată în sensul literal, care flatează mentalitatea filistină și autoriză utilitarismul cel mai mărginit, din totdeauna dominante, și pentru care greierul reprezintă trândăvia, indisciplina, inutilitatea și dezordinea. Mentalitatea aceasta și-a anexat în lumea modernă mijloacele perfecționate de persuasiune și constrângere, care-i asigură pretutindeni o putere nelimitată, implacabilă. Pretinsa cumințenie a furnicii, de fapt simplă insensibilitate și prostie, se transformă prin imperiul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sieși pe toți și pe toate, trecerii și puterii sale, autorității absolute, măreției sale și zgârceniei, spaimelor, răzbu nărilor. REGENTUL O nouă tinerețe aidoma celei dintâi, multă putere și sănătate, avânturile ieșirii de curând de sub jugul și amărăciunea căsătoriei și trândăviei sale, plictisul care vine din aceasta din urmă, dragostea, atât de primejdioasă la această vârstă crudă, de eleganța și de distincția pe care le admiri orbește la alții și pe care vrei să le imiți și să le întreci, vraja
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cu faptul că nu este niciodată grăbit; susținea că timpul este dușmanul nostru și că trebuie ucis: pe temeiul acesta se lăsa pre ocupat de ceva numai câteva clipe. Numai că, până la urmă, Domnul de Talleyrand, nereușind să-și transforme trândăvia în capodoperă, probabil că se înșela vorbind de nevoia de a te lepăda de timp: nu birui timpul decât dacă ești în stare să creezi lucruri mai puternice decât moartea; prin îndeletniciri fără viitor, prin distracții frivole, nu ucizi timpul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]