360 matches
-
demersurilor sale de profesionist și patriot, de om în Agora unui timp istoric mereu viclean, terorizant, hulpav. 3. Kalokagathia Dacă în prima tinerețe - pe care și-o autodefinește drept fugoasă, romantică și dionisiacă -, era în stare să se ia la trântă până și cu munții, întru apărarea valorilor și veștejirea mediocrităților, veleitarilor, semidocților, ființelor patibulare, o dată cu înaintarea în vârstă și cu asumarea tot mai profundă a modelelor sale literare, care se numesc, din studenție, Camil Petrescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Zoe
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
de întâlnire și de petrecere a timpului liber. Evident, câștiga echipa care dobora cele mai multe popice, cei care pierdeau fiind obligați la plată, fie direct în bani, fie în băutură, de regulă, vin, Alte întreceri erau cele de abilitate și forță: trânta dreaptă, trânta pe apucate (cine nu era rapid și abil își prindea adversarul), asemănător luptelor libere, cățăratul pe un stâlp unsă cu o substanță alunecoasă (sus, în vârful stâlpului era trofeul, întreceri în viteză, în fugă, de la până la și alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de petrecere a timpului liber. Evident, câștiga echipa care dobora cele mai multe popice, cei care pierdeau fiind obligați la plată, fie direct în bani, fie în băutură, de regulă, vin, Alte întreceri erau cele de abilitate și forță: trânta dreaptă, trânta pe apucate (cine nu era rapid și abil își prindea adversarul), asemănător luptelor libere, cățăratul pe un stâlp unsă cu o substanță alunecoasă (sus, în vârful stâlpului era trofeul, întreceri în viteză, în fugă, de la până la și alte forme de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu am pe ce să mă bizui. Nu l-am văzut niciodată pe Strickland lucrând și nici nu cunosc pe altcineva care să-l fi văzut. A păstrat pentru el secretul luptelor sale. Dacă în singurătatea atelierului se lua la trântă disperată cu îngerul lui Dumnezeu, niciodată nu a îngăduit vreunui suflet de om să-i bănuiască aceste chinuri. Când ajung la legătura lui cu Blanche Stroeve sunt absolut exasperat de fragmentarea cumplită a faptelor care îmi stau la dispoziție. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
despre Camus, ca să se pună într‑o lumină favorabilă. Sophie caută lumina reală, ca să se bronzeze. Hans vrea să‑i arate Sophiei câteva figuri de judo, pe care le știe de la un prieten. Imediat cei doi se și iau la trântă râzând, scenă pe care gemenii o privesc de parcă ar fi înghițit otravă. Anna se grăbește să dea de știre că tocmai studiază la pian sonata lui Berg, un țel pe care și‑l fixase de mult și iată că acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
acolo, din câmpia văroasă și aridă. Un soare fără spițe de raze, spre apus, Părea un ochi cu fiere umplut și cu obidă; O brâncă înnorată luptă să ni-l închidă. Apoi, tihnita noapte a muls opal de sus. În trânta pătimașe, în strângerea virilă, S-au frământat oțeluri ca așchii de șindrilă, Și lupta geme încă sub aburii lăsați. Iar sus urcând, movilă, prin negurile plate, Morți goi ce-n sfori de sânge stau cobză înnodați Se-ntorc la orbul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului S-a făcut aproape ora cinci Întunericul s-a risipit de tot Cari în spate lucruri și le-mpingi, Toată viața, ca un idiot! ------------------------ Dacă nu mănânci o trântă, Nu poți să obții ce vrei Și nici pasărea nu cântă, Altceva pe limba ei Dați-mi numai un compas Fără să greșească gradul Și vă-ntorc eu lumea într-un ceas, Mai ceva ca Stalingradul! Și să nu mă
UN COMPAS de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364510_a_365839]
-
cade o cortină Și cresc dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Un vad de râuri seci Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunile, Fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii Pătrunde în livadă Un vânt de deziluzii Presară zorii roșii Aromele-n
MĂ SIMT O PARTITURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364594_a_365923]
-
Am fost și suntem milioane Și români mai suntem, încă, Dar de ce, te-ntreb, Ioane, Pâinea hoții ne-o mănâncă? Am fost și suntem milioane În această vatră strâmtă, Dar de ce, te-ntreb, Ioane, Nu-i luăm pe hoți la trântă? Am fost și suntem milioane Și vorbim o limbă dulce, Dar un cuib de lighioane Poate traiul să ni-l spurce?! Ei se-mbracă-n țări străine Și la doctori mari se cată, Dar când boala roade-n tine La
DAR DE CE, TE-NTREB, IOANE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361354_a_362683]
-
ar părea că poate-o doare... Așa cum toate-l dor pe el, de când se știe pe-astă lume... „Mai bine-o să privesc de-aici cum fac prin nea copiii urme...” Ce s-ar mai bulgări cu alții și câte trânte n-ar lua, Dacă în inima-i prea mică atâta boală n-ar purta! O lacrimă i se prelinse pe obrăjorii albi ca neaua Și-atunci văzu cum îl privește un fulg de nea cum e bezeaua... Micuțul fulg spre
PRIETENIE CU UN FULG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362491_a_363820]
-
mă mângâie. Mama ei, la doi pași distanță, își vedea conștiincioasă de alifiile ei și aproape nu ne băga în seama. Dar nici nu acorda vreun dram de atenție îndemnurilor mele, justificate către fiica sa, de a ne lua la trântă, din când în când, cu valurile mării. Practic, cel puțin din punctul meu de vedere, nu se putea face o expunere uniforma, științifică, la soare. Nu am reușit să mă întind pe burtă pentru a mă bronza pe spate și
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
la ora bilanțului de Anul Nou ne permitem luxul unei clipite fugare, zărind cu coada ochiului zbaterea, căutând calea de mijloc, distincția dintre ce e important și ce e secundar. Farmecul efemerului, întruchipat de anul care trece, se ia la trântă sub ochii noștri cu aparenta veșnicie. Liniștea ei ni se așterne la picioare sub forma unui nou ciclu de douăsprezece luni, promițător, dar incert. Calendarul e o invenție abstractă, menită să ne inducă senzația de durabil, să pună ordine în
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
care străbate acest poem-manifest este transformarea acestor picături într-un ocean: „Suntem picurii de viață/ Preludiu de uragan/ Alungând norii de ceață/ Vom redeveni ocean” (Picături de viață). Și nu o dată, în ton autoironic, autorul persiflează moartea, luându-se la trântă cu ea: „Nu aștept căderea nopții/ Când bat cliopotele-n dungă/ Îmi urmez cărarea sorții/ Răbdător, căci viața-i lungă// Salvând moartea de la moarte/ La răscruce de milenii/ Geamurile vieii sparte/ M-au ferit să am vedenii// Salut, onorată moarte/ Mergi
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
trăsura Primăverii, se îndreptară cu viteză spre ea. Se repeziră ca berbecii cu capul înainte, dar voinicii lui Nor Alb îi pocniră în scăfârlii cu jeturi de raze, încât săreau scântei din capetele lor, în tunete asurzitoare. Se luară la trântă, se apucară de cămeșoaie, rupându-le în bucăți, se încolăceau, se răsuceau, iar în urma încleștării lor zburau prin tot cerul flendurile vineții sau alburii. Viteazul Nor Alb apucă de plete un lungan cu armură plumburie, îl învârti de câteva ori
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
râs invizibil miriști, tufișuri sterpe și bețe cenușă oarbă de toamnă focuri pe câmpuri contorsionate de-un pictor măscărici pestriți jurați vertical prin policandre prin labirintul tăcerii cascadori ai himerei anotimpul se trece bolnav de foame atomii se iau la trântă în aer Toamna II Regina mlaștinilor nu poate s-adoarmă plutește trează peste plante uscate Regina apelor cercetează sufletul toamnei Regina fiarelor geriatrice zboară dincolo de orizontul albastru Regina Mării de argint scormonește himere de vânt, Regina tenebrelor află refugiu în
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
IOSIF VULCAN ÎN DIZGRAȚIE? Autor: Iulia Păcurar Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Dragi orădeni, neputând explica absurda pornire a câtorva personaje, trecătoare pe scena politică și culturală orădeană, de „a se lua la trântă" cu două instituții perene - TEATRUL și IOSIF VULCAN (sic!), vă aducem în atenție un text al celui care, timp de patru decenii, prin revista păstorită, a luptat pentru cultura română și pentru teatrul românesc. „Numai națiunea ceea înflorește, numai aceea
DE CÂND A INTRAT IOSIF VULCAN ÎN DIZGRAŢIE? de IULIA PĂCURAR în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348992_a_350321]
-
sărmanul om al lui Dumnezeu, la truda pe care o depusese, la greutatea cu care agonisise acei bănuți, și într-adevăr s-a simțit emoționat profund, cuprins de compasiune. Cum forța fizică nu îl părăsise, s-a luat imediat la trântă cu hoții, cărora le-a administrat o bătaie zdravănă, punându-i astfel pe fugă, și s-a adresat părintelui, care tocmai se ridicase din țărână: "Părinte, binecuvântat fie numele Domnului, căci a ajuns până și la o oaie rătăcită ca
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
Pe mine? - Ai curaj să te bați cu el? - Cu tăntălăul ăsta? Hai, mă, să ne batem! - Nu vreau! - Ți-e frică, mă? - Treaba mea... - Tu ești fricosul, Giura - intervine Ulise. - Ce, mă... - Așa cum ai auzit! Giura se repede la trântă. Moșul nu are încotro. Bine totuși că va fi o luptă dreaptă. În cele din urmă este cât pe ce să-l dovedească pe Giura. Când s-o facă însă, mâinile lui Ulise nu-i mai sunt în buzunare. Situația
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
limpezi ale gândurilor, mai spre esență. Acum urmează etapa în care sunt absorbită cu totul și mă rup de prezent. Recitesc și descopăr idei înghiontite ori așezate pe un teren lunecos, nedeterminat, ca cel aflat între namol și nisip. Dau trânta ca să îmi șlefuiesc ideile și să nu obturez poteca spre lectura plăcută a cititorului. Îmi ascut mintea și verific dacă e clar acel “ceva” ce am vrut să spun cititorului. Iau apoi oarecare distanță, încercând să o privesc cu detașare
TALENTUL ... de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365581_a_366910]
-
Publicat în: Ediția nr. 681 din 11 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului S-a făcut aproape ora cinci Întunericul s-a risipit de tot Cari în spate lucruri și le-mpingi, Toată viața, ca un idiot! ------------------------ Dacă nu mănânci o trântă, Nu poți să obții ce vrei Și nici pasărea nu cântă, Altceva pe limba ei Dați-mi numai un compas Fără să greșească gradul Și vă-ntorc eu lumea într-un ceas, Mai ceva ca Stalingradul Și să nu mă
DATI-MI NUMAI UN COMPAS de ION UNTARU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365679_a_367008]
-
este încolțit, nu mai are argumente, ridică tonul, te amenință ca tu să cedezi. Nu poți continua dialogul. Uneori cedezi în fața acestuia pentru că nu ai ce face, nu poți coborî la același nivel și nici nu te poți lua la trântă, fizic vorbind. Vrei să-ți aperi drepturile, să-ți redobândești un bun fără să-i faci rău direct și acționezi ca atare, pe alte căi. Vă spun cu mâna pe inimă că, în întreprinderile personale, chiar dacă m-am lovit de
CARACTERE ŞI CARACTERE... de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366139_a_367468]
-
Toate Articolele Autorului Nu vreau să-mi mai aduc aminte de ceeace cândva a fost. Privesc tot timpul înainte și-ncerc să-mi fac altfel de rost. Ecourile nu mă-ncântă. Cu sufletul de viață plin încrezător mă iau la trântă cu clipele ce-n iureș vin. Și dacă totuși vreo durere îmi dă ocol din când în când, îi schimb cruzimea-n mângâiere, iar suferințele în blând. Și pornesc iarăși mai departe știind prea bine că-ntr-o zi voi
EI, ŞI? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366233_a_367562]
-
iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Azilul de zevzeci Închipuiri deșarte și vanități. Abise din vieți cu geamuri sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunile fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii Pătrunde în livadă Un vânt de deziluzii E mult mai mult ca
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
benefic cu umorul. Haiducul este una din piesele incitante ale autorului. Este vorba, desigur, despre „Haiducul modern”, care: „are la dispoziție sălile de fitness”, „ține hățurile cailor putere ce pun în mișcare o limuzina (fără T.V.A.)”, „se ia la trântă cu legea ( ... ) o și învinge, ciupind de unde se poate și de unde i se dă locul”.„Haiducul modern ( ... ) ia de la stat ( ... ), înfruptându-se ( ... ) din despăgubirile date de tribunalele internaționale în numele dreptății sale”. Electorale am putea intitula o suită de „piese”, menite
DAN ORGHICI, FUMURI DE PALIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351250_a_352579]
-
de ce problema României, aflată între Orient și Occident, este una mult mai complexă, și aproape imposibil de rezolvat, indiferent de cine vine la putere, până când nu vom reuși să alungăm bestiile triumfătoare dintre noi. România dacă nu se ia la trântă cu fiară (UE), “fiară care se ridică din mare să facă război cu sfinții” și război economic cu Rusia, China și SUA, fiară de care a început să se teme și să i se închine până și poporul ales de
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]