413 matches
-
triluri care nu produc nimic? Da, mă, TRILURI! Dă ce frețiour vrei să te respect io, și alți țigani ca mandea că tu ai o diplomă? Ț-or dat unii diplomă să intri șî tu în SIStemROM, SĂ DEVII UN TRÂNTOR culegător de voturi. Șî ț-or dat diplomă ca așa-i curect pulitic. Ian privește în Gara de Nord și prin București, cum fetițe din etnia noastră se PROSTITUEAZĂ pentru 5 lei! Că nu au pâine! Ia-n uită (da, uitași!) că
IO NU VOTEZ CU ROMII, CĂ AȘA O ZIS MARK TWAIN! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350019_a_351348]
-
vânt, / Ochii-s de smoală, sufletul numai rană... / Oamenii - fiare / Zămislesc puroaie”( Durerea lumii ). Așa se face că în volum este prezentă și satira epigramistică, zeflemeaua: ,,A domnit vreo trei mandate, / S-a târât pe brânci și coate, / Ca un trântor făr’onoare / A lins mierea din borcane” (Unui lingău ) sau ,, Blând și palid ca un mort / Se ștergea la fund cu tot, / Fiindcă în democrație / N-are legi pentru domnie” ( Apilei din Feștelei-unui zerocrat ). În ,,Dedicații” autoarea închină adevărate ode
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
în stânci timpuri apuse. „O să-ți placă luna!” spusese ursitoarea; și-am ajuns greier. În lanul de grâu macul își ține slujba de vecernie. Culmea prostiei - să calci pe urme de bou și să fii zimbru. „procentul este constant de trântori în stup”. S-ajungă cobză, molidul cântă de pui pe strune de vânt. Rătăcind prin șanț, ciocârlanul pricepu ce-i sărăcia. Măcieșul ia vamă un smoc de lână fiecărei oi. Doar luna, topind țurțurul din streașină, nu crede în lacrimi
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
rupt de muncă, din zori și până-n noapte, păi ce, ca să vă dau vouă, bă, putorilor, muncesc io pă deșelatelea cu oamenii ăștia, dă nu mai știm de noi! Tai-o, că pun paru’ pă schinarea ta! Huuoooo, la oase, trântorilor!! În ochii de un albastru senin ai bătrânului apăru așaaa, ca umbra unei lacrimi, iar câinii urlară dureros, parcă a pustiu, în timp ce stăpânul se îndrepta spre oaspeți cu mersul acela hotărât al omului care-a rezolvat cu fermitatea impusă de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
inundate. Guvernul, bine reprezentat, a dispus chiar repararea surpărilor, unele pe drumul public. Atenție: să repare, nu să ajute localnicii la înlăturarea pagubelor. În estul lanțului Carpatic sintagma localnic încă nu este încă inventată. Se folosea pentru localnic noțiunea de trântor, bineînțeles nespecificată în reportaj deoarece ar putea corespunde adevărului care supără. Experții analizând pet-ul și hârtia pe care a fost scris documentul au constatat cu carbon radioactiv vechimea de câteva mii de ani. Petul a sosit probabil pe pământ
LOCALNICII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350515_a_351844]
-
ce mă păștea! Ariciul deveni curios: - Dar tu cum ai scăpat? - Păi l-am rugat doar să-mi arate cum se culege mierea și-atunci albinele au tăbărât pe el. - Cam asta este soarta celor ce râvnesc la munca altora! Trântorii își merită pedeapsa! - Rău mai ești, ariciule! strigă iepurele. Mai bine du-te și dă-i o mână de ajutor! - Mă duc să-i văd mutra pocită, se hotărî, în sfârșit, ariciul. Și după ce merse cale de o poștă prin
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
haine colorate - din cojile de ouă, jeleam și-i petrecem o oră, chiar două. În floare livada se-mbracă, albinele colindă din cracă în cracă, polenul din floare-l transformă în miere și faguri, în rame, clădesc în tăcere. Un trântor reginei îi intră în grații, dar matca-l trimite la muncă, că floarea se trece ș-apoi o să plângă... Vremea a trecut și iată, clasa I am absolvit, cu Diplomă de merit premiată, și uite-așa, pe toți i-am
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
nu va mai cunoaște odihnă. Dar, va avea timp și de odihnă, pe lumea cealaltă! Deja aerul este plin de parfumuri de fructe coapte ce vin dinspre livezile cocoșate de atâtea roade unde mai roiesc, încă, hărnicuțele albine, dar și trântorii de bondari. Podgoriile trimit spre noi dulcele aninos de musturi, dătătoare de energie si veselie, dar un pic mai târzior, când se vor înăspri! Când se va putea face și păstrama de oaie... Simt cum îmi lasă gura apă! Dar
GATA VACANŢA! SUNĂ CLOPOŢELUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355836_a_357165]
-
Regină, ce să mai vorbim? Stăpânește și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar câteva regine? Nici o
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar câteva regine? Nici o femeie filozof! Artist! De ce femeiei i-a fost dată să-l servească pe bărbat? De ce, mai apoi bărbatul a luptat ca femeia să redevină albină, dar ele n-au
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Regină, ce să mai vorbim? Stăpânește și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar câteva regine? Nici o
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar câteva regine? Nici o femeie filozof! Artist! De ce femeiei i-a fost dată să-l servească pe bărbat? De ce, mai apoi bărbatul a luptat ca femeia să redevină albină, dar ele n-au
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
grâu.../ Căci, precum îți crești copiii, vor fi oameni sau neoameni:/ Din ogor nicicând nu iese decât ceea ce sameni!/ Cei care trudesc o viață și comori mereu adună/ Ca să lase moștenire la copii o viață bună,/ Din copiii lor fac trântori care-și vor munci doar dinții/ Să mănânce toată viața ceea ce au strâns părinții.” Deși trăim alte vremuri, poate este bine să cunoaștem și gândurile celor de dinaintea noastră. Și despre celelalte aspecte ale fenomenului, poate ... cu altă ocazie. Dar ar
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
turnat :toată înțelegerea și ne înțelegerea sufletului uman. -Un lucru sigur și ușor demostrat celor care ar putea să aibă îndoieli în privința lui este antipatia naturală criticului față de poet-a celui care nu face nimic față de cel care face-a trântorului împotriva albinei, -a mârțoagei împotriva armăsarului, scria Theophile Gautier,de aceea critica făcută de un creator față de un alt creator este echilibrată,de bun gust și la obiect, față de critica aceluia care nu a creat niciodată o operă de artă
6-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356792_a_358121]
-
stupi și tot ele îl pregătesc sub formă de miere. Este un adevărat proces. Tu ești acum prea mică să îți explic toate aceste lucruri, când vei fi mai mare îți voi spune despre familia de albine, despre regina-mamă și trântori, despre albinele lucrătoare și alte lucruri. - Bunico, există albină-regină? Tu mi-ai citit povești cu regi și regine-oameni, dar nu și cu albine- regine! - Da, scumpo, există o familie de albine care se mai numește și colonie sau roi, formată
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
rușinii și al vinovăției, dacă până și animalele îl au”? (Sindromul „Cesăfac”. Ed. Cathisma, București, 2014, p. 76) Români, treziți-vă! că ni s-a furat de mult Țara. Treziți-vă! Dumnezeu ne va pedepsi crunt pentru logodna cu tâlharii, trântorii și trădătorii Neamului. ------------------------------------ Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 31octombrie 2015 Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1839, Anul VI, 13 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Constantin
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
de căpătâi sau de doi bani duzina. • Femeie frumoasă e un dar ceresc, o despățire un miracol pământesc. • Gloria nu se caută, ci se cucerește. • În fiecare cîălătorie e o doză de plictiseală și un strop de poezie. • Chiar și trântorul și din roi și-a găsit un nume: Vax albină. • Umbra care te urmărtește, nu se oferă și nu te dorește. • Trecem prin furtună și vânt, dar ne împotmolim într-un gând. • Pe când un detergent pentru suflete pătate și minciuni
GÂNDURI REBELE (36) – AFORISME: VIAŢA ŞI DIVERSITATEA EI de HARRY ROSS în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369532_a_370861]
-
de vină!? Și oare nu și acest lucru trebuie schimbat!? - Bobiță, te văd ca pe o ființă responsabilă și cu răspunderi în această viață! Ai puișori, să-ți trăiască, dar tu ai dori ca ei să ajungă precum Gogu, niște trântori incapabili să-și procure hrana? Sau poate crezi că vor avea mereu sprijinul tău și al mamei pentru a supraviețui? O fi bine? - Mdaa, iar gândești cu mintea ta îmbâcsită de dogme idioate. Lara este doar o prietenă, iar puii
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
cu o fată!... Na! V-am pârât! - Îți arăt eu ție! o amenință pe ascuns Mihăiță. - Ia mai lăsați prostiile!... Ați făcut lecțiile? Acuși trebuie să plecați la școală, și nu v-am văzut deschizând o carte barem!... La treabă, trântorilor!... Vă arăt eu vouă!... După asta se făcu liniște. Unii din casă chiar au înțeles că trebuie să se apuce de ceva serios. Mai erau câteva ceasuri și trebuiau să plece la școală, în schimbul de după amiază. (va urma) Referință Bibliografică
CASA PĂDURARULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353738_a_355067]
-
impasibil, pentru care devii o insignifiantă fantă, abia un licăr care nici măcar nu păstrează atributul propriei surse ci proprietatea luminii artificiale, nu este a ta cu toate că faci parte din întregul pe care-l întreține și te călăuzește, ești ca un trântor plutitor pe oceanul trândăviei căreia nu i se întrevăd malurile scăpării și evadării decât la părăsirea “stupului” încărcat de faguri de miere din abundență, luciditatea are aici un adversar redutabil și nu i te poți sustrage cu totul, ca ființă
SPERIETURĂ LA O CASĂ DE MODĂ DIN L.A. (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354070_a_355399]
-
zile moarte, un nătărău cu suflet de copil. Cred că pe oameni nu-i chema în vis, că toți râdeau cu el, de el dar cu animalele era în seamăn. El se vedea ca un măgar sătul de bâte, un trântor cu pofte ne-mplinite, ca un câine de șanț și garduri pălănite. Se vedea ca un cuc jumulit de nepereche, ca un vițel hoțit la burta vacii, un filosof tâmpit de foame și nu știm unde-și zace osul ... Și cum
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
luat tainul cu vârf și îndesat.Am fost învățați să AȘTEPTĂM, să NI SE DEA. E nevoie de altă MENTALITATE! Trebuie să luăm taurul de coarne.SĂ PRODUCEM, să fim atenți să nu ni se fure ce producem, să împuținăm trântorii, exploatatorii și speculanții care nu produc nimic!La noi, producătorii sunt cei mai săraci, cei mai mințiți și mai jefuiți.E și vina lor că nu și-au impus statutul de producători. Acum o sută patruzeci de ani în urmă
ALTĂ MENTALITATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357236_a_358565]
-
am pomenit... de Aron Cotruș, publicată în :”Tribuna Banatului” din 1928, an III,p5, pe care o vom reda în această cronică. Aici ne-am pomenit din neam în neam... pentru tot ce am dobândit prin munci, și am, ce trântor și nebun s-ar putea vreodată aștepta să-i spun, slugarnic:”mulțam”? moșia asta e a mea numai a mea, căci eu am asudat de ani, pe ea... avut-a cândva alt stăpân? ce-mi pasă, aicea rămân, s-o
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]