166 matches
-
era întinsă o față albă, cu dantelă pe margini și pe ea în tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de copiii lor? Gândurile acestea îl bântuiau pe Costache în timp ce căruța ajunse la Hârsoveni, adică străbătuseră mai mult de jumătate de cale. Opri caii, se dădu jos din căruță, îi desprinse din orcicuri și le puse după cap câte o trăistuță cu tain. Controlează roțile căruței, hamurile cailor și schimbă câteva vorbe cu Mihăiță. în timp ce caii își ronțăiau ovăzul, Costache privește bătrânul plop ale cărui ramuri se leagănă în vântul primăvăratic de parcă l-ar fi căinat pe drumețul ce se odihnea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cotlon care servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de râșniță și când îl ridică să pună în trăistuțele cailor tainul, căzură câteva scândurele șlefuite și modelate. Le luă în mâini și le privi cu curiozitate, cercând să ghicească cam ce ar fi. De îndată se gândi la Gheorghiță de care știa cât de interesat era, ba chiar pasionat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la locul unde le găsise, în așa fel încât să nu se vadă că a umblat cineva. Continuă să se pregătească pentru o nouă chirie, verificând starea căruței, a hamurilor și, lăsându-și caii să-și termine de ronțăit din trăistuțe, intră în casă, aruncă o privire spre copiii ce-și continuau somnul dulce de dimineață, schimbă în șoaptă câteva cuvinte cu Maria care terminase de pus merindea pentru drum în trăistuță apoi, pe tăcute, își luară rămas bun, fără a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lăsându-și caii să-și termine de ronțăit din trăistuțe, intră în casă, aruncă o privire spre copiii ce-și continuau somnul dulce de dimineață, schimbă în șoaptă câteva cuvinte cu Maria care terminase de pus merindea pentru drum în trăistuță apoi, pe tăcute, își luară rămas bun, fără a divulga nimic de descoperirea de lângă sacul cu urluială. După ce a încărcat marfa pentru chirie și a parcurs în trap ușor câțiva kilometri, își aminti de lemnișoarele lui Gheorghiță și-și spuse
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bine și cine știe cine l-ar fi găsit. Noi l-am găsit și l-am adus acasă, cu toate că mama și tata sunt supărați pe el, știi matale de ce; − Lasă aste, Dumitre, ați văzut ce avea la el? − știu că avea o trăistuță pe mâna dreaptă și de acolo au căzut niște linguri și furculițe. M-am uitat la ele, pe coadă aveau literele M și J, cred că erau de la Jac Marcopol. Atâta știu, bădie Gheorghe, trebuie să plec că mă așteaptă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
numai bine în găurica rotundă de pe bancă, unde punem călimările. Ce mi-am zis eu, cutiuța asta ar fi numai bună să pun în ea cerneală făcută din boz; nici gând să cred că-i ceva periculos, am puso în trăistuță și după ce am mâncat m-am dus la Dumitru ca să-l întreb cum aș putea să fac călimară din cutiuța aceea de tablă. Era de față și Lențâca care s-a minunat de ce am eu de gând. Dumitru a luat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mult mai puțini, să-și constituie un fel de dispozitiv - protalul - menit a favoriza Încrucișarea și dezvoltarea unui embrion, se ajunge la o mai mare grijă la plantele superioare, producătoare de semințe, care Înzestrează embrionul, o plăntuță În miniatură, cu trăistuța de mâncare pentru drum, adică cotiledonul, frunzuliță anume modificată În acest scop. Întâi, ca gimnosperme, mai multe - până la 15 -, mai târziu doar două, dar mai pline, ca la dicotiledonate, majoritatea plantelor pe care le vedem. Monocotiledonatele, de care vorbesc astăzi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
loc din comuna Măgirești județul Bacău unde își doarme acum somnul cel de veci Ioan Cojan ! 2) Bădița Alexandru Gheorghe Vasiliu, absolvent al școalei normale "Vasile Lupu "din Iași din 1895. Care a umblat în port național cu fluerul în trăistuța de la șold, mare cărturar, mare folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la prins pește că era Moldova f. mare și tulburare. El a scris o carte: "Învățătorul în Straja Țărei", și din 40 000 de învățători pomenește numai trei: Bădița Alexandru Gh. Vasiliu de la Tătăruși mare folclorist și cu fluerul în trăistuța de la șold, de Neculai Stoleriu cel îmbrăcat național din com. Baea și de bădița Ghiorghe N. Rădășanu de la Bogata, cel cu opinci. Și am pățit și o mare rușine cu el. Cum mergeam în București pe o stradă în 1931
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-i pregătesc o surpriză mamei care se bucura ca un copil când îi înmânam o floare, un dar. Mă uitam în toate părțile, când, lateral, într-o poieniță, deja înverzită, sper să găsesc toporașii pe care îi căutam. Îmi trag trăistuța din spate în față și... înainte! Înainte în poieniță, cu gândul să găsesc toporași. Dar, toporașii, din păcate, nu ieșiseră încă. Mă plec, mă uit mai bine și zăresc muguri care se grăbeau să se ridice către soarele cald al
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și le aruncam în brazda ogorului, ca să crească roadă bogată iar parte era amestecată în hrana animalelor și a păsărilor, ca să dea frupt și ouă, după cum o vrea Dumnezeu, adică să fie binecuvântate. La vreme potrivită, noi copiii, ne luam trăistuța și bățul, să ne apărăm de câinii cei răi, și pleca m în vecini, la rude, la prieteni, -veneau și ei la ai noștri - să ducem și să ne aducă vestea minunată a Învierii spunând „Hristos a înviat”, după care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tu cartea măcar din când în când, te hârjonești cât îi ziulica de mare. Las-că-ți dau eu hârjoană. și jap! jap ! jap ! Începea să-și facă datoria mâna dreaptă a doamnei Averescu. Mulți dintre noi, de frica ei, ne luam trăistuța cu cărți, dimineața când plecam cu vitele la păscut. și, între două jocuri de oină, la umbra unei tufe de măcieș, să zicem, deschideam, de voie de nevoie, cartea și buchiseam nevoie-mare. Pentru că, vorba doamnei Averescu, învață, bă, boule, dacă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pot spăla Alb precum e zăpada Iar Tatăl când mă va vedea Mă primească-n turma Sa Cu oile cele bune Că L-am căutat În lume Cu greu, iată am ajuns Și nimic eu n-am adus Doar o trăistuță cu fapte Și un Munte de păcate Două Boabe pe obraz E averea mea de azi! Mult, mult Doamne mă căiesc Viața rău eu mi-o trăiesc Ceva bun greu Împlinesc Dar te rog Părinte al meu Tată bun și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe alte căi decât casca bluetooth invizibilă sau fițuicile minune scrise pe un bob de orez. Noi o făceam mai românește: „Băi, tu știi ceva? Zi-mi și mie, că eu îs bâtă!”. Noi veneam la școală pe jos cu trăistuța în spinare și cu voioșia pe chip. Sincer să fiu, parcă era mai bine așa. Asta, spre deosebire de vremurile pe care le trăim acum. Deseori, în fața școlii unde vezi parcat un Logan și un Beemveu X5, îți este foarte greu să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
preajmă, s-a apropiat de izvor. A văzut caietul. L-a luat. L-a cercetat. I-a netezit foile cu palma și s-a minunat de frumusețea scrisului. Dar ea, săraca, nu știa a citi. A pus, totuși, caietul în trăistuța ei de merinde și s-a dus, fuguța, la dascălul din sat. Acesta a citit prima pagină: „Demetrius Cantemir, Descriptio Moldaviae”, și a spus: Fetițo, ai găsit un lucru de mare preț: o carte despre țara noastră. Dar cum a
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
în sat, nu în roman, la Casa Veche, unde am făcut o lungă drumeție de o zi, de unde ne am întors obosiți, dar cu sufletul plin de satisfacția cunoașterii. Un școlar mic, care își pierduse atunci, lângă fântâna cu cumpănă, trăistuța cu haine și mâncare, este azi în S.U.A., ocupă un loc în învățământul universitar și cred că, uneori, își amintește cu nostalgie de acest episod îndepărtat din viața sa. Experimentul Educația pentru pace prin cultură a fost inițiat și condus
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
că nu-l văd. Mama unuia dintre copiii pe care-i plimba cu motocicleta, văduvă de război, i-a făcut semn să se oprească. Și-a adus băiatul să-i spună auf viederzen și i-a pus în ataș o trăistuță de pînză groasă cu roșii, brînză cu chimen și o pîine de casă. Cînd a ieșit din oraș locotenentul a luat-o în viteză pe drumul spre București. Primise ordin să se retragă la Cîmpina. Maiorul Scipion îi spusese pe
Noaptea proclamației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7213_a_8538]
-
hotelului Justus, un hotel stil Art nouveau, somptuos, aristocratic, ușor snob de pretențios; în Riga cea senin-răcoroasă de regulă, stând pe jos, sprijinită de colțul unei mese, aproape o puștoaică - blondă cu ochii albaștri, încălțată în teniși și cu o trăistuță albă în mână - mă aștepta, zâmbind. Era ea: SCRIITOAREA. Laureată cu Premiul Național de Literatură și alte premii importante. Ne-am îmbrățișat cald, de parcă ne-am fi cunoscut de mult. Am făcut câțiva pași pe jos, iar în drum ne-
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
ce venea de la Cel Nou-Născut. Mai mult, prin crăpăturile Peșterii, pătrunseseră mii de raze de la o Stea care oprise deasupra ei, și care luminau ca ziua. Femeia, pe care, după cum am aflat însoțitorul ei o numea Maria, scoase dintr-o trăistuță câteva lucrușoare, cu care înfășă Pruncul și-L luă la sân să-L alăpteze. Dar era frig și umezeală și deși Maica Sa L-a înfășat cu șalul ei, Pruncul tremura de frig. Atunci, rudele mele, boii, s-au ridicat
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
anului 1865, anul școlar ̀începea ̀într-o căsoaie cu două săli de clasă și locuință pentru director. Atunci ̀învățătorul Ștefan Țeranu ̀îi ̀întâmpină, cu emoție, pe cei 25 de școlari, șturlubatici, care purtau opinci și trăistuțe cu ceasloave și bucoavne, dar cu ochii vii și plini de deșteptăciune. Fosta primărie a comunei Bucium, Șoseaua Bucium După cum este scris ̀în mozaicul de la intrare clădirea a fost construită ̀în 1899. Printre primarii comunei Bucium s-a
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Nici nu zici că e cățel; Ustură, dar nu te mușcă, Nici nu șade noaptea-n cușcă. Deși au același nume De când au venit pe lume, Numai unul este floare; Celălalt poate să zboare. Deși sare, nu-i sărat, Cu trăistuță e dotat. Ziua în amiaza mare El se jeluie de zor: „Mor, mor, mor”, și iarăși „mor”, Însă de murit nu moare. Câte-o dată, pasămite, El atacă chiar și vite. Prin copaci și prin păiș, Se strecoară pe furiș
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
mâna pe clanța ușii, gata să plece. Ioane, i-a căciula asta, că după cum ai spus o rămas fără căciulă bietul de el. Stai să caut și niște mănuși și colțuni de lână, că îi iarnă grea nu șagă... Cu trăistuța dată de Dochița sub braț și cu baltagul în mână, a pornit să înfrune nămeții și noaptea care se lăsa... Luni, în zorii zilei, cărăușii s-au întâlnit în Poiană, cum le-a fost vorba. Lipsește careva? - a întrebat Mitruță
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
era culcușul pentru noapte. De la una mai primea câte un leu să-și ia și el ceva de mâncare de la băcănie iar altele-i făceau un pachețel cu o pâinișoară unsă cu gem făcut În casă. Avea la el În trăistuță și o sticlă cu apă așa că În afară de abecedar, nu-și pierdea timpul decât având grijă de gâștele care o mai luau razna, ieșind pe malul gârlei și de bobocul cu piciorușul oblojit de mama sa. Legase și o bucată de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
care deschisese adunarea. Costăchel și-a lipit umărul de al bătrânului dascăl, parcă pentru a simți vibrația inimii acestuia, și a pornit să vorbească., liniștit: Dragi consăteni! Astăzi, poate ca mulți dintre dumneavoastră, mă simt școlar. Parcă mai ieri, cu trăistuța în care îmi pusesem - alături de plăcuță - multe speranțe, am pășit cu sfială pragul școlii. Acolo ne aștepta nu învățătorul, ci întruchiparea unui mare suflet, deschis pentru toți copiii. Dacă până acum am reușit să fac ceva, apoi aici a fost
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]