166 matches
-
că ele nu răspund, îi smulge Izaurei trăistuța cu cele ce primse din cerșit și până să-l prindă Izaura, băiatul se uită și vede ce are. — Ha! Ha! Ha! Ți-au dat oamenii de milă. Izaura îl ajunge apucă trăistuța, dar el nu i-o lasă. Celălat băiat nu se bagă, așteptând să vadă ce se întâmplă. Prințesa se duce în ajutorul Izaurei, îi prinde băiatului mâinile la spate când el nu se aștepta. — la-i trăistuța că-l țin
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
îl ajunge apucă trăistuța, dar el nu i-o lasă. Celălat băiat nu se bagă, așteptând să vadă ce se întâmplă. Prințesa se duce în ajutorul Izaurei, îi prinde băiatului mâinile la spate când el nu se aștepta. — la-i trăistuța că-l țin eu. Băiatul se zmuncește, o lovește cu capul în nas pe Prințesa care de durere îi trage niște pumni zdraveni și-l pune pe fugă, după ce Izaura își recuperase trăistuța. Fuge și celălalt după el să nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
când el nu se aștepta. — la-i trăistuța că-l țin eu. Băiatul se zmuncește, o lovește cu capul în nas pe Prințesa care de durere îi trage niște pumni zdraveni și-l pune pe fugă, după ce Izaura își recuperase trăistuța. Fuge și celălalt după el să nu încaseze pumni. — Cra! Cra! Ciorilor! Cra! Cra! Ciorilor! Strigă ei supărați. — Să ne pupi în c..., le răspund ele triumfătoare. — Ai sânge pe bărbie, observă Izaura. M-a pocnit huliganul ăla peste nas
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pupi în c..., le răspund ele triumfătoare. — Ai sânge pe bărbie, observă Izaura. M-a pocnit huliganul ăla peste nas, dar și eu i-am tras niște pumni să mă țină minte. — Ești puternică, fă Prințăso. Mi-ar fi luat trăistuța dacă nu veneai tu. Stai să te ștărg dă sânge, o șterge Izaura cu șorțul ei. — Să nu spui lui neneo și mumii Rusalda ce s-a întâmplat că nu mă mai lasă la cerșit! Auzi, fă? Aud, fă, aud
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a început să mănânce cu poftă în timp ce doamna o privea râzând. După ce a terminat de mâncat s-a ridicat. — Săru’ mâna cucoană! Să fie pomana matale. Doamna i-a făcut un pachețel cu de toate, i l-a pus în trăistuță. — Să mai vii pe al mine că văd că ești o țigăncușă de treabă. — Săru’ mâna, a salutat prințesa și a plecat. Întorcându-se acasă, Prințesa s-a gândit la ce-i spusese cucoana, cum că ea n-ar fi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
avem multe lucruri de făcut și trebuie să ne pregătim până nu pleacă. Până să se îmbrace, i-au dat Prințesei să mănânce. Hai, stai aici la masă și mănâncă până ne îmbrăcăm. — Bogdaproste!cucoană. I-au pus și în trăistuță ce-a avut Zina la îndemână. Când au fost gata, au coborât, au urcat în mașina domnului Eusebiu și s-au îndreptat spre șatră. Ajungând acolo, toți s-au adunat mirați și când au văzut-o pe Prințesa coborând cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
eu cum fac ca să nu mă dibuiască nimeni. 103 Parcă poți să știi când vine ceasul rău? Uite că vine și gata. Da’ mă cam duci cu vorba și rachiul cela nu mai vine. Fără altă vorbă, Maranda a luat trăistuța cu sticla și bănuții și a plecat să aducă rachiu. După o vreme, s-a întors, dar cu mâna goală. Am ajuns prea târziu, Toadere. Crâșma era închisă. De unde să-l iau eu pe crâșmar noaptea? Ei, dacă așa s-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ce venea de la Cel Nou-Născut. Mai mult, prin crăpăturile Peșterii, pătrunseseră mii de raze de la o Stea care oprise deasupra ei, și care luminau ca ziua. Femeia, pe care, după cum am aflat însoțitorul ei o numea Maria, scoase dintr-o trăistuță câteva lucrușoare, cu care înfășă Pruncul și-L luă la sân să-L alăpteze. Dar era frig și umezeală și deși Maica Sa L-a înfășat cu șalul ei, Pruncul tremura de frig. Atunci, rudele mele, boii, s-au ridicat
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
de dat fiecare pom bun, de cununa curcubeului după ploi, de apele curate ale izvorului... Ne-am simțit aici ca-n palma lui Dumnezeu și ce nevrednici suntem ! Să ne ajute Dumnezeu pe noi toți să agonisim destui „bănuți în trăistuța cu fapte bune” ca să reușim cu ei să ne rezervăm bilete pentru călătoria către Împărăția Cerurilor ! Doamne ajută ! Alina Mariana 7 iulie 2004 După ce am revenit adeseori cu drag în aceste locuri binecuvântate, inima dorește să așeze câteva rânduri de
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Nici nu zici că e cățel; Ustură, dar nu te mușcă, Nici nu șade noaptea-n cușcă. Deși au același nume De când au venit pe lume, Numai unul este floare; Celălalt poate să zboare. Deși sare, nu-i sărat, Cu trăistuță e dotat. Ziua în amiaza mare El se jeluie de zor: „Mor, mor, mor”, și iarăși „mor”, Însă de murit nu moare. Câte-o dată, pasămite, El atacă chiar și vite. Prin copaci și prin păiș, Se strecoară pe furiș
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
colibă, spre bucuria noastră, ascultând concertul greierilor și luptândune cu țânțarii. Alteori, după ce veneau părinții, plecam acasă, dar nu mai devreme de apariția pe cer a atâtor stele, încât nu le mai puteam număra. În grup, fete și băieți, cu trăistuțele pline de struguri sau cu pepene în ștergar, însoțiți de nelipsitul și credinciosul cățel, plecam cântând acasă, printre păpușoi, probabil și pentru a ne înlătura spaima întunericului. Din același motiv, alteori ne retrăgeam din câmp cu torțe aprinse sau cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
C. Solomon a scris și publicat și „Cetățuia din Valea Berheciului”, Buc urești, 1928. Este valea câmpurilor pe care am hălăduit, du când vară de vară boii, vacile și odraslele lor la păscut, cu cărțile de literatură, puține atunci, în trăistuța în care mama îmi strecura boțul de mămăligă cu brânză de la oile pe car e fa milia le proteja cu mare și deosebită grijă. Tata și mama nu aveau grija cărții, că nu o știau îndeajuns, dar vegheau la traista
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe alte căi decât casca bluetooth invizibilă sau fițuicile minune scrise pe un bob de orez. Noi o făceam mai românește: „Băi, tu știi ceva? Zi-mi și mie, că eu îs bâtă!”. Noi veneam la școală pe jos cu trăistuța în spinare și cu voioșia pe chip. Sincer să fiu, parcă era mai bine așa. Asta, spre deosebire de vremurile pe care le trăim acum. Deseori, în fața școlii unde vezi parcat un Logan și un Beemveu X5, îți este foarte greu să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
copii, apoi au mai venit cinci. Ultimii erau din Preluca, Zăpode și Dealul Armanului. Iarna, când era frig, Încălțați cu opinci și Îmbrăcați cu câte un sumănaș, Înotau prin omăt fără să le fie frică de sălbăticiuni. Mai puneau În trăistuță și câte două-trei lemne pentru foc, cu grijă Însă ca să nu se spargă tăblița, să nu se fărâme boțul cu brânză și să nu se rupă țăruzele. Cu mânuțele roșii de frig, Împreunându-și mai Întâi degețelele pentru rugăciune, rosteau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să-și continue somnul liniștit până se va face ziuă. Că rău mai dormiți, Îi dojeni mama cu un glas abia șoptit să nu-i trezească, apoi Îi Înveli cu țolul ridicat de jos. Și-or fi făcut lecțiile că trăistuțele cu cărțile văd că leau așezat În cui? Las că văd eu dimineață. Nu le mai purta atâta de grijă că n-ai să-l faci popă nici pe Sandu și nici pe Nuțu. Nevasta stinse apoi lampa, după ce verifică
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nimeni nu avea voie să se atingă de mâncare. Acum, spre apropierea zorilor, când se Întorcea lumea de la biserica din Toplița, se așezau cu toții la masa de Paști, după un post lung ținut cu sfințenie. Dimineața, copiii cu câte o trăistuță de-a șoldul, umblau din casă În casă și salutau gospodarii cu Hristos a Înviat!. După ce primeau oul roșu Îl puneau În trăistuță și mergeau mai departe. După amiază distracția lor era la scrânciob și la huțurile instalate În poarta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu toții la masa de Paști, după un post lung ținut cu sfințenie. Dimineața, copiii cu câte o trăistuță de-a șoldul, umblau din casă În casă și salutau gospodarii cu Hristos a Înviat!. După ce primeau oul roșu Îl puneau În trăistuță și mergeau mai departe. După amiază distracția lor era la scrânciob și la huțurile instalate În poarta șurii. Aceasta era distracția lor și o trăiau cu toată ființa. Fetele Își etalau acum frumusețea cămășilor la care au lucrat o iarnă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
în bisericile parohiale și în alte locuri de întrunire ale poporului, mâncând și bând ceea ce li se oferă, fără să păstreze nimic pentru ziua următoare, după cum spune proverbul: Nu vă îngrijorați, etc., (Mt 6,25); de umeri le atârnă mereu trăistuța cu cărțile lor, adică Biblia. Mai târziu, și-au construit școli, deci case și curți interioare. În ultima vreme, au înălțat biserici și încăperi spațioase și înalte, cu fonduri considerabile administrate de oameni cu autoritate. Mai mult, au obținut privilegii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
preajmă, s-a apropiat de izvor. A văzut caietul. L-a luat. L-a cercetat. I-a netezit foile cu palma și s-a minunat de frumusețea scrisului. Dar ea, săraca, nu știa a citi. A pus, totuși, caietul în trăistuța ei de merinde și s-a dus, fuguța, la dascălul din sat. Acesta a citit prima pagină: „Demetrius Cantemir, Descriptio Moldaviae”, și a spus: Fetițo, ai găsit un lucru de mare preț: o carte despre țara noastră. Dar cum a
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
decembrie 8 - 1661 (7169) mai 25>. Nu-i ultima dată când ai să auzi de Gheorghe Duca. Mai ai vreme, vere. Acum, însă, am să-ți amintesc de un personaj contemporan cu Duca-vodă. Cum văd eu, ai multe secrete în trăistuță. Am, și fiindcă dau pe dinafară, am să ți le spun și ție. La 1 mai 1662 (7170) Simion armeanul băibărăcar împreună cu soția și fiii săi scriu că au “vîndut... trei fălci de vie în Dealul Urșulei... Iar cele trei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Ci, așa cum bănuisem, nu după multă așteptare, lampa lui Pamfil Duran a abătut unda de lumină spre locul de unde venea plescăitul Și unde nu ne-am trezit că, în lumină, Enea Căpută, ancorat în frânghii, mai jos de geamblac, cu trăistuța lui care fusese ciuntită de baiere, dar plină iarăși, pusă între genunchi, cum scotea cu mulțumire o turtă cam arsă ea, însă, care părea gustoasă, după cum o ducea la gură Atunci, Pamfil Duran, înviforându-se, a pus mâna pe furtun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Când, la începutul șederii mele în satul acela, deci atunci când plecam să tânjesc singur în munți, când rătăceam de unul singur și, mai ales la amiază, mă întâlneam uneori cu toată ceata aceea zgomotoasă de copii ieșiți de la școală, cu trăistuțele și tăblițele lor de ardezie, cu strigăte, cu râsete, cu jocuri, atunci tot sufletul meu începea brusc să năzuiască spre ei. Nu știu de ce, dar am început să încerc un sentiment extrem de puternic și de fericit la fiecare întâlnire cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în sat, nu în roman, la Casa Veche, unde am făcut o lungă drumeție de o zi, de unde ne am întors obosiți, dar cu sufletul plin de satisfacția cunoașterii. Un școlar mic, care își pierduse atunci, lângă fântâna cu cumpănă, trăistuța cu haine și mâncare, este azi în S.U.A., ocupă un loc în învățământul universitar și cred că, uneori, își amintește cu nostalgie de acest episod îndepărtat din viața sa. Experimentul Educația pentru pace prin cultură a fost inițiat și condus
O VIAȚĂ DE OM AŞA CUM A FOST EA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
tu cartea măcar din când în când, te hârjonești cât îi ziulica de mare. Las-că-ți dau eu hârjoană. și jap! jap ! jap ! Începea să-și facă datoria mâna dreaptă a doamnei Averescu. Mulți dintre noi, de frica ei, ne luam trăistuța cu cărți, dimineața când plecam cu vitele la păscut. și, între două jocuri de oină, la umbra unei tufe de măcieș, să zicem, deschideam, de voie de nevoie, cartea și buchiseam nevoie-mare. Pentru că, vorba doamnei Averescu, învață, bă, boule, dacă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o poate face. Ea ia „banii“, lumina adică și Îi depune În tezaur. Spălându-i, adică transformând energia radiativă a Soarelui În energie chimică: amidon, proteină, grăsime, adică În substanța de rezervă pe care o tezaurizează În sine sau În trăistuța cu de-ale gurii cu care-și Înzestrează succesorii: semințele... sau În substanța reducătoare, de la cărbuni și petrol până la insidioasele substanțe alelopatice cu care Împănează solul. Să vedem acum cine e cel ce Împrumută. Evident, acela care n’are. Nici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]