155 matches
-
Dumitru Hurubă Prietenul Haralampy, psiholog apreciat de toți locatarii palierului nostru ca fiind unul dintre cei mai înzestrați experți în domeniul trăscăului din tot nordul Ardealului și o parte din Bucovina socrilor, are probleme de vedenii cauzate de audiovizual. Faptul a fost descoperit și diagnosticat, surprinzător și împotriva tuturor așteptărilor, de soacră-sa, după o emisiune ,Iartă-mă", terminată într-un răscolitor
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
în bikini și o pereche de sâni puternic siliconați... - Să tac? Mă rog! Dar tot el filozofează în clipa următoare: - Mă, bade, să știi că e adevărat: există în viață destule momente de restriște când, stând în fața televizorului cu un trăscău bistrițean în mână, aluneci în nostalgii primitor-devoratoare, când realitatea imediată se transformă într-un peisaj de circ, iar imaginile tv în spectacole ridicol-politicianiste. În astfel de situații, deși greu explicabil, o luăm discret spre trecutul ,nouăzecist" încărcat de speranțe: FSN
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]
-
17%), Cerbăl(33%), Lunca Cernii de Jos(14%), Lăpugiu de Jos( Județul Timiș: Pietroasa( 246.ROSCI 0251 Tisa Superioară Județul Maramureș: Bistra( 247.ROSCI 0252 Toplița - Scaunul Rotund Borsec Județul Harghita: Borsec(19%), Sărmaș(20%), Toplița(7%) 248.ROSCI 0253 Trăscău Județul Albă: Aiud(22%), Bucium(2%), Cricău( Județul Cluj: Băișoara( 249.ROSCI 0254 Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna Județul Hunedoara: Rapoltu Mare( 250.ROSCI 0255 Turbăria de la Dersca Județul Botoșani: Lozna( 251.ROSCI 0256 Turbăria Ruginosu Zagon Județul Covasna: Zagon
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Zingel zingel (Pietrar) 248. ROSCI 0252 - Toplița - Scaunul Rotund Borsec Tipuri de habitate: 7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) Specii de mamifere: 1352* - Caniș lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) 249. ROSCI 0253 - Trăscău Tipuri de habitate: 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 6170 - Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6190 - Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis); 8120 - Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajele montan și alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8160* - Grohotișuri medio-europene calcaroase din
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
17%), Cerbăl(33%), Lunca Cernii de Jos(14%), Lăpugiu de Jos( Județul Timiș: Pietroasa( 246.ROSCI 0251 Tisa Superioară Județul Maramureș: Bistra( 247.ROSCI 0252 Toplița - Scaunul Rotund Borsec Județul Harghita: Borsec(19%), Sărmaș(20%), Toplița(7%) 248.ROSCI 0253 Trăscău Județul Albă: Aiud(22%), Bucium(2%), Cricău( Județul Cluj: Băișoara( 249.ROSCI 0254 Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna Județul Hunedoara: Rapoltu Mare( 250.ROSCI 0255 Turbăria de la Dersca Județul Botoșani: Lozna( 251.ROSCI 0256 Turbăria Ruginosu Zagon Județul Covasna: Zagon
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Zingel zingel (Pietrar) 248. ROSCI 0252 - Toplița - Scaunul Rotund Borsec Tipuri de habitate: 7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) Specii de mamifere: 1352* - Caniș lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) 249. ROSCI 0253 - Trăscău Tipuri de habitate: 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 6170 - Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6190 - Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis); 8120 - Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajele montan și alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8160* - Grohotișuri medio-europene calcaroase din
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
abrogă pozițiile nr. 1-4 și 8; ... b) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 5, coloana 3 va avea următorul cuprins: "S = 7.700 mp, vecini: Nord - drum de exploatație, Est - drum de exploatație, Sud - Trăscău Maria, Vest - Trăscău Maria, moștenitorii defunctului Andrei Nicolae și Spătărelu D. Gheorghe", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "212.910"; - la poziția nr. 6, coloana 3 va avea următorul cuprins: "S = 26.618 mp, vecini: Nord - drum de exploatație
HOTĂRÂRE nr. 389 din 2 mai 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241834_a_243163]
-
1-4 și 8; ... b) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 5, coloana 3 va avea următorul cuprins: "S = 7.700 mp, vecini: Nord - drum de exploatație, Est - drum de exploatație, Sud - Trăscău Maria, Vest - Trăscău Maria, moștenitorii defunctului Andrei Nicolae și Spătărelu D. Gheorghe", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "212.910"; - la poziția nr. 6, coloana 3 va avea următorul cuprins: "S = 26.618 mp, vecini: Nord - drum de exploatație, Sud - drum de
HOTĂRÂRE nr. 389 din 2 mai 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241834_a_243163]
-
va avea următorul cuprins: "3.800", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr. 9, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Fântână la «Poarta Trăscăului»", coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Fântână situată în comuna Hopârta, satul Hopârta, în locul numit «Poarta Trăscăului» în fața casei cu nr. 146, construită din oale din beton (se învecinează cu Chiorean Ioan)", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr. 9, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Fântână la «Poarta Trăscăului»", coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Fântână situată în comuna Hopârta, satul Hopârta, în locul numit «Poarta Trăscăului» în fața casei cu nr. 146, construită din oale din beton (se învecinează cu Chiorean Ioan)", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1990", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "4.000", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
să te odihnești în pădurile arse de smog de urât și de tim pe apele noroioase ale mărilor- haznale s-au tras obloane s-au pus lacăte și corbul dostoievski dragul de el blestematul de el răscrăcăratul își drege cu trăscău psihedelic glasul DAR VOI- chiar așa chiar DE UNDE ?TI?I C? SUNTE?I VII cârpaci ai nimicului chiar așa chiar iar oamenii au creat moartea de când tare trudit Doamne te-ai așezat pe zări să te odihnești să te visezi
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
Ion Tudor Iovian lângă ușă după cursa de șoareci crapă de atâtea droguri și sex și spaimă Snow White a cartierului nu cade nici o stea din cerul negru nu vine nici un prinț de la barul din colț cu un păhăruț de trăscău doar un câine de sticlă îi linge firișorul de sânge din colțul gurii va intra încet în gunoiul străzii sub gheața indiferentă a unui neon e tot ce-a mai rămas după ce poezia și-a luat zborul ar fi bine
Poezii by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
bei! Însă beau, incaltea, mai cu sârg: Bragă, țitro, aqua de știubei; Sucuri de corcove în pârg... Phii, ce bine-i Domnule să bei! Dau la nefârtatul vutka, zău! - Să o deie piște cap Serghei! Nu mai beau horelcă, nici trăscău! Phii, ce bine-i dom'le că nu bei! Însă beau cu sete, beau de sting: Chamomilla, soc, isop, hamei; Beau sirup dintr-ăla de Beijing... Phii, ce bine-i Domnule că bei! Chiar de Bachus, mă purced să râz
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
Craiva este un sat în comuna Cricău din județul Albă, Transilvania, România. Tip localitate: sat Populație: 375 locuitori Zona: Dealurile Aiudului Munți: Trăscău, Piatra Craivii (1078 m) Dealuri: Pietrele Popii (575 m altitudine) Craiva, sat aflat la poalele înălțimii Piatră Craivii (1083 m alt.) din latura estică a munților Trăscăului (Dj 107 H). Cetate dacica (sec. ÎI î.e.n.- I e.n.) pe platou și
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
Albă, Transilvania, România. Tip localitate: sat Populație: 375 locuitori Zona: Dealurile Aiudului Munți: Trăscău, Piatra Craivii (1078 m) Dealuri: Pietrele Popii (575 m altitudine) Craiva, sat aflat la poalele înălțimii Piatră Craivii (1083 m alt.) din latura estică a munților Trăscăului (Dj 107 H). Cetate dacica (sec. ÎI î.e.n.- I e.n.) pe platou și pe cca 2400 m² de terase artificiale montane (incinta poligonala, murus dacicus, sanctuar, masive urme de locuire)-anticul Apulon, centrul tribului dacic al apulilor, amintit în „Geografia
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
care cântărețul din flaut din Hameln cu flautul sau fermecat a ascuns copiii orașului ca răzbunare că nu a fost plătit pentru salvarea urbiei de invazia șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului, pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) pe ruinele vechiului castru român. Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au rămas până în ziua de
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
nu a fost plătit pentru salvarea urbiei de invazia șobolanilor. Și tot ei fac legătura între peșteră și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului, pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) pe ruinele vechiului castru român. Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au rămas până în ziua de azi în cele două sate: Colțești și Rimetea. Din istoria zbuciumata a castelului se remarcă faptul că
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
este așezată în partea nordică a județului Albă, la o distanță de 117 km de reședință de județ, mai aproape fiind de Turda (45 km) și de Câmpeni (41 km). La nord se află Muntele Mare, iar la sud, Munții Trăscăului. Sălciua de Sus are o suprafață de 42 de hectare și se află la 1 km distanță de reședință comunei. Altitudinea medie a comunei este 747 m, iar climă este temperat continentală. „Depresiunea Sălciua apare că o depresiune intramontana de
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Săliște, Sând, Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob, Sânmarghita, Sânmartinul Deșert, Sânmartinul Sărat, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăș, Sasavința, Șăulia, Șăușa de Câmpie, Săvădisla, Scărișoara, Șchiopi, Silvașul Unguresc, Surduc, Șuțu, Tăureni, Țicud, Trăscău, Tritul de Jos, Tritul de Sus, Tur, Urca, Vaidasig, Vaidei de Câmpie, Velcheriul de Câmpie, Vereșmort, Vidolm, Vidra de Jos, Vidra de Sus, Vințul de Sus, Zău. Între 1918-1925 aceste comune rurale au aparținut administrativ următoarelor șase plăși: În prezent
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Albă. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 785 ha teren arabil, pășuni și 849 ha fânețe. Teritoriul comunei este încadrat la S-E de Munții Trăscăului, la S-V de Munții Metaliferi și la N-E de Munții Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este străbătuta de la Vest spre Est, pe o distanță de 7 km, de răul Arieș. Comună Bistra este atestata documentar în
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
este o rezervație complexă, clasificată de speologul Viorel Ludușan că poljie, poate singură formă de relief de acest fel din România. Rezervatia Vânătările Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Munții Trăscăului la confluenta văilor Ponorului, Poienii și Seaca. Administrativ este împărțită între satul Vale în Jos, comuna Ponor și satul Dumești, comuna Sălciua, județul Albă. Pe drumul județean DJ 107 Aiud-Ponor-Mogoș prin localitățile Râmeț-Valea Poienii-Brădești-Vale în Jos sau pe drumul comunal
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
este peșteră din Munții Trăscăului care cumulează toate superlativele pentru această grupa montană și nu numai: cea mai lungă, cea mai denivelata, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România Peșteră se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră. Huda este un regionalism ce înseamna cale îngustă, groapă, gaură
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
distanță se află ruinele cetății dacice, Apoulon (Piatră Craivii) clădita în sec. al 3-lea î.e.n., pe vremea regelui Rubobostes(unde se crede că Decebal și-a pus capăt zilelor). Zamolxes, zeul dacilor s-a retras într-o peșteră din Trăscău, cea mai mare și mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]