198 matches
-
spre bătrân - „aprinde-i și mata lumânarea asta. Ai chibritul colea”. Hristu, pe vremea aia neînsurat, dar și după, era asuprit de maică-sa, care Îl gonea de-acasă ori nu-i mai dădea bani când i se Întâmpla vreo trăsnaie. Și făcea destule. Vă povestesc altă dată. Hristu, pe lângă jumătatea de normă ca suplinitor necalificat la școală, se ocupa și cu micul trafic peste Dunăre, la bulgari. Deși erau și ăia tot sub regim comunist ca și noi, mai găseai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
scris? Auzi, auzi, exclusiv în păduri, în vârfuri de munți și pe recife oceanice. Ce-o fi aia recife? Da, e tare, articolul e tare. Cum de l-o fi publicat... Clipă de sastiseală, cind Tolea vineaza idei nastrusnice. O trăsnaie, ceva la care publicul nu se așteaptă si care să-l anime pe el însuși. Se plictisea, se plictisea de moarte profesorul Voinov. Când nimeni nu înțelege acțiunea, se cam sperie toți; într-o lume în care totul pare programat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
martie. Perfect! Sfârșit de martie, zodia berbecului nărăvaș. Perfect! Tolea își îndreptă gulerul cămășii negre, dunga pantalonilor negri. Dacă nu poți ce voiești, voiește ce poți, spunea Terențiu. Ai auzit de Terențiu, doña Gina? Colega Gina zâmbea, era obișnuită cu trăsnăile lui Tolea, nu le găsea arogante, ca ceilalți, nu, deloc, îi erau chiar simpatice, zău așa. — Dar de Baronius ai auzit? Eruditul cardinal Baronius! Precis că ai auzit, sunt sigur că l-ai recitit chiar săptămâna trecută. Ți-aduci aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu știu ce pizzerie, el îl parcurgea cu conștiinciozitate. Ar fi putut descoperi denumirea franțuzească ori italiană a cine știe cărui fel de mâncare. Și, în fond, nu asta era părerea lui despre tinerețe? Că trebuie să fii mereu deschis, la curent cu orice trăsnaie care mai apărea pe piață? Nu se contrase el cu gruparea aceea ciufută de poeți juni, cei pe care-i numise într-un cenaclu „lupuleții tineri”? Lupi cu colți de lapte și cu burta ștergând pământul, mușcând mereu în gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
țină undeva în liniște, riscam s-o pierd prin București. În ultima seară petrecută împreună eu spălam rufe, ea stătea întinsă pe pat. Mă ghemuisem pe un scăunel, să mă pot apleca. Ținea morțiș să discutăm despre cărți. Spunea niște trăsnăi care mă făceau să clocotesc de râs. Văzând că nu mă convinge, a luat de pe dulap Castelul lui Kafka. Ce, crezi că numai tu știi cum să subliniezi într-o carte? Ha! Ia stai că-ți demonstrez eu ce ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Dar, cum eram foarte însuflețită, mi-au spus până la urmă că fiecăreia în parte îi povestise, tot așa, de prima dată când le văzuse, toată aiureala cu strămoșii lui și cu magazia aia veche în care s-ar afla cine știe ce trăsnaie. "Micul John", cum îi ziceau ele, le dăduse pe rând, la toate, scoica zgîrîată, și fiecare dormise o noapte cu ea sub pernă. Dar nu visaseră ce ar fi trebuit, iar alungitul le privise a doua zi cu dispreț. Niște
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
frate al tău? — Bună, Brian. Ți-l amintești pe Scarlett-Taylor? — Hello! Am auzit c-ai fost ieri la Alex. — De unde știi? — Gabriel i-a telefonat. Noi nu ne ducem pe la ea. — Zău? — Cel puțin așa voiam. — Ai auzit de ultima trăsnaie a lui Alex? Vrea să crească albine. Trebuie oprită cu orice preț. Ce face cățelul papillon? îl întrebă Emma pe Adam. — Zet e bine, răspunse Adam cu o demnitate distantă, dar prietenoasă. — Nu l-ai adus aici? Nu-i voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Pentru mine însă, lucrurile se vedeau pe atunci cu totul altfel. Pentru copii nu există improvizație, totul e definitiv. Doamna Ștef avea o fată, Roxana, cu câțiva ani mai mare ca mine, o blondă destul de zvăpăiată. Trebuie că făcuse o trăsnaie Roxana, motiv pentru care doamna Ștef s-a pus într-o seară cu bătaia pe ea. Se întâmpla pentru prima oară de când închiriaserăm acea mică locuință din casa lor și avea să fie și ultima. Blajina doamnă Ștef își ieșise
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o tămăduiască? Până s-a întâmpla minunea... hehei! Da’ și când a fi să fie, apoi să vezi ce fericită va fi! Doamne, că răi mai puteți fi! Mă fierbeți ca pe fasole și numai nu-mi spuneți și mie trăsnaia ceea... Nu-i trăsnaie, Marandă... Îi un gând al lui Gruia. Și ce gând! Când ai să-l auzi, ai să cazi ca frunza de pe copac la vremea brumei. Acum ești dumirită? Buștean! - a răspuns Maranda, privind amuzată, când la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a întâmpla minunea... hehei! Da’ și când a fi să fie, apoi să vezi ce fericită va fi! Doamne, că răi mai puteți fi! Mă fierbeți ca pe fasole și numai nu-mi spuneți și mie trăsnaia ceea... Nu-i trăsnaie, Marandă... Îi un gând al lui Gruia. Și ce gând! Când ai să-l auzi, ai să cazi ca frunza de pe copac la vremea brumei. Acum ești dumirită? Buștean! - a răspuns Maranda, privind amuzată, când la unul când la altul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
așteptat la gară cu Paul. ― Am făcut rău, Tănăsică. Ai dreptate. Tänasicä. Hm! Bine mă botezase! Lasă, ți-o coc eu domnișoară nășică. ― E mai bine așa, Froso, i-am răspuns, le facem o surpriză. Și, închipuiește-ți, tocmai la botez! Trăsnăile noastre se legau spontan una de alta, alimentîndu-ne surprinzător conversația... Uneori Mihaela își mușca buzele să nu pufnească în râs. ― Ce fericiți trebuie să fie! Și mai ales Paul care se topea să aibă un băiat. ― Iar Marioara, o fată
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
gustul tău? ― Ba nu, am cumpărat câteva păsărele... ― Ei, asta-i!... Păsărele? Ce fel de păsărele! Și unde sînt? ― Le-am dat drumul în văzduh. Se aștepta s-o cert pentru risipă, dar n-am certat-o. Mi-a plăcut trăsnaia ei și am surâs. ― Știi, Dor, mi-am adus aminte de cinteza noastră. Mi se părea că una din păsărici e chiar ea. Păcat că n-am avut mai mulți bani... ― Neguțătorul ce-a spus văzând o clientă atât de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să le spele. Dar, Persida, asta este treaba mea. Nu. Treaba dumneavoastră este să ne creșteți copii deștepți. O sală de clasă, un hol și o cancelarie. Aceasta era școala în care alături de copiii sătenilor învățau și se țineau de trăsnăi și ai noștri. Primii doi. Ca să nu se mai poarte vorbele, oamenii neacceptând moda hainelor “ nemțești”, a trebuit să le confecționez băieților costume bănățene tradiționale. Le-a convenit sau nu, oricum pantalonii, prin lărgimea cracilor, ar mai fi putut găzdui
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Gigel. În fiecare zi face o stație orbitală. Doctorul și-a luat angajament că nu mă lasă fără televizor dar mi-a adus niște indivizi care, poate ori fi ei oameni cumsecade dar, de fiecare dată, mi-au propus altă trăsnaie. Televizorul nici gând să mai meargă. Doctorul dă asigurări că bâzdâgania nu mai are decât un mic defect dar că, în rest, este extraordinară. - O fi având el nevoie de piesele acelea. - Nici vorbă ! - Așa e, dar de ce n-o
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Carlos, ducîndu-și mîna la tîmplă și făcînd semn că nu e În toate mințile cînd văzu că se Îndepărtează. Nu mai era nimic de făcut cu biata Coană mare, pierduse simțul timpului, Îi lăsa pe toți cu gura căscată cu trăsnăile ei. Abraham stinse țigara și se Întoarse la bucătărie, pe cînd Celso și Daniel se pregăteau să pună masa pentru Julius. În schimb, pentru Carlos ziua se terminase, nu-i mai rămînea altceva de făcut decît să bage mașinile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Spusele lui li se păruseră a fi delirul unui nebun. Președintele Hardie, Patricia Hardie, palatul de vară din Cress-Village ― iar tot ce știa el în legătură cu toate acestea, fals, dar absolut fals. Cine i-ar fi putut băga în cap asemenea trăsnăi? Clanul Hardie? ― Poți să mă înveți cum să procedez ca să obțin, participând la jocuri, un serviciu ― ceva, nu mare lucru? îl întrebă Teresa Clark. ― Ce? În obscuritate, Gosseyn o fixă cu privirea, apoi mintea făcu loc unui sentiment mai amical
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Spusele lui li se păruseră a fi delirul unui nebun. Președintele Hardie, Patricia Hardie, palatul de vară din Cress-Village ― iar tot ce știa el în legătură cu toate acestea, fals, dar absolut fals. Cine i-ar fi putut băga în cap asemenea trăsnăi? Clanul Hardie? ― Poți să mă înveți cum să procedez ca să obțin, participând la jocuri, un serviciu ― ceva, nu mare lucru? îl întrebă Teresa Clark. ― Ce? În obscuritate, Gosseyn o fixă cu privirea, apoi mintea făcu loc unui sentiment mai amical
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
sau deloc. Nicu se gândi că poate e ca atunci când ești stângaci sau dreptaci și întrebă curios: — Dacă-ți faci cruce cu stânga, ești de religii diferite? Portarul nu-i răspunse fiindcă, la drept vorbind, nu-i prea păsa de trăsnăile astea, le lăsa în seama nevestei. Și io știu o poveste de dragoste, dar nu-i cu religii, zise Nicu. M-am întâlnit cu domnul Alexandru Livezeanu, era foarte grăbit, cum e dumnealui totdeauna, și m-a trimis să-i
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
camufla de minune o ușă secretă. Și mai precis ușa, dacă există, se află în spatele biroului, la îndemînă... Nu, realmente cred că nu te înșeli, draga mea... La mentalitatea lor, era imposibil să nu le fi trecut prin cap și trăsnaia asta. Le-ai văzut biblioteca... Superbă! Evident, nu lipsește nici căminul. Pariez pe orice că au și o cameră secretă! Închipuiește-ți numai! Ce surpriză pentru un grup de vizitatori, la o mică manevră a ghidului să se trezească dintr-o dată
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
berii. În ultimă analiză, totul a fost din vina Myrnei Minkoff. Știi bine cum reușește ea să provoace necazuri. — Myrna Minkoff? Nu vorbi prostii, Ignatius. Fata aia-i la New York. Te cunosc eu, băiete! Trebe să fi făcut tu ceva trăsnăi la Levy Pants. — Superioritatea mea i-a deranjat. — Dă-ncoa ziaru’ ăla, Ignatius. S-aruncăm o privire la ofertele de serviciu. — Vorbești serios? tună Ignatius. Ai de gând să mă arunci din nou în abis? Se pare că ai jucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
migală și artă”, cf. Perpessicius). Lăsînd la o parte experimentele tipografice „lettriste” (bazate pe împerecheri grafice constructiviste sau futuriste, „liste” abracadabrante, caligrame muzicale năstrușnice ș.a.) din „Wifego/Popice“, alternanța cacofonic-dadaistă de „solo” și „cor” din nu mai puțin lettristul „Profetul“, trăsnăile în limba franceză din L’ésprit de l’éscalier (dedicat lui „Bebe” Vinea), burlescul urmuzian în cheie „exotică” din „Jurnal de baltă. Memoriul tinerei fete din Wei-Hai-Wei“ sau publicistica ludică, nu lipsită de grație din compuneri - neincluse în volum - gen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Gaston și chiar și lui Takamori. — Fii înțelegătoare. Asta e. La urma urmei, e prima lui zi în Japonia, încerca Takamori să pună o vorbă bună pentru Gaston. Și tu dacă ai merge în străinătate ai face, probabil, vreo trăsnaie la fel de mare. Tomoe își ținea buzele strânse și refuza să scoată o vorbă. Gaston, cu bagajul pe genunchi, privea pe fereastră, fermecat de peisajul din acel anotimp minunat. Când au ajuns acasă, atât Shizu, cât și Mă-chan l-au privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
deci ,,facebook” ar însemna carte în față. E atât de greu să gândești? Convingându-mă că în privința computerului nu o scot la capăt cu Nică în niciun chip, mă hotărăsc să nu-i arăt nici televizorul sau telefonul, pentru că cine știe ce trăsnăi ar mai face. Ne decidem să ieșim afară. Când vede prima mașină, Nică exclamă imediat: Ce e asta? Un cal metalic cu picioare rotunde? Nu, Nică! spun eu râzând. Atunci ce este? Este un fel de cal metalic care merge
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
orice carte bine scrisă despre Abe Lincoln! mă sfătuia el, și ai să vezi că În timpul Războiului Civil tot felul de indivizi Îi Împuiau capul cerându‑i slujbe, contracte de război, scutiri de taxe, numiri consulare și tot felul de trăsnăi militare. Ca președinte al Întregului popor se simțea obligat să stea de vorbă cu toate lipitorile, cu toți lingăii și profitorii ăștia. Și În tot acest timp Își ținea picioarele Într‑un râu de sânge. Măsurile de război făcuseră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fi simple vorbe! Îi spuneam lui Rosamund. Dar eu le simt adevărul zi de zi. Și Însăși gândirea neputincioasă ne mănâncă ce ne‑a mai rămas din viață... Sărmana Rosamund era nevoită să Înghită seară de seară, la cină, asemenea trăsnăi. Și această vacanță În Caraibe ar fi trebuit să fie o aventură romantică - o lună de miere adițională. - Ai discutat și cu Ravelstein chestiunile astea? - Mă rog... da. - Și ce‑ți spunea? - Spunea că Ivan Ilici a făcut un mariage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]