1,203 matches
-
din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ținutul dintre Dunăre și mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri. În timpul mării colonizări grecești din secolele VIII-VI i Hr, la țărmul Pontului Euxin
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
cărților acestei noi voci în lirica românească pentru că am observat o ascendență valorică de la vol. "43", din anul 2014, la cel foarte recent apărut - "Împlinire prin iubire", în 2015. Stângăciile începutului în poezie sunt inerente oricărui creator, fac parte din tracul ieșirii în lume, în fața cititorului, de la care, autorul așteaptă feed-back-ul cu mare emoție. Primul volum de poezie, "43", este escortat de trei prezentări de întâmpinare, însă al doilea reduce din expansiune, lăsând prefațarea sub condeiul scriitorului Marian Malciu, vicepreședinte al
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
revin cu o poezie, publicată (în engleză) în „Asia Literay Review”, „Iunosti” (în rusă) și alte publicații. Se numește „De la Herodot cetire” , din cartea cu același titlu, de care am „pomenit” mai sus : Herodot a scris cândva/ Că străbunii noștri, tracii/ N-ar avea asemănare/ De n-ar fi-nvrajbiți ca dracii. Însă, lor, să se unească/ Nicicum voia nu le-a fost./ Zeii-n van îi tot certară/ Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge,/ Calea le-am
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
după intervenția la CNN a ambasadorului României la Londra a fost una de milă. Știu prea bine cât de greu sunt de stăpânit emoțiile atunci când vorbești la o televiziune importantă. Domnul Jinga a fost la rându-i vizibil împovărat de trac și asta nu poate fi reproșat nimănui. Dar tocmai aici, buna să pregătire profesională ar fi trebui să-i compenseze emoțiile (alături de alte trucuri bine-cunoscute în lumea media și care nu sunt un secret de stat). Ambasador în Marea Britanie de
De ce s-a enervat Internetul românesc [Corola-blog/BlogPost/92933_a_94225]
-
versuri, Bertoni D Albert Jumătate din mine, e-ascunsă Iară spiritul meu debordant În iubire vremelnic revarsă Suspine de blând mendicant Jumătate din mine se vede Prin ceea ce sunt și ce fac Iară inima-mi mare accede Spre culmile fără de trac Jumătate din mine, ascunde Durere, și sunt vinovat Că nimeni nu poate pătrunde În sufletul ce nu l-a aflat Jumătate din mine,-i văzută Atuncea, acum și oricând. De fiece om e avută Oferită de sufletu-mi blând Jumătate
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
care, până la urmă, o dibuisem, eram destul de zdruncinat și de nervos. Adaugă Încărcătura emoțională inerentă - mă aflam la câțiva pași de peștera lui Ali Baba... figurativ vorbind, se-nțelege, nu mă refer la fanteziile cu comori ale Evelinei -, mai adaugă tracul și stinghereala provocate de faptul că eram obligat să recit cu glas tare, singur În Întuneric, cuvintele doctorului Wagner și vei avea explicația rateului glorios cu care s-au soldat primele mele tentative de efracție. Probabil că mai contribuia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
necesar să ne referim la un timp preistoric mai apropiat de timpul istoric: manifestarea societății neolitice și a epocii bronzului, a procesului de indoeuropenizare și de formare a vechilor popoare europene, între care s-a remarcat și poporul numeros al tracilor, din care fac parte geto-dacii, strămoșii direcți ai românilor. Evident, în limitele existenței unor urme din paleolitic, le vom aminti și individualiza, extinzând în timp, vârsta locuitorilor acestor locuri. Colinele Tutovei, care în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de stepă, călăreți nomazi, crescători de animale, care distrug vechea civilizație europeană. Acești călăreți războinici sunt purtătorii „culturii Kurganelor”, care, prin amestecă etnică și lingvistică cu vechile populații locale, vor da naștere, în urma procesului de indo-europenizare, familiei de popoare europene: tracii, grecii, celții, romanii, slavii și germanii. Cele mai vechi știri despre traci sunt datorate Poemelor Homerice (Iliada și Odiseea) care amintescă despre regii tracilor, participanți la războiul dintre greci și troieni, despre caii lor ce „n-au seamăn de mari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acești călăreți războinici sunt purtătorii „culturii Kurganelor”, care, prin amestecă etnică și lingvistică cu vechile populații locale, vor da naștere, în urma procesului de indo-europenizare, familiei de popoare europene: tracii, grecii, celții, romanii, slavii și germanii. Cele mai vechi știri despre traci sunt datorate Poemelor Homerice (Iliada și Odiseea) care amintescă despre regii tracilor, participanți la războiul dintre greci și troieni, despre caii lor ce „n-au seamăn de mari și de mândri, albi ca zăpada și la fugă repezi ca vântul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iliada și Odiseea) care amintescă despre regii tracilor, participanți la războiul dintre greci și troieni, despre caii lor ce „n-au seamăn de mari și de mândri, albi ca zăpada și la fugă repezi ca vântul”. Din marele neam al tracilor s-au desprins geto-dacii care sunt „unul și același popor, vorbescă aceeași limbă”, după cum ne informeaz 188 geograful grecă Strabon, popor cunoscut din izvoarele istorice grecești și romane pentru cultura și civilizația sa, pentru religia și cunoștințele de medicină, cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îi dăduse doi la bacalaureat. Din această cauză Mișu - unu: n-a putut da la actorie - și doi: a învățat că nu e bine să fii cinstit. Acum Mișu trăia pentru prima dată cea mai frumoasă bucurie a unui actor: tracul. Cine ar fi crezut că Halterofilul din Vitan poate fi atât de emoționat? Nu bănuia nici măcar Mariana, care era, oricum, copleșită de tracul ei. Așa se face că la ora exactă, ca un grațios cuc, Mariana dădu drumul la casetofon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
bine să fii cinstit. Acum Mișu trăia pentru prima dată cea mai frumoasă bucurie a unui actor: tracul. Cine ar fi crezut că Halterofilul din Vitan poate fi atât de emoționat? Nu bănuia nici măcar Mariana, care era, oricum, copleșită de tracul ei. Așa se face că la ora exactă, ca un grațios cuc, Mariana dădu drumul la casetofon și țâșni pe scenă, uitând de introducerea lui Mișu. Baby, take off... Ropote de aplauze făcură să se cutremure pereții MaxiBarului. Mariana își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Aveți aici doi extramediocri - spuse cu același glas jos, morocănos, responsabilul. Până se va vedea ce e cu ei, vă rog să-i primiți în colectiv, să-i ajutați să se integreze rapid modului nostru de viață, să-și depășească tracul inerent ajungerii pe o planetă și așa mai departe. Aveți experiență în acest sens, parcă și anul trecut ați primit un saturnian, nu? — Da, răspunse mulțimea. — Mai e aici? Unde e? întrebă responsabilul. — La insecticide, spuse mulțimea. — Vedeți, deci, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
a Împăratului Constantin cel Mare a fost marcată de câteva evenimente deosebite: Edictul de la Milano din anul 313, înfrângerea lui Liciniu în anul 323, convocarea Sinodului I Ecumenic de la Niceea din anul 325, alegerea unei noi capitale (Constantinopolis, fostul oraș trac Bizanț) în anul 330. Prin Edictul de la Milano din anul 313, Împăratul Constantin cel Mare devine protector al Creștinismului. Ia măsuri în favoarea Bisericii creștine, scutește pe preoți de obligația funcțiilor municipale și le acordă subvenții. Înlătură din legile penale pedepsele
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
vindea cam tot ce se putea în Mediterana, în est, în Persia sau tocmai până spre nord, în Scoția. Mai târziu, însă Imperiul Roman i-a tăbăcit ca și pe noi, pe-atunci geto-daci, cei mai viteji și drepți dintre traci. În plus, pentru spectacol la ei, într-un orășel, El Djem, romanii au ridicat, la vremurile acelea, un alt colosseum. Sângele trebuia să țâșnească în arene nu doar la Roma, ci și mai la sud, în Africa. Civilizațiile anterioare, cu
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
Ioan Colibașul s-a născut la Constantinopol într-o familie de rang nobiliar. Tatăl său se numea Eutropie, cu dregătoria stratilat (general) la curtea împărătească, iar mama lui se numea Teodora, amândoi creștini. A trăit în timpul domniei lui Leon I Tracul (457-474), întemeietorul dinastiei leonide trace. A mai avut doi frați, el fiind cel mai mic dintre ei. Primii doi intraseră deja în slujba împăratului iar pentru Ioan, familia își dorea de asemenea o strălucită carieră civilă. A primit o educație
CUVIOSUL IOAN COLIBAŞUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363781_a_365110]
-
și la fete. Interesant este că se păstrează până în zilele noastre. Din păcate, sunt unele locuri unde această tradiție s-a pierdut. De fapt, istoricul Herodot avea să descrie poporul dacilor ca fiind “cei mai viteji și mai drepți” dintre traci. De la Zamolxe se păstrează și se practică și astăzi mai multe ritualuri. De altfel, într-unul din dialogurile lui Socrate, acesta povestește cum a învățat de la un preot al lui Zamolxe faptul că mai întâi trebuie purificat sufletul și apoi
OBICEIURI STRĂVECHI ALE ROMÂNILOR, DE ANUL NOU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363846_a_365175]
-
descurcăreț, Sau poate amețit chiar de trăscău, S-a încurcat și, ca un nătărău, Fu denunțat la șefii din județ. Deci, ajungând rapid la tribunal, Fu-n prima fază aspru condamnat, Dar a avut noroc fenomenal: Pisica-l apără, fără de trac, Și, la recurs, fu totuși achitat Fiindcă n-a fost prins ... cu mâța-n sac! SONETUL URSULUI POLAR Un urs polar, în prag de hibernare, Din tată-n fiu celibatar convins, Fiind de clasicul fior cuprins, S-a-ndrăgostit subit
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
să ne îndreptăm oleacă pașii și pe potecile de la Agafton să nu ne pierdem iară originile precum rudele lui Eminescu ce se împrăștiară în neant Poetul și-a luat asupra lui toată oropsirea neamului dar prin înțeleapta Poezie a acestui trac ținut ne-a dat solemna trăinicie Referință Bibliografică: Ultimul drum al lui Badea Cârțan / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1084, Anul III, 19 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
visez din nou regină, știu că așteptarea-ți lungă și cu ruga, vină, vină, numai zeii pot să-ncline, soarta spre a ne vedea, nu mi-e gândul la elena, doar la soțioara mea. viața mi-a fost aventură, pe la traci, pe la ciclopi, uragane am stârnit, ascunzându-mă prin gropi, canibali care nu iartă, kirke cea ce m-a vrăjit, a sirenelor dulceață, care m-au ademenit, între scylla și charybda am trecut cu greu strâmtoarea, era să dau ortul popii
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363455_a_364784]
-
și prost, cinstit și hoț, optimist și fatalist, cinic și sensibil, harnic și leneș, credul și cârcotaș... Alte detalii în vizionarul Herodot cu Istoriile sale: „Geții (cărora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci". (cartea a IV-a) „După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere și ar fi uniți în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt". „Dar unirea lor e cu neputință și nu
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
cinic și sensibil, harnic și leneș, credul și cârcotaș... Alte detalii în vizionarul Herodot cu Istoriile sale: „Geții (cărora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci". (cartea a IV-a) „După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere și ar fi uniți în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt". „Dar unirea lor e cu neputință și nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
ar avea o singură conducere și ar fi uniți în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt". „Dar unirea lor e cu neputință și nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi". „La ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viață". „La traci există următoarea rînduială: își vînd copiii pentru a fi duși peste
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi". „La ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viață". „La traci există următoarea rînduială: își vînd copiii pentru a fi duși peste hotare". (cartea a V-a). Orice asemănarea cu realitatea e pur întâmplătoare! Mă cam îndoiesc că suntem urmașii dacilor, înfrățiți cu romanii! „Noi de la Râm ne tragem!” a zis
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
astăzi în forul construit din porunca împăratului Traian, unic monument conservat în mijlocul câmpului de ruine. Conținutul acestui volum a fost publicat, în mare parte, în revistele din țară («Heliopolis», «Columna 2000», «Clio», «Coloana Infinitului», «Lumina Divină» - Timișoara) și străinătate («Noi Tracii», «Orizzonti culturali italo-romeni» / «Orizonturi culturale italo-române» - Italia, «Dacia Magazin» - Statele Unite ale Americii, «Cuvântul românesc» - Canada, «Tibiscus», «Vorba noastră», «Timoc Press» - Serbia), bucurându-se de aprecieri pozitive din partea specialiștilor, dar și a marelui public. Lucrarea a fost concepută ca un tot
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]