1,020 matches
-
interior. Enigmaticul Proteu, zeul apelor schimbătoare, un sfinx al transformărilor multiple, reprezintă astfel simbolul inovației artistice și al cugetului uman, care preschimbă realitatea brută în forme superioare. "Ulise" rămâne însă o operă bicefală, la fel ca Ianus, privind simultan spre tradiționalism (clasicism, realism) și modernism. Omniprezența dihotomiilor este evidențiată în special în capitolul "Scila și Caribda", unde principala dispută este cea dintre materialismul lui Aristotel și idealismul lui Platon. James Joyce nu a negat niciodată faptul că sufletul său „s-a
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
the Gracehoper”" este "„cel ce aspiră la starea de grație”". Așa cum explică Umberto Eco, în cadrul romanului, Shem scriitorul este greierele, „artistul îndreptat cu fața spre viitor, spre creștere și dezvoltare”, iar Shaun poștașul este furnica, ancorată într-o formă de tradiționalism stagnant. Criticul român C. George Sandulescu a inventariat sute de aluzii literare din "Veghea lui Finnegan", care leagă textul joycian de autori ca Shakespeare ("Hamlet", "Macbeth", "Othello", "Iulius Cezar", "Visul unei nopți de vară" etc.), Ibsen, Dante, Rabelais sau Swift
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Versuri»). Face gazetărie la «Dreptatea» (principalul organ de presă al țărăniștilor, puternic ideologizat și prea puțin cultural), «Țărănismul», «Curentul», «Presa», iar o vreme funcționează ca profesor la Râmnicu Vîlcea. Colaborează la «Gândirea» (fiind, în multe privințe, un reprezentant tipic al tradiționalismului gândirist), «Viața românească», «Bilete de papagal», «Gând românesc» etc. Își consolidează imaginea de poet prin volumul «Vocile singurătății» (București, 1937), pendulând între un tradiționalism cu nuanțe expresioniste (mai mult pe linia lui Crainic decît a lui Blaga) și un simbolism
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
ca profesor la Râmnicu Vîlcea. Colaborează la «Gândirea» (fiind, în multe privințe, un reprezentant tipic al tradiționalismului gândirist), «Viața românească», «Bilete de papagal», «Gând românesc» etc. Își consolidează imaginea de poet prin volumul «Vocile singurătății» (București, 1937), pendulând între un tradiționalism cu nuanțe expresioniste (mai mult pe linia lui Crainic decît a lui Blaga) și un simbolism întârziat (înrudit cu cel al ultimului Goga), dar cuceritor prin puritatea trăirii și a expresiei («E-n lucruri câte-un suflet și câte-un
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
face priza la public, adezivul extraestetic folosit de către cei doi Zidaru în lucrarea lor socială este mistica, profeția și transcendența, și nu egologia, drepturile omului sau feminismul(adezive „acreditate”), a făcut ca, adesea, opera lor să fie închisă în limitele tradiționalismului ortodoxist, pe când ea reclamă mai degrabă o lectură sociologică și antropologică decât una simbolist- iconografică. Aceasta pentru că e mai puțin important felul în care arată cutare sau cutare simbol creștin (crucea, îngerul etc.) într-o sculptură de Zidaru, și este
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
face priza la public, adezivul extraestetic folosit de către cei doi Zidaru în lucrarea lor socială este mistica, profeția și transcendența, și nu egologia, drepturile omului sau feminismul(adezive „acreditate”), a făcut ca , adesea, opera lor să fie închisă în limitele tradiționalismului ortodoxist, pe când ea reclamă mai degrabă o lectură sociologică și antropologică decât una simbolist- iconografică. Aceasta pentru că e mai puțin important felul în care arată cutare sau cutare simbol creștin (crucea, îngerul etc.) într-o sculptură de Ziadru, și este
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
-l interesează în nici un fel spectacolul limbajului în formele lui exclusiviste, bătăliile moderniste. El este mereu egal cu sine, înțelegând poezia ca pe un mod de existență și de acțiune socială, ca pe un apel și ca pe un enunț. Tradiționalismul poeziei sale se manifestă mai mult în spirit decât în literă, fiind unul de substanță, al „beatitudinilor esențiale”; viziunea lirică și modalitățile de expresie sunt, însă, ale unui spirit eminamente modern. ...Acesta este (sau ar putea fi) Vasile Romanciuc, omul
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
rezistenței sale, deschise, ori subterane contra totalitarismului de dreapta ori de stânga. Tudor Vianu emitea opinia că "dacă programul culturalismului etnic ar ajunge să se impună, cultura română ar descinde în subdemnitatea unei provincii". Reluând ideea, Eugen Filotti scria că: "tradiționalismul, pur și simplu, înseamnă grandomania mizeriei" . Cu puțin timp mai târziu, el continua pe aceeași lungime de undă: În 1924 Eugen Filotti este ales secretar al ”Asociației Generale a Presei” conduse de Constantin Mille. Cu câțiva ani mai târziu este
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
cum ar fi cea chineză, deținuseră primatul dezvoltării economice și inovației tehnologice; treptat, civilizația europeană a căpătat un avans devenit decisiv o dată cu declanșarea revoluției industriale, în vreme ce Asia a rămas la studiul medieval de dezvoltare. Contactul dintre modernitatea civilizațiilor europene și tradiționalismul celor asiatice și africane au condus la dependența țărilor din Africa și Asia, care au intrat în componența imperiilor coloniale ale puterilor europene (Anglia, Franța, Rusia, Olanda, Portugalia etc.). În fața expansiunii europene, unele state din Asia (China, Japonia) au rupt
Civilizațiile asiatice și africane și modernitatea () [Corola-website/Science/320206_a_321535]
-
istorică"” și „"Legenda Tinerei Polonii"”. Stanisław Brzozowski a fost un critic influent al Poloniei sociale și gândirii filosofice, analist literar și observator al vieții poloneze și europene de zi cu zi. El a fost un critic lipsit de ambiguitate al tradiționalismului și provincialismului, ca principale curente ale literaturii poloneze din secolul al XIX-lea. În special, Brzozowski a fost un adversar puternic al romanelor istorice, reprezentate în principal de către câștigătorul Premiului Nobel, Henryk Sienkiewicz. Atacurile radicale ale lui Brzozowski îndreptate către
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
satului, insistă asupra faptului că satele, ca sisteme sociale, sunt relativ isolate, întreaga viață a individului se desfăsoară într-un spațiu relativ izolat și se exprimă printr-un pronunțat tradiționist care nu trebuie să fie înțeles neapărat ca și conservatorism. Tradiționalismul satului, poate să însemne și o accentuată continuitate, adică o tendință de asimilare de noi elemente într-un ansamblu economic, social și chiar psihomoral unitar, iar satul care efectuează acest proces de asimilare, continuă să-și păstreze personalitatea și identitatea
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
mit. A doua ”mare dezbatere” a fost o dispută între " știință RI", școala care caută să rafineze metodele științifice dec cercetare ale TRI și cei care insistau pe cale istoriei/ abordare interpretativa a TRI. Dezbaterea este numit "realiști față Behavioriștii" sau "tradiționalism contra științei". Uneori disputa paradigmelor este considerat a fi o dezbatere mare și, prin urmare, este menționată că "a treia mare dezbatere". Dezbaterea între paradigmă a fost o dezbatere între liberalism, realism și radicalele teorii ale relațiilor internaționale. Dezbaterea a
Marile Dezbateri () [Corola-website/Science/329349_a_330678]
-
România a intrat în comuniune cu Sinodul Kiprianit. PS Cozma a protestat, fiind nemulțumit de intrarea în comuniune cu mitropolitul Kiprian de Oropos și Fili, considerându-l eretic, deoarece era considerat modernist și susținea o ecleziologie "falsă". El susținea păstrarea tradiționalismului ortodox, refuzând orice element de modernitate. În luna martie 1984, a avut loc un puternic incendiu la Mănăstirea Slătioara, focul izbucnind în paralel în 5-6 locuri. În chilii au fost găsit câteva sticle incendiare. Focul a mistuit câteva clădiri de
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
VIII, nr. 119/februarie 2003; · "Lumini de amurg - Dusk Fires" : Cuvânt înainte Mihai Rădoi, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; „Vino în barca timpului rămas”; postfață Viorica Ioviță, "Lumini de amurg - Dusk Fires", Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · Ovidiu Ghidirmic: "De la tradiționalismul liric interbelic la neotradiționalismul modern, “Rațiunea”, Anul V, nr.67-69, iunie 2003; · Victor Crăciun: "Petre Gigea-Gorun a intrat în zona brâncușologilor", cuvânt înainte la volumul „"V.G.Paleolog și Brâncuși - un dialog etern"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · Nicolae Mareș: „"Un
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Benda, ci pe desăvârșirea unei dezvoltări organice: „ni se pare că la o realitate mai vastă nu se poate parveni decât prin dezvoltarea evolutivă a realităților anterioare” ("Note asupra unității europene"). Sub rezerva păstrării continuității istorice, într-un cuvânt - a tradiționalismului, orice ideologie poate crește, căci așa cum scrie Albert Thibaudet, „un pluralism de conformisme rămâne, din punctul de vedere al libertății și al liberalismului, preferabil unui conformism monopolist. Libertatea ar mai crește încă în interstițiile lor, ca micsandrele între pietre”. Liberalismul
Alexandru Vianu () [Corola-website/Science/313718_a_315047]
-
a reușit cu ușurință să depășească aerul de perimare care a pândit întotdeauna astfel de demersuri. El a făcut apel viguros la sensibilitatea umană care contractă și nu evocă timpul. O altă tematică intens abordată de Pantazi a ținut de tradiționalismul abordării naturilor statice și a florilor din pictura românească, utilizând noi abordări. Florile sunt ingenios incluse printre peisaje, întregind imaginile despre natură cu grația și parfumul lor. Valeriu Pantazi a afișat o operă cu o paletă sclipitoare, în care complementaritățile
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
în centrul vieții sociale. În concepția lui Coulin, artistul este în egală măsură pedagog și creator. Privind din perspectiva vieții de atunci din Transilvania, inițiativele lui Coulin erau de o modernitate temerară în raport cu valorile tradiționale. Pentru a contrabalansa balanța dintre tradiționalism și modernitate, Arthur Coulin se implică în redactarea și publicarea de articole programatice în ziarele Kronstädter Zeitung și Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt sub titlul "Unsere bildende Kunst" (Artele noastre vizuale) și "Ein Verein für heimische Kunstbestrebungen" (O asociație pentru eforturile artistice naționale
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
tip rectangular. În trecut locuitorii se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și destul de limitat cu industria, amintind aici micii meșteșugari, precum: tâmplari, croitori, cizmari, fierari. Chiar dacă se află la doar câțiva kilometri de orașul Urziceni, în Slatioarele s-a păstrat tradiționalismul specific satelor. Până și datinile dispărute din multe sate, aici își mai găsesc încă ecoul lor strămoșesc, chiar dacă acesta este mult diluat. Oamenii isi educa copiii în credința ortodoxă și îi învață să păstreze cu sfințenie sărbătorile și posturile. Bibliografie
Slătioarele, Ialomița () [Corola-website/Science/301252_a_302581]
-
cultural sunt Veronica Micle, Constanța Marino-Moscu, Zenaida Racliș, Olga Vrabie, Irina Lecca, Alice P. Sturdza, Ștefana Velisar Teodoreanu, Profira Sadoveanu, Valeria Sadoveanu, Nazaria Niță, Monica Pillat, Cornelia Pillat și, desigur, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Una dintre prozatoarele inițiate și formate la școala tradiționalismului, teoretizat de Nicolae Iorga în paginile revistei Sămănătorul, este și Irina Lecca (n. 20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec), care s-a impus în conștiința literară prin patru romane, o piesă de teatru și o foarte
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
opun cu vehemență ideii de a pierde palmierul care se zvonea că ar fi fost plantat de însuși Hamid, deci refuză sub orice circumstanță să iși lepede credința populară și stilul de viata tradiționalist. Salih însă, sugerează că modernismul și tradiționalismul nu ar trebui să fie în contradicție și lansează un alt 3 punct de vederea în această ecuație. El implementează ideea de fuziune a celor 2 extremități, sugerând faptul că ar exista loc destul în sat și pentru păstrarea palmierului
Tayeb Salih () [Corola-website/Science/313525_a_314854]
-
primește doză necesară de convingere. Toate aceste opere, în definitiv, au rolul de a arăta această ciocnire puternică între tradiție și nevoie de modernizare. Cel mai pregnant este însă legătură puternică de care musulmanii se leaga atunci când este vorba de tradiționalism. Dintre celelalte române ale sale foarte apreciate sunt și "Nunta lui Zein", apărut în 1966 și "Bandar Șah" (1971-1978). "Nunta lui Zein" a fost ecranizat în 1976 de către regizorul kuweitian "Khalid Alsiddig" și a fost pusă în scenă la Cairo
Tayeb Salih () [Corola-website/Science/313525_a_314854]
-
migrațiile, deoarece au avut loc mișcări în masă ale populației care a migrat de la sat la oraș producându-se astfel o urbanizare excesivă și la o modernizare în gândire în același timp. Cu toate acestea modernitatea orașului asimila cu greu tradiționalismul satului, de cele mai multe ori ajungându-se la o îmbinare a tradiționalului cu modernul. La orașe s-a încercat o ameliorare a acestui fenomen dar acesta s-a izbit de așa-zisa morală care trebuia apărată cu orice preț, devenind o
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
et Rațio (Credință și rațiune) din anul 1998 că rațiunea și credința nu numai că sunt compatibile, dar chiar au nevoie una de cealaltă. În această ordine de idei enciclica Fides et Rațio a criticat sub nr. 52 fideismul alături de tradiționalism drept abordări unilaterale ale cunoașterii, pentru neîncrederea lor față de însușirile naturale ale rațiunii umane.
Fideism () [Corola-website/Science/312379_a_313708]
-
Va dărui atât clădirile instituției cât și sinagoga alăturată comunității, după moarte lăsând școlii jumătate din avere, plus biblioteca personală de 8000 de cărți. Mișcarea iluministă inițiată de Moise Mendelssohn în Occident s-a lovit în Est nu numai de tradiționalismul rabinic, pe care l-a combătut cu destul succes în Vest, ci și de mișcarea populară a hasidim; nu e de mirare astfel, că iluminiștii evrei (maskilim) din Est, cum a fost Perl însuși, percepeau mișcarea hasidică a fi principalul
Joseph Perl () [Corola-website/Science/327417_a_328746]
-
această placă de protecție (care are aceeași funcție cu placa de protecție la chitară) se pictează uneori ceva artistic. Cu toate că stilurile moderne de cântat la biwa sunt caracterizate de folosirea plectrului mai sus, unde nu este placa de protecție, din tradiționalism, toate biwele au bachimen-ul în același loc, adică aproape de căluș. Plectrul ("bachi") este mic și subțire, deseori rotunjit, făcut din cimișir sau fildeș. Biwele moderne au 5 sau mai multe taste, iar unele au coarda a patra dublă. Tastele sunt
Biwa () [Corola-website/Science/314990_a_316319]