9,252 matches
-
sau chiar a unui briceguț de jucărie devin extrem de mândri, agresivi, răi față de cei "mai slabi" decât ei. În fapt, obedienții sunt oameni periculoși pentru societate cu atât mai mult cu cât, la un moment dat, pot alcătui o majoritate. Tragedia e că maladia lor nu este decât un efect. Cauza e de natură mult mai primitivă: dorința de a trăi aproape exclusiv biologic. P.S.: Toate întâmplările, personajele și citatele/ dialogurile conținute în partea narativă a textului de mai sus sunt
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
în râs, probabil găsind că are o rezonanță exotic pornografică. La vremea ei, discuția despre șamotă era tot atât de revoluționară pe cât este acum sexul pe scenă: și atunci se predica renunțarea la ipocrizie, la expresia comodă a dramelor adulterine și a tragediilor individuale, de dragul adevărului trăit de masele muncitoare, în efortul lor de modernizare. Sabotarea calității șamotei (dovedită sau presupusă) se termina cu un proces la capătul căruia se aflau ani lungi de pușcărie. E un adevăr pierdut, chiar dacă prost scris, în
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
generației (și a generațiilor) în general, în care priteniile și dușmăniile ajung paradoxal să stea sub același semn. Aș spune că, mai presus de toate, textul lui Ionesco are meritul de a fi limpede și tranșant - el exprimă perfect o tragedie sufletească nu prea ușor de măsurat. Unul dintre cele mai interesante articole ale studiului curpinde o analiză a viziunii lui Eliade asupra lui Eminescu. Poetul este văzut în două ipostaze, cea complet deformată și agresivă a "poetului național" și "poetul
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
Irinel Liciu sînt personalități de primă mărime ale culturii române. După publicarea acestei fotografii murdare, Gardianul și-ar putea schimba liniștit titlul în Milițianul, deși s-ar putea să-i revolte și pe foștii milițieni. Cu mare regret, constatăm că tragedia familiei Doinaș a fost și pentru cotidianele bine intenționate un prilej de a transforma o sinucidere, a lui Irinel Liciu, văduva timp de cîteva ore a lui Ștefan Aug. Doinaș, într-un fapt divers de cartier. Cronicarul nu se poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
de cartier. Cronicarul nu se poate declara, totuși, nemulțumit de faptul că dispariția a două mari personalități ale artei și culturii române s-a transformat pentru majoritatea ziarelor într-un fapt divers lacrimogen. Dacă nu ar fi fost această dublă tragedie, cîte ziare ar fi publicat pe prima pagină știrea că Ștefan Aug. Doinaș și Irinel Liciu au încetat din viață? Începînd de lunea trecută ADEVĂRUL a apărut în "haine" noi. Mai exact, ziarul a renunțat la capul istoric preluat de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
Ariane et Barbe Bleu, ou la délivrance inutile, de Maurice Maeterlinck). Cei doi nu reușesc să se cunoască unul pe altul - cei "aleși" și cei "mulți" sunt specii diferite - dar se cunosc pe sine și evoluează către finalul implacabil de tragedie grecească. Cheia forței lui Fowles stă în mânuirea inteligentă a arhetipurilor dar și, cum spuneam, în perfecțiunea limbii literare. La un moment dat, Miranda îi spune lui Clegg: "Știi ce faci tu? Știi cum ploaia estompează culorile și face ca
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
la conducerea acestui minister. În acest din urmă caz e flagrant că măsurile care ar fi trebuit luate după precedenta catastrofă de la Vulcan, măsuri de mînă forte, nu puteau veni decît de la conducerea ministerului, atunci, pentru a preîntîmpina o altă tragedie. La ora la care scriu acest microscop ministrul Popescu nu și-a prezentat demisia și nici premierul nu i-a cerut-o.
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
dat, e la Cioran o simplă metaforă: el nu vede cum altfel decît bătuți la sînge s-ar lăsa civilizați românii. Cum să faci din asta un argument pentru ideea de lichidare a unor rase ori indivizi? Iar opinia că "tragedia cîtorva indivizi" (aceea care îl scandaliza pe Sebastian) nu interesează statul este de-a binelea comunistă. Cioran e, în tinerețe, primul nostru național-comunist, care are chiar și o idee de sistematizare a satelor avant la lettre. Și, să nu uităm
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
preexistă conștiința alterității, în sens occidental." Ion Istrate identifică repede începuturile poeziei în cultura română în poemul Viiața lumii (1673) al lui Miron Costin și în Psaltirea în versuri (1693) a Mitropolitului Dosoftei (autor și al unei traduceri a prologului tragediei cretane Erofile, versiune care prezintă câteva - prea puține și neconcludente, aș zice - similitudini de text cu poemul cronicarului). Ne vom opri însă asupra părții a IV-a a studiului, Întâiul dramaturg român: Ion Budai-Deleanu, reprodusă cu mici modificări după capitolul
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
însărcinată. Faber încă mai crede, sau vrea să creadă, că tatăl e prietenul comun. Dar un accident în Grecia (patria destinului, a Eriniilor, a Persefonei și a altor zeități matriarhale), când Sabeth moare, îi confirmă temerea: fusese propria lui fiică. Tragedie oedipiană în context american. Aluzii la Oedip (scoaterea ochilor), la Erinii (șerpi) și alte simboluri elene, conturate bogat de exegeții lui Frisch, fac din lectura cărții nu numai un roman de amor-aventuri-psihologie, ci și delectare pentru erudiți. Contrastul dintre obiectivitate
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
amploare): trăim încă epoca în care singura posibilitate a contactului cu lectorii - mai ales peste timpuri și, pentru prezent, pe o scară largă - rămâne dăinuirea în biblioteci publice. Însă de aici a început să apară una dintre cele mai mari tragedii ale publicațiilor din România (desigur, una dintre multele tragedii de tot felul din toate domeniile - mi s-ar replica). Faptul că bibliotecile publice (adică viețuind în primul rând din banii Statului, nu ale puținelor "Fundații" etc.) nu mai au fonduri
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
contactului cu lectorii - mai ales peste timpuri și, pentru prezent, pe o scară largă - rămâne dăinuirea în biblioteci publice. Însă de aici a început să apară una dintre cele mai mari tragedii ale publicațiilor din România (desigur, una dintre multele tragedii de tot felul din toate domeniile - mi s-ar replica). Faptul că bibliotecile publice (adică viețuind în primul rând din banii Statului, nu ale puținelor "Fundații" etc.) nu mai au fonduri suficiente (ori mai deloc) pentru "achiziții", aflasem, după Revoluție
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
chiar în "Epoca-de-Aur", prin construirea clădirii noi a "Bibliotecii Naționale": fie șí existând toate fondurile necesare terminării construcției menite acesteia, soarta edificiului este schimbată, fiind, deocamdată, proiectul de a se transfera acolo "Guvernul". Nu are rost să extind comentariul acestei tragedii, a magaziilor cu arhive echivalente cu un Patrimoniu național - și încă, unic. Aș completa, numai, în ce mod mi-am putut atinge scopul atât de greu de atins: mi-au oferit ajutor doi-trei inimoși căutători, ca și mine, și care
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
pe un posibil răspuns la întrebările filosofice existențiale”. Asupra aceleiași perioade a vieții și operei tânărului Fundoianu se apleacă Ramona Fotiade (Universitatea din Glasgow), luând în seamă “supraimprimarea temelor corespunzând, pe de o parte, iudaismului, și pe de alta, filosofiei tragediei, formulate de Șestov” (Iudaism și elenism: o căutare a identității). Două contribuții bibliografice încheie aceste incursiuni: un “bilanț al bibliografiei”, realizat de Eric Friedman (Universitatea din Orléans) și un altul de Remus Zăstroiu (Institutul Philippide din Iași). În ansamblul lor
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
în domeniul filologiei clasice presupune o competență și un efort ieșit din comun, căci filologia clasică este un domeniu despre care s-a scris încă din timpul Renașterii; pentru realizarea unui studiu de detaliu sau a unei viziuni noi asupra tragediei grecești sau asupra lui Horațius, de pildă, este necesară nu numai cercetarea textului în sine, ci și a unei imense literaturi secundare, mai numeroase decât în oricare alt domeniu prin forșa multelor secole în care interesul pentru Antichitatea clasică a
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
Mircea Mihăieș Definitely, vorba englezului, suntem o nație suprarealistă! Gogol, părintele monstruozităților gândirii mărunt-demonice, ar muri de râs văzând lejeritatea cu care tragedia virează la noi în farsă și cinismul în glumă deocheată. Zilele trecute, am întâlnit o fostă studentă care-și susținuse, în vară, examenul de definitivat. Îl trecuse cu brio și se întorsese la școala din micul oraș transilvan fericită că
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
că de vină suntem toți, după cum îi place lui Iliescu să spună, pentru a-și diminua propria contribuție la soarta funestă a țării. Dar câțiva oameni, cu nume și prenume scrise în clar, chiar vor trebui să dea seamă pentru tragedia impusă acestui nefericit popor. Dacă ne vom consola, mândrindu-ne prostește, doar cu o „alternanță pașnică” la guvernare, poate că ne merităm soarta. E uluitor că într-o țară al cărei întreg sistem de învățământ s-a bazat decenii în
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
pe care îi vezi mai rar, observi șocat ravagiile timpului. Nici nu-ți vine să crezi că un asemenea lucru poate să ți se întâmple și ție... Obrajii se lasă în jos, a pagubă. Când nu compun masca antică a tragediei. Ochiul sticlos capătă fixitatea unei șopârle. Până și Leonardo da Vinci, la senectute, părul lui alb, lung, răsfirat într-un vârtej, parcă i-ar fi luat foc, privirea având răceala unei reptile. Un alt personaj vine de dincolo de tine, din
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
cavalerie e Radu Cosașu cel dintotdeauna: el e și, și, meșterul concesivelor și al cumulativelor, timidul mîndru și pateticul plin de sobrietate. Ceea ce i se reproșează uneori lui Radu Cosașu numește el însuși drept fragedie: e refuzul tonului grav, al tragediei ca substanță ficțională; poate că aici stă secretul acestui mare povestitor (al propriei vieți), capabil să se rescrie pe sine pînă dincolo de pînzele albe: indescifrabilul amestec ludic de comic și grav, de Stan și Bran prin Racine, via Casablanca. Fluxul
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
a scris ceea ce gîndea despre regimul Ceaușescu. Poate că unii dintre cei care îl regretă azi pe Ceaușescu nu știu sau nu vor să audă de mîrșăviile săvîrșite la ordinul lui de Securitate, de Miliție și de Justiție. Amintirea acestor tragedii se cuvine păstrată nu numai de dragul adevărului. Cu ajutorul acestor piese disparate putem reconstitui motivele de adîncime și o întreagă rețea de complicități de pe urma cărora avem procurori care par și uneori sînt înțeleși cu infractorii, polițiști care fură sau acoperă hoții
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
cărui fată, Otilia, urma și ea Academia de Belle Arte, să mă înscrie el; astfel, am putut participa la concurs. Privind în urmă, sunt amuzat de graba mea. Acum sunt convins că și dacă pierdeam bursa respectivă, nu era o tragedie. Până la urmă, ți se întâmplă tot ce ți-e scris. După un timp, ne-am adunat toți concurenții, pentru a aștepta rezultatul concursului. Eram emoționați și așteptam cu înfrigurare. Deodată, îl văd pe Paciurea. Se îndreaptă spre mine și îmi
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
o eliberare instantanee de frică a danezilor. Ca la un semnal, scăpați de obligația de a-l marca pe cel mai periculos jucător român, s-au repezit în careul nostru și a urmat ceea ce am văzut cu toții. Privită la rece, „tragedia” eșecului de la europene nu mi se pare chiar atât de mare. În fond, urmează calificările pentru mondiale și atunci vom avea prilejul să dovedim dacă suntem cu adevărat buni (eu cred că da) sau am trăit în fața televizoarelor o iluzie
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
s-a născut. Desigur, este vorba de o metaforă romantică, dar și de un adevăr. În Balcani, tradiția epică este încă vie, trebuie doar s-o descoperim. Am publicat în Franța un studiu comparatist, tradus și în alte țări, despre tragedia greacă. Mai cu seamă cea legată de figura lui Ahile și de tradițiile literare balcanice. Asemănările existente se explică prin persistența anumitor coduri și ritualuri ale locuitorilor de munte din Balcani, pe care le regăsim și în capodopera Orestia. Studiul
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
mai multă consistență narațiunii, am introdus cîteva episoade marginale despre războiul din Africa. Dar războiul dintre un bărbat și o femeie este mult mai sîngeros. Tolstoi era cel care, în jurnalul lui, scria că omenirea a traversat multe orori, multe tragedii: tragediile războiului, ale naufragiilor, ale maladiilor. Dar cea mai mare tragedie, spunea el, era cea a patului conjugal. Și cred că într-o anumită măsură avea dreptate. Trebuie să relativizăm lucrurile, pentru că, pe deasupra, amintirea este în general milostivă. Amintirea pe
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
multă consistență narațiunii, am introdus cîteva episoade marginale despre războiul din Africa. Dar războiul dintre un bărbat și o femeie este mult mai sîngeros. Tolstoi era cel care, în jurnalul lui, scria că omenirea a traversat multe orori, multe tragedii: tragediile războiului, ale naufragiilor, ale maladiilor. Dar cea mai mare tragedie, spunea el, era cea a patului conjugal. Și cred că într-o anumită măsură avea dreptate. Trebuie să relativizăm lucrurile, pentru că, pe deasupra, amintirea este în general milostivă. Amintirea pe care
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]