173 matches
-
9a), preiau termenul atât de drag autorului "nonuman". Acestui termen îi este asociat termenul de "transcendent", des folosit de idealismul modern pentru a separa lumea simțurilor de lumea inteligibilă. Apropiați de acest termen sunt "transcendental" și "transcendentalism". Medievalii foloseau termenul "transcendental" pentru atribute care nu făceau parte din cele zece categorii aristotelice, cum sunt unul, adevărul, binele. Im. Kant l-a folosit pentru a denumi facultatea rațională de cunoaștere. "Transcendentalism" și-a numit eseistul și poetul american Ralph Waldo Emerson (1803-1882
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
poată fi privită din perspectiva Întregului metafizic care o cuprinde. Mai târziu, a vedea lucrul nu în statutul său de obiect al unui subiect, ci ca totalitate ontologică, devine pentru Benjamin un veritabil program. Pentru moment însă, doar reinter pretarea transcendentalului ca totalitate și unitate a experien ței, precum și reevaluarea experienței din punctul de vedere al acestei totalități intră în atenție: ea nu mai trimite la posibilitatea obiectului cunoașterii, ci la posibilitatea meta fizică a reconstituirii lumii în ființa divină și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Istoria ca moarte, deci ca natură, se construiește alegoric, în forma unei scriituri a materiei: fragmentare și diferențiere a lucrurilor, dincolo de orice identitate sau semnificație ideală. Analiza gramatologică a lui Derrida, mai exact modul în care, arată autorul francez, semnificatul transcendental este deconstruit pentru a surveni mișca rea diferanței poate fi invocată din nou în acest loc. Din punct de vedere exegetic, alegoria păstrează caracterul de expresie a istoriei ca decădere și moarte. Ea are un caracter convențional, este scriere codificată
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
English Literature, 1789-1824. Cambridge: Cambridge UP, 1997. Scharfstein, Ben-Ami. Mystical Experience. Oxford: Basil Blackwell, 1973. Schelling, F. W. J. The Philosophy of Art. Ed., trans., introd. Douglas W. Stott. Fwd. David Simpson. Minneapolis: U of Minnesota P, 1989. ---. System of Transcendental Idealism. Trans. P. Heath. Charlotesville, VĂ, 1978. Schlegel, Friedrich. Dialogue on Poetry and Literary Aphorisms. Trans. Ernst Behler și Român Struc. London: Pennsylvania State UP, 1968. Schleiermacher, Friedrich. The Christian Faith. Ed. H.R. Mackintosh și J.S. Stewart. Introd. Richard R.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și jandarmii au descins în cartierul rău famat, ars pe jumătate. Au fost deschise canalele, în care au fost găsite treizeci de cadavre. Criminalii au fost găsiți, arestați și pedepsiți capital. Erau cei din casele arse. Fantomele s-au răzbunat. TRANSCENDENTALUL Impactul dintre Jeep și pieton a fost fulgerător și înspăimântător. Pietonul traversa strada regulamentar pe marcaj, când autoturismul îl luă în plin, împingându-l la o distanță de peste zece metri. Șoferul frână brusc, privind cu uimire ce se întâmplă în fața
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Spunând acestea spectrul dispăru întrun nor de lumină orbitoare. La vârsta de patruzeci de ani parapsihologul era celebru. Pentru puterea sa de a fi deasupra lumii reale, de a vedea și lua contact cu ființele astralului superior, a fost supranumit transcendentalul. MASACRUL DIN CIMITIR Partea periferică a cimitirului era rezervată sinucigașilor și criminalilor. Cei mai înstăriți aveau cavouri de piatră și marmură, cei săraci aveau parte de pământ și cruci de lemn. În oraș aveau loc în mod frecvent ciocniri violente
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
greu. Nu mai Încap În nici o rigolă. Am presimțirea unor vremuri tulburi. 10 mai Concertul nr. 1 pentru pian de Beethoven. Noaptea alergi spre o margine de București. Ascunzi În hornul unei sobe o revistă Le Point a unui prieten „transcendental” și niște xeroxuri după Mircea Eliade. Disperarea lui, a lui Horia, e maximă. „Dacă te duceam și pe tine acolo, te nenoroceai! Dacă te duceam?” 21 mai Constantin și Elena. Noaptea alergi până la epuizare pe străzile din jur. Argentina, Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
filosofia lui Kant], Madrid, Ed. Tecnos, 1987. Vorländer, Karl, Immanuel Kants Leben [Viața lui Immanuel Kant], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1974. I. c. Crowther, Paul, Fundamental Ontology and Transcendent Beauty. An Approach to Kant's Aesthetics [Ontologie fundamentală și frumos transcendental. Studiu despre estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1985, pp. 55-71. Cutler, Anna Alice, The Aesthetical Factors în Kant's Theory of Knowledge [Factorii estetici în teoria kantiana a cunoașterii], "Kant-Studien", 1899, pp. 419-439. Guyer, Paul D., Formalism and the
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o síntesis de los elementos presentes en el poema." Juan Ferraté, Dinámica de la poesía [Dinamismul poeziei], Barcelona, Ed. Seix-Barral, 1982, p. 88. 183 Paul Crowther, Fundamental Ontology and Transcendent Beauty. An Approach to Kant's Aesthetics [Ontologie fundamentală și frumos transcendental. Studiu despre estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1985, p. 67. 184 Salim Kemal, The Importance of Artistic Beauty [Însemnătatea frumosului artistic], "Kant-Studien", H. 4, 1980, p. 498. 185 CJ, § 49, pp. 374-375. 186 Ibid., p. 374. 187 Tudor Vianu
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Gilabert, Pablo. "Comparative Assessments of Justice, Political Feasibility, and Ideal Theory", în Ethical Theory and Moral Practice 15, 1 (2011), pp. 39-56. Gledhill, James, "Rawls and Realism", în Social Theory and Practice 38, 1 (2012), pp. 55-82. --. "In Defense of Transcendental Institutionalism", în Philosophy & Social Criticism 40, 7 (2014), pp. 665-682. Gomberg, Paul, How To Make Opportunity Equal: Race and Contributive Justice, Blackwell, Malden, 2007. Gray, John, "Agonistic Liberalism", în Philosophy and Social Policy 12, 1 (1995), pp. 111-135. --. Two Faces
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în Philosophy & Public Affairs 19, 1 (1990), pp. 3-46. Risse, Mathias, "What Difference Can It Make: Why Write Books on Global Justice in the First Place?", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088215626738. Robeyns, Ingrid, "Are Transcendental Theories of Justice Redundant?", în Journal of Economic Methodology 19, 2 (2012), pp. 159-163. Roemer, John E., Equality of Opportunity. Harvard University Press, Cambridge, 1998. Rossi, Enzo, "Reality and Imagination in Political Theory and Practice: On Raymond Geuss's Realism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pp. 126-161. --. "Equality, Priority or What?", în Economics and Philosophy 19 (2003), pp. 61-87. Thomas, Alan, "Rawls, Adam Smith, and an Argument From Complexity To Property-Owning Democracy", în The Good Society 21, 1 (2012), pp. 4-20. --. "Sen on Rawls's 'Transcendental Institutionalism': An Analysis and Critique", în European Journal of Political Theory 13, 3 (2014), pp. 241-263. --. "Rawls and Political Realism: Realistic Utopianism or Judgement in Bad Faith?", în European Journal of Political Theory (2015), DOI: 10.1177/1474885115578970. Valentini, Laura
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Aim of a Theory of Justice", în Ethical Theory and Moral Practice 15, 1 (2012), pp. 7-21, Samuel Freeman, "Ideal Theory and the Justice of Institutions vs. Comprehensive Outcomes", în Rutgers Law Journal 43 (2012), pp. 169-210, Ingrid Robeyns, "Are Transcendental Theories of Justice Redundant?", în Journal of Economic Methodology 19, 2 (2012), pp. 159-163, Eric Beerbohm, "The Conceptual Priority of Injustice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 329-343, Thomas Christiano, "Sen's Case against Perfection", în Jurisprudence 5, 2 (2014
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 329-343, Thomas Christiano, "Sen's Case against Perfection", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 344-351, Dimitrios Efthymiou "Sen's Idea of Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 352-362, James Gledhill, "In Defense of Transcendental Institutionalism", în Philosophy & Social Criticism 40, 7 (2014), pp. 665-682, John Oberdiek, "The Ideal of Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 363-368, Zofia Stemplowska, "Sen's Modest Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 376-384, Alan Thomas, "Sen on
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Philosophy & Social Criticism 40, 7 (2014), pp. 665-682, John Oberdiek, "The Ideal of Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 363-368, Zofia Stemplowska, "Sen's Modest Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 376-384, Alan Thomas, "Sen on Rawls's 'Transcendental Institutionalism': An Analysis and Critique", în European Journal of Political Theory 13, 3 (2014), pp. 241-263 sau Francisco García Gibson, "Utopias and Comparative Assessments of Justice", în Metaphilosophy 47, 1 (2016), pp. 92-107. 23 De altfel, Rawls nu a negat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
supus rigorilor construcției mentale, imaginare etc.). Distincția demonstrează condiția dublă (de acum un truism) a activității artistice - materială și ideală, concretă și abstractă. De abia între cumpăna veacurilor XVII-XVIII, în Europa de Vest se conturează o orientare care urmărește eliminarea treptată a transcendentalului din modelele explicative ale lumii. Orientarea aceasta se accentuează în veacul luminilor (sfârșitul secolului XVIII), odată cu enciclopedismul francez care, în final, va culmina cu modelul monist materialist al unui Julien Offray de Lamettrie (L'homme machine, 1748), ce va fi
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
vedere - un reducționism. Acest reducționism a fost numit, de Schrodinger, principiul obiectivării. În legătura cu acest reducționism Charles Scott Sherrington, marele neurofiziolog englez spunea: lumea materială a fost construită numai cu prețul excluderii spiritului din ea. Datorită acestei eliminări a transcendentalului, modelul lumii materiale a ieșit complet din sfera interpretărilor religioase, dar și a unei anumite speculații filosofice, cum a arătat în plin romantism părinte teologiei moderne protestante, Friedrich Schleiermacher. Modelul materialist s-a impus prin succesele mecanicismului veacului al XVIII
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Friedrich, On Religion: Speeches to its Cultured Despisers, traducere de John Oman, K. Paul, Trench, Trübner, Toronto & Londra, 2006. Schlegel, A. W. și F., Despre literatură, traducere de Mihai Izbășescu, Editura Univers, București, 1983. Schelling, F.W.J, System of Transcendental Idealism, traducere de Peter Heather, introducere de Michael Vater, University Press of Virginia, Charlottesville, 2001. Schopenhauer, Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, vol. I, traducere de Emilia Dolcu, Viorel Dumitrașcu, Gheorghe Puiu, proslogion și cronologic de Anton Adămuț, Editura Moldova
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie. Erstes Buch: Allgemeine Einführung in die reine Phänomenologie și Jean-Paul Sartre, L'Imaginaire. 17 Pentru Schelling opera de artă este realizată ca o întrupare a idealului în real. F.W.J Schelling, System of Transcendental Idealism, traducere de Peter Heather, introducere de Michael Vater, University Press of Virginia, Charlottesville, 2001, p. 231. 18 Cf. Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, traducere de D.F. Pears și B.F. McGuinness, Routledge, Londra, 1971. 19 "A concrete name is a name
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
thing" (§ 4). Cf. John Stuart Mill, A System Of Logic, Ratiocinative And Inductive, The Project Gutenberg Ebook, 2009. 20 Referire la: Roman Ingarden, Der Streit Um Die Existenz Der Welt, vol. 1-3. Max Niemeyer, Tübingen, 1964. 21 Teoriile medievale ale transcendentalului dezvoltă un întreg sistem cu scopul de a înțelege ideea de "ființă" (ens). Ontologia apealează la acest sistem întrucât este format din termeni simpli și comuni, numiți communissima. 22 Cf. Alexander G. Baumgarten, Metaphysik. Historisch-kritische Ausgabe, Frommann-Holzboog, Stuttgart, 2011. 23
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
doctrina a celui ideologic etc. Dacă ceea ce va ieși la iveală prin demersul pe care acum îl pun la cale se va apropia de vreo "teorie" a cunoașterii, clasică sau modernă, faptul nu reprezintă decât o întâmplare. În urmare, accentul "transcendental" legat de ideea preexistenței unor "forme subiective" ale filosofării nu conduce către identitatea cunoașterii unui fapt cu recunoașterea aceluiași fapt. Despre recunoaștere va fi vorba, în ultimă instanță, în lucrarea de față. Dar nu va putea fi trecută cu vederea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la forma judecății analitice. În schimb, judecata sintetică a priori este tipul fundamental de judecată din perspectiva logicii transcendentale, care nu doar o asistă formal, ci îi precizează condițiile de posibilitate, o constituie ca atare. Adevărul corespunzător acesteia este cel transcendental. Din această perspectivă, adevărul transcendental apare ca o condiție pentru însuși adevărul empiric: În ansamblul oricărei experiențe posibile se află toate cunoașterile noastre, și în raportul general la această experiență constă adevărul transcendental, care precede orice adevăr empiric și îl
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dar din ideea acestui statut nu trebuie pierdut sensul operației de legare, anume faptul că un subiect posedă forme a priori și că orice cunoștință este, cumva, pentru el. Sensul acesta de legare, astfel conceput, reprezintă însuși conținutul conceptului de transcendental. Prin urmare, judecata, ca formă și condiție de posibilitate a cunoștinței, în ipostaza sa de judecată sintetică a priori, are rolul transcendental ca atare în scenariul "critic" al lui Kant. Intelectul este facultatea judicativă în acest scenariu. Dar el nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intuiție el, dat ca o conștiință de timp, este, totuși, obiectul unei intuiții, pe care Kant a respins-o cu putere, în forma de intuiție intelectuală, dar pe care fenomenologii, mai târziu, prelungind unele aplicații propriu-zis kantiene ale sensului de transcendental, o vor accepta ca atare: este vorba chiar despre două specii ale intuiției: categorială și eidetică. Timpul, dat ca o conștiință de timp, tocmai pentru că nu poate fi obiect al unei intuiții empirice, trebuie să fie obiectul unei intuiții categoriale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fenomenale veritabile), cât și cele care se referă la elementele dialectice (regulative și falacioase). Rațiunea reprezintă etajul superior al facultății de cunoaștere și este gândită de Kant asemenea sensibilității și intelectului, adică într-un sens logic și, apoi, într-unul transcendental. Pe de o parte, rațiunea este facultatea raționării, a construcției de raționamente deductive, adică mijlocite, în înțelesul lui Kant (care au două premise, nu doar una); raționamentul deductiv categoric, cel deductiv ipotetic și cel deductiv disjunctiv sunt speciile posibile ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]