217 matches
-
care fac parte aceste resurse (Carbaugh, Wolf, 2000, p. 24). Stilurile culturale de comunicare sunt locul în care limba și cultura se întâlnesc. Acestea sunt cercetate, prin relativizarea perspectivelor, în cadrul studiilor de comunicare (mono)culturală (engl. [mono]cultural communication), comunicare transculturală (engl. cross-cultural communication), comunicare interculturală (engl. intercultural communication). Domeniul comunicării (mono)culturale cercetează specificul comunicării în cadrul unei culturi date, specificul formelor de comunicare ancorate într-o anumită cultură (de exemplu, stilul de comunicare specific culturii române - vezi capitolul 4). Domeniul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cross-cultural communication), comunicare interculturală (engl. intercultural communication). Domeniul comunicării (mono)culturale cercetează specificul comunicării în cadrul unei culturi date, specificul formelor de comunicare ancorate într-o anumită cultură (de exemplu, stilul de comunicare specific culturii române - vezi capitolul 4). Domeniul comunicării transculturale cercetează comparativ stilurile comunicative din două sau mai multe culturi (de exemplu, stilul de comunicare american comparativ cu cel japonez, cel japonez comparativ cu cel chinez, cel francez comparativ cu cel german - vezi referiri în acest capitol, infra). Domeniul comunicării
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unitară și coerentă conduce la o mai bună cunoaștere și înțelegere a asemănărilor și deosebirilor privind relațiile complexe dintre limbă și cultură, în diverse situații de comunicare, conducând la predicții teoretice și practice importante. Relativismul Studiile de comunicare (mono)culturală, transculturală, interculturală stau sub semnul relativismului: al relativismului lingvistic și al relativismului funcțional. 1.1. Relativismul lingvistic Relativismul lingvistic, cunoscut și sub numele de „determinism lingvistic” sau ipoteza „Whorf-Sapir”, explică diferențele dintre limbi prin diferențe între formele de cunoaștere ale membrilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cultural dimensions. Blackwell. Miege, Bernard (1998). Gândirea comunicațională, București, Cartea Românească. Mihăilescu, Angela (2007). Comunicarea interculturala. Ora de limba spaniola. București, Editura Universității București. Mihăilescu, Vintilă (2000). Socio hai-hui, București, Paideia. Milhouse, V. H., M. K. Asante, et al. (2001). Transcultural realities : interdisciplinary perspectives on cross-cultural relations. Thousand Oaks, California, Sage Publications. Mody, B. (2003). International and development communication : a 21st-century perspective. Thousand Oaks, California, Sage Publications. Morris, Ch. W. (1939). Foundations of the Theory of Signs. Chicago, University of Chicago
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și în adolescență Capitolul 11. Activitatea erotică și viața sexuală a adultului Capitolul 12. Istoria revoluției cuplului Capitolul 13. Psihosexologia cuplului Capitolul 14. Situațiile de criză ale cuplului Capitolul 15. Sexualitatea la vârsta a treia Capitolul 16. Aspectele psihosociale și transculturale ale vieții sexuale Partea a II-a. Patologia psihosexuală Capitolul 17. Aspectele generale ale tulburărilor conduitelor sexuale Capitolul 18. Complexele psihosexuale Capitolul 19. Manifestările psihosexuale la granița dintre normal și patologic. Capitolul 20. Clasificarea tulburărilor psihosexuale Capitolul 21. Tulburările endocrino-sexuale
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
2006): MODERNITATE POSTMODERNITATE COS (MO) MODERNITATE Realitate Simulacru Niveluri de Realitate Temporalitate Sfârșitul istoriei Fiecare nivel de Realitate este asociat unui spațiu-timp diferit Rațiune Deconstrucție Diversitate prin unitate și unitate în diversitate Ierarhie Anarhie Heterarhie și sisteme haordice Cultură Multicultură Transcultural și transreligios Național Postnațional Transnațional prin dezvoltarea națiunilor Economie industrială Economie postindustrială Economie centrată pe uman Global Local Global prin local, local prin global Public Privat Public / Privat / Spiritualitate Centralitate Fragmentare Rețea de rețele Sex Erotism Agapé Masculin Feminin Hierogamos
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
realiza: A. Pe plan social echilibrul între lumea sa interioară și lumea exterioară acțiunea care nu vizează eficiența de dragul eficienței, ci fapta autentic creatoare. B. În planul relațiilor interumane comunicarea autentică cu ceilalți (adică ceea ce Basarab Nicolescu numește transnaționalul, transreligiosul, transculturalul). C. La nivel planetar colaborarea armonioasă cu natura (și nu exploatarea ei), dar și unitatea cu cosmosul. d. O nouă societate. Transumanismul "Cu cât se consumă mai mult, cu atât se ființează mai puțin." (Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest) Preocuparea societății
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
omului în lume înțelegere care determină atitudinea și comportamentul față de Natură (cosmos) A FACE (a acționa devine a crea) atitudine comportament acțiune comunicare atitudine transdisciplinară: rigoare, deschidere, toleranță comportament transdisciplinar făptuire (acțiune) ca gest creator (deopotrivă etic și estetic) atitudine: transculturală transnațională transreligioasă făptuire (acțiune) ca gest creator (deopotrivă etic și estetic) comunicare bazată pe dialog, dezbatere (prin asumarea terțului) atitudine, comportament și făptuire (acțiune) în armonie cu Natura (cosmosul) Imaginea omului deplin încorporează obligatoriu problema sensului (valorii). Sensul (valoarea) rezidă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o teorie și o metodă a cunoașterii, transdisciplinaritatea poate să se transforme și într-o teorie și o metodă a învățării. Căci nu poți oferi unui om, în dar, cunoașterea transdisciplinară, ci trebuie să-l înveți s-o învețe: "Atitudinea transculturală, transreligioasă, transpolitică și transnațională poate fi învățată (s.n.). Ea este înnăscută, în măsura în care în fiecare ființă există un nucleu sacru, intangibil" (B. Nicolescu, Transdisciplinaritatea, p.158). Acest proiect a demonstrat practic că abordarea transdisciplinară a predării-învățării este posibilă și poate funcționa
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
to be translated from a modus sciendi into a modus vivendi. From a theory and method of knowledge, transdisciplinarity could be turned into a theory and method of learning. Transdisciplinary knowlege is not a "present"; one should learn it: "The transcultural, trans-religious, trans-political and trans-national attitude can be learned. It is an innate one, because in each being there is a sacred, intangible core." (Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 158) Taking into
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
calităților poetice ale autorului"). Melville nu a reușit (nici cu această capodoperă) să anihileze un stereotip cultural, prin medierea căruia contemporanii săi l-au perceput pînă la moarte acela de scriitor "de raftul al doilea". Problematicile alegoriei mitologice, ale intertextu-alizării transculturale, ale solilocviului simbolic-shakespea-rian (în roman!), combinat cu ingenioase direcții de scenă, precum și ale intercalării documentării științifice în structura principală a epicului se dovedeau, estetic vorbind, mult prea avansate pentru timpul istoric în care fusese redactat romanul. În consecință, Melville ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cu care nu are în comun nici referințele, nici imaginarul. El poate, bineînțeles, să se încăpățîneze să rostească această diferență, sau se poate alina "cuibărindu-se" într-un loc lipsit de contururi fizice, un loc formidabil de libertate și creativitate transculturale, un adevărat spațiu identitar, capabil să producă forme noi, ce nu pot fi atașate unei configurații geografice, etnice sau lingvistice prestabilite. Experiență fascinantă, dar răscolitoare adesea, o torsiune a sufletului, pe care Panait Istrati o evocă în acești termeni: (...) am
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
timp, nu mai este cu totul a altuia, căci grefăm pe ea întreaga noastră încărcătură culturală vitală. Și ea iese înfrumusețată din acest joc. 1. Constrîngerile unei limbi majore Întîlnirea dintre două spații culturale diferite, deși înrudite, ține de semiotica transculturală ce se încrucișeză cu problematica deteritorializării (Deleuze, 1975) și valorifică noțiunea de între. De altfel, acest ne-loc pare să fi fost dintotdeauna un pămînt mănos și un spațiu privilegiat pentru mentalitatea românească arhaică, dar și pentru scriitorii care au
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de intertextualitate că orice operă artistică este determinată de relațiile sale cu alte opere, atît pe plan formal cît și pe plan tematic. Sprijinindu-se pe acest postulat, numeroși cerce tători privesc studiul discursului romanesc francofon ca pe un obiect transcultural care se constituie în marginea limbii și culturii franceze. Este, fără îndoială, adevărat pentru literaturile africane francofone, dar nu este cazul scriitorilor români francofoni, care nu poartă pe umeri povara unei istorii traumatizante cu limba franceză și nu resimt, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
americani colecționează jucării și accesorii japoneze (Hello Kitty); accesoriile etnice au devenit o modă în Statele Unite, iar artele marțiale asiatice au cucerit lumea 26. Aceste manifestări sunt efecte ale difuziunii culturale realizate prin intermediul globalizării. Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau din societăți diferite 27. Difuziunea transculturală este ușor de studiat, fiind un subiect ferit de controverse. De exemplu, despre agricultură se crede la nivel general că a fost transmisă prin difuziune culturală (eng., diffused) de undeva din Estul Mijlociu către toată Euroasia, cu 10.000 de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a secolului al XX-lea (Cornell Values Study Group, 1949) și va da naștere teoriei orientării valorilor, ai cărei principali reprezentanți, după el, au fost Florence Kluckhohn (soția lui) și Fred Strodtbeck (1961). Conform acestei teorii, pentru a descifra semnificațiile transculturale și modalitățile de comunicare inter și transculturale e nevoie să cunoști orientarea culturii către cinci aspecte cheie ale vieții umane: * Natura umană despre oameni spunându-se că sunt buni, răi sau mixti; * Raportul om-natură de subordonare față de natură, de dominare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Study Group, 1949) și va da naștere teoriei orientării valorilor, ai cărei principali reprezentanți, după el, au fost Florence Kluckhohn (soția lui) și Fred Strodtbeck (1961). Conform acestei teorii, pentru a descifra semnificațiile transculturale și modalitățile de comunicare inter și transculturale e nevoie să cunoști orientarea culturii către cinci aspecte cheie ale vieții umane: * Natura umană despre oameni spunându-se că sunt buni, răi sau mixti; * Raportul om-natură de subordonare față de natură, de dominare a naturii, de armonie cu natura; * Timpul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
folosindu-se de materiale psihologice, culturale, artistice și istorice. M. Zavalloni 1980 Values, in H. C. Triandis, R. W. Brishan (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 5, Allyn and Bacon, Boston A plasat problema cercetării valorilor în cadrul relațiilor interculturale și transculturale, studiind comportamentul unor indivizi de naționalități diferite, puși în situația de a interacționa zi de zi. Ruud de Moor și Jan Kerkhofs (coord.) 1981 * European Value System Study Group * European Values Study * World Values Survey 144. Prima anchetă internațională comparată
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și sinuciderii. Aceste societăți au nivele foarte ridicate ale mândriei naționale și un caracter naționalist. Societățile cu valori rațional-seculare au preferințe opuse față de toate aceste aspecte menționate"189. A doua axă, a valorilor supraviețuirii vs. valorile exprimării sinelui, exprimă variația transculturală în corelație cu tranziția de la societatea industrială la societatea post-industrială. După a doua jumătate a secolului al XX-lea, societățile avansate au cunoscut o perioadă de dezvoltare economică și de creștere a bunăstării sociale fără precedent în istoria omenirii. Crescând
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sunt fundamentale, altele particulare). Configurarea unui sistem de valori se face cu ajutorul unor principii valorice (care pot fi la origine religioase sau sociale), care, totodată, asigură fundamentul pentru utilizarea și aprecierea valorilor. Difuziunea culturală Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
folosindu-se de materiale psihologice, culturale, artistice și istorice. M. Zavalloni 1980 "Values", în H. C. Triandis, R. W. Brishan (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 5, Allyn and Bacon, Boston A plasat problema cercetării valorilor în cadrul relațiilor interculturale și transculturale, studiind comportamentul unor indivizi de naționalități diferite, puși în situația de a interacționa zi de zi. Ruud de Moor și Jan Kerkhofs (coord.) 1981 * European Value System Study Group * European Values Study (Studiul valorilor europene) * World Values Study (Sondajul valorilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
italienii și românii sunt la fel sau se pot regăsi într-o tipologie unică a personalității. Teoria orientării valorilor Principalii reprezentanți ai teoriei orientării valorilor au au fost Florence Kluckhohn și Fred Strodtbeck. Conform acestei teorii, pentru a descifra semnificațiile transculturale și modalitățile de comunicare inter și transculturale e nevoie să cunoști orientarea culturii către cinci aspecte cheie ale vieții umane: * natura umană despre oameni spunându-se că sunt buni, răi sau mixti; * raportul om-natură de subordonare față de natură, de dominare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
se pot regăsi într-o tipologie unică a personalității. Teoria orientării valorilor Principalii reprezentanți ai teoriei orientării valorilor au au fost Florence Kluckhohn și Fred Strodtbeck. Conform acestei teorii, pentru a descifra semnificațiile transculturale și modalitățile de comunicare inter și transculturale e nevoie să cunoști orientarea culturii către cinci aspecte cheie ale vieții umane: * natura umană despre oameni spunându-se că sunt buni, răi sau mixti; * raportul om-natură de subordonare față de natură, de dominare a naturii, de armonie cu natura; * timpul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
standardizate ale rutinei școlare, reproducând cu întârziere schimbările survenite în arbitrariul cultural pe care îl legitimează. Bourdieu vorbește însă despre o autonomie relativă a sistemelor de învățământ (care, în contexte naționale și sociale diferite, tind a genera practici și atitudini transculturale și transistorice la profesori și elevi în virtutea funcțiilor de asigurare a "transmisiei ereditare a capitalului cultural" și de mascare ideologică, acreditând ideea unei autonomii absolute). Modelul teoretic al mecanismelor prin care structura raporturilor de clasă tinde să se reproducă prin intermediul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]