237 matches
-
van Engen, 2003). În analiza lor care se sprijină pe 30 de ani de cercetări în domeniul stilului de conducere, au ajuns la concluzia că stilul care va deveni cel mai eficient în anii viitori va fi cel numit „stil transformațional”. Acest mod de a conduce este compus dintr-o bună doză de încurajări adresate angajaților, dintr-o relație apropiată între șef și subalterni și mai ales din exemplaritatea comportamentelor de lider care vor fi astfel urmate de efecte. Eagly și
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de încurajări adresate angajaților, dintr-o relație apropiată între șef și subalterni și mai ales din exemplaritatea comportamentelor de lider care vor fi astfel urmate de efecte. Eagly și colegii săi au observat că existau numeroase caracteristici comune între stilul transformațional și stilul de management feminin 1 vestind că femeile vor fi manageri din ce în ce mai căutați în viitor... Pentru mai multe detalii Leading Lights: The DNA of Business Success Rapport publicat de Vodafone, Marea Britanie, 2005. Eagly A.H., Johannesen-Schmidt M.C. și van
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
constituind substanța sau temelia acestui sistem complex. Axiomele NLP reprezintă o tehnologie de tip „cum anume să” În procesele de analiză și dezvoltare personală. Ele au fost dezvoltate pe baza unor ample cercetări din diverse domenii precum semantica generală, gramatica transformațională, teoria sistemelor, cibernetica, pragmatismul și fenomenologia. Psihologul Grigore Cristian de la Spitalul Universitar de Psihiatrie „Socola” din Iași le comentează În felul următor. 1. Harta nu este totuna cu teritoriul. Aceasta afirmație a fost emisă de matematicianul Alfred Korzybski, fondatorul semanticii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
model educațional, el mai cuprinde încă și: • rolurile reflecției, • ale materialelor variate, • ale instrumentelor de control, • ale îndrumării manageriale, • ale autocontrolului, • ale afirmării autonomiei, • ale consecințelor în afirmarea aplicării leadershipului, • ale definirii proprii a performanței așteptate, • ale apelului la procesul transformațional pentru apropierea de realitatea practicii, • ale formulării de autoreflecții, cu prevederea, anticiparea fazelor, așteptărilor care vor urma, în care educatul își consolidează un model propriu și este managerul acestui automodel, care-i permite includerea în morala comunității. Desigur, folosind aceste
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
real decât primele două, dar și cea științifică, pentru a vedea efectele asupra dezvoltării educaților, a calității învățării. De aici, aprecierea, tot mai des subliniată, a liderilor-educatori, care fac schimbări în concepție, în proceduri efective ale leadershipului, numiți și lideri transformaționali. Recurgem atunci la un portret făcut lor și recunoscut (Gunter, 2001): au puternice concepții și viziuni, charismă, își focalizează acțiunile pe așteptările grupului/clasei, influențează gândirea și stimulează afirmarea lor intelectuală, le influențează prin comunicare stările emoționale, promovează expectanțe legate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cazul educatorului la clasă, dublul său rol de manager și lider facilitează atingerea performanțelor așteptate, dar și efortul, pregătirea științifică pe măsură, de unde importanța deosebită a modului de formare și dezvoltarea profesională astfel a sa, pentru a realiza acel leadership transformațional și tranzacțional solicitat de atingerea succesului, a calității așteptate, dublând știința cu arta conducerii. De altfel și pedagogia însăși, ca și managementul și-a început istoria prin a fi artă, apoi a câștigat statutul de știință a educației. În acest
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
variate tipuri de leadership. Astfel, M. Zlate (2004, pp. 181-202) evidenția între ele: leadershipul previzional, cel strategic, cel dinamic, cel orientat spre obiective, cel acționând pe bază de excepții, cel promotor al inovării, cel bazat pe principii, cel charismatic, cel transformațional. Dar și ele sunt complementare, ca modalități concrete de rezolvare a diferitelor atribute ale conducerii reale și după trăsăturile dominante ale liderului. Educatorul-manager și lider recunoscut real, dacă acționează doar practic, experiențial, rămâne la empirism, dar dacă pornește de la teorie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
decizională, autocunoaștere, raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și tranzacțional, care să introducă schimbări și să negocieze cu grupul idei, proceduri, criterii, soluții. Educatorul-manager al clasei își îndeplinește noile roluri prin leadership, care dovedește că este mai mult decât liderul formal numit: • facilitează îmbinarea realizării și a sarcinilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Desigur că nu se pot îndepărta total practici ale managementului clasic, existând elemente care-l solicită pentru a da fondul general al activității, educatorul real combinându-le în diferite proporții ale dimensiunilor antrenate, chiar creativ, adică dovedind astfel un leadership transformațional. Și astfel leadershipul diminuează persistența: atitudinii conservatoare față de obiective, a respectării întocmai a proiectului conceput tradițional, a aplicării regulilor clasice de disciplinare, a valorificării controlului standardizat, a îndeplinirii atributelor statutului său formal, a afirmării încă a stilului clasic consolidat, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de conducere pentru rezolvarea cu succes a obiectivelor asumate. În acest management, leadershipul reconsideră contextul instruirii clasice, esența schimbării provenind din trecerea accentului de pe transmiterea informațiilor la implicarea, responsabilizarea elevilor în construcția înțelegerii, a învățării. Managerial, educatorul schimbă, ca lider transformațional, conceperea proiectării și a desfășurării reale a activității, metodele pentru stimularea cunoașterii prin explorare proprie, pentru rezolvarea sarcinilor-problemă, admiterea varietății interpretărilor date, modul de relaționare. În acest sens, el poate recurge la unele măsuri manageriale specifice: formarea și afirmarea motivației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
obiectivă (realizată prin desemnare), fiindcă însuși-rile, stările și acțiunile nu sînt atribute universale, ci sînt caracteristice numai anumitor grupuri de realii. Asemenea relații dintre anumite clase de unități lexicale favorizează cristalizarea "regulilor de proiecție", așa cum au fost concepute în cadrul sintaxei transformaționale dezvoltate de Noam C h o m s k y și de școala sa. Sub raportul extensiunii, cosmosul (lumea obiectivă) pare a avea o sferă mai largă decît antropocosmosul și, implicit, decît orice glosocosmos, căci niciodată cunoașterea umană nu este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre reprezentarea integrității sale narcisiace, pe de o parte, și reprezentările învestirilor sale obiectuale libidinale sau agresive, pe de altă parte. Acest travaliu intra-psihic se bazează pe realitatea externă în tripla sa temporalitate viitoare, actuală și trecută: așteptarea obiectului transformațional care, la fel ca o pană introdusă într-un orificiu, va păstra distanța dintre cele două reprezentări (trebuință-dorință, narcisism-obiect); prezența părinților care acceptă să fie „deposedați” de funcția lor libidinală față de adolescent; amintirea obiectului trebuinței, obiect încărcat de narcisism, care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
orificiu, va păstra distanța dintre cele două reprezentări (trebuință-dorință, narcisism-obiect); prezența părinților care acceptă să fie „deposedați” de funcția lor libidinală față de adolescent; amintirea obiectului trebuinței, obiect încărcat de narcisism, care n-a fost abandonat în timpul separărilor anterioare. Așteptarea obiectului transformațional trimite la imaginile parentale oedipiene interiorizate extrase din trecutul infantil al adolescentului și marchează capacitatea sa intra-psihică de a renunța la perfecțiunea iubirii oedipiene. Această așteptare se manifestă chiar prin această renunțare la o deschidere spre un viitor apropiat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o dilemă: fie să-și consolideze edificiul conceptual bazându-se pe sfera de semnificații a opțiunii iluministe pentru rațional, ceea ce-i conferă avantajul eliminării funcției critice a ipostazelor compatibile cu paradigma primei modernități, fie să accepte efortul critic și condiția transformațională pentru a-și adăuga funcția de explicare a consecințelor observabile ale globalizării, ca paradigmă a celei de-a doua modernități. Stăruința în dilemă, ce echivalează cu conservarea enunțurilor clasice, este deja costisitoare, Economia fiind suspectată de insuficiență explicativă pentru noile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economică având și vocația lărgirii orizontului intențiilor și pe cea a înălțării așteptărilor, fiecare trăgând după ea consecințele într-o formulă pe care nu o poate explica fizica reducționistă la imposibilitatea circulară a sensului. Economia este o sumarizare de procese transformaționale în sens convectiv extins, ca transmitere a efectelor pe verticală și pe orizontală, fără să se producă omogenizarea. Deși ca sumarizare sunt convective, comportamentele diferențiale au o împrăștiere fără regulă de sens și conținut tocmai datorită neomogenității sistemului economic. În măsura în care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a acestor dimensiuni ale universului, pe de o parte, și propensiunea spre independența de sursele energetice ale naturii, prin folosirea resursei inepuizabile a propriei minți (cunoștințele), pe de altă parte. În perspectivă societală, inversiunea concretă este ansamblul reprezentărilor de procese transformaționale ce preconfigurează realitatea, în dimensiunea economică, prin ieșirea din postindustrialism, și, în dimensiunea ordinii guvernanței, prin depășirea formulei de gestiune a puterilor reprezentate de aproximările instituționale ce ne scot din practicile postnaționale. Inversiunea practică este saltul înțelegerii în dimensiunea globalității
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
orizontul cunoașterii, acesta tinzând asimptotic spre limita schimbătoare dintre cunoscut și necunoscut. Orice progresie a limitei provoacă transformări esențiale ale conținuturilor cogniției pe dialectica dintre divizare și integrare a cunoștințelor, ca forme de mișcare specifice evoluției cunoașterii. Este o procesualitate transformațională ce implică și creșterea cantitativă a cunoștințelor și rafinarea lor calitativă, ca sinteză mereu reînnoită a referențialelor gândirii, ca dinamică în fapt a contextelor înțelegerii și explicației. Cunoașterea este eminamente nedesăvârșită și prin faptul că implică tetraedre conceptuale, proba și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aici vine contrazicerea aparentă, conținuturile conceptelor de structură/structurare, ca și a celorlalte, sistem, proces, model nu pot să se lipsească de aspectul dinamic, de schimbare, adaptare, echilibrare, presupus de sistemele vii, de cele sociale în general. Structurarea este aspectul transformațional (de naștere, creștere etc.) prin care se configurează structura sau aceasta se adaptează la o provocare a sistemului, a mediului etc. ca răspuns al intercorelării complexe a sistemelor dinamice cu învățare. De altfel, este esențial să fixăm, în acest context
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
principii metodologice în evaluarea resurselor umane și, mai ales, în procedurile de selecție profesională. O direcție majoră în psihologia organizațională - stilul de conducere și competențele psihologice ale managerilor - și-a găsit expresia în mai multe lucrări prezentate în cadrul Conferinței. Conducerea transformațională sau charismatică se bucură de atenția cercetătorilor, evidențiindu-se factorii competenței profesionale a liderului militar care explică 76% din variația eficienței conducerii. Antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor a fost analizată și s-a ajuns la concluzia că eficiența
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]