295 matches
-
comportament stricte impuse de părinții lor, având la bază ceea ce li se părea atunci a fii tradiții depășite. Percepția asupra părinților se schimbă și devine ambivalentă sau negativă atunci când naratorii își povestesc adolescența. Tranziția spre perioada de liceu, adesea însemnând transgresarea limitelor cartierului în afara mediului familiar, era adesea percepută în termenii unei schimbări culturale. Expunerea la o altă cultură a făcut posibile observarea și reflectarea asupra casei părintești și a tradiției familiale. Au devenit conștienți de diferențele socio economice și etnice
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
liberă și nestăvilită, făcându-l pe om să își piardă stăpânirea de sine. În plan psihanalitic, trimite la oralitate, la un libido devorator, la aservirea față de instincte. Asociat cu foamea insațiabilă și vorace, «o foame de lup», el pune problema transgresării lucrurilor interzise. Din acest motiv, este expresia dorinței, a tentației și a ademenirii periculoase din basmul Scufița Roșie. Astfel, deși fetița este sfătuită să nu se abată din drum, ea cedează dorințelor sale inocente: să culeagă flori, să alerge după
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
in presentia, relativizând coordonatele temporale (fiecare învățând când are timp) și spațializând activitățile (la nivelul întregului Glob). Suporturile de învățare (CD-uri, Webul, băncile de date etc.) sunt larg accesibile și aduc o autonomie remarcabilă a utilizatorilor. Internaționalizarea presupune o transgresare a serviciilor de formare dintr-un spațiu dat într-unul dilatat, mutabil, posibil. Structural, dispozitivele de formare vor fi dimensionate nu numai pentru un public dintr-un anumit areal, ci pentru o populație ce vine din spații culturale sau naționale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
același sens, „păcatul Îi stăpânește (basileuein) pe oameni”. Hamartia se asociază cu: ⎯ blasphemia, hulirea, luarea În deșert a lui Dumnezeu; ⎯ apate, „rătăcirea”, „Înșelarea” (Evr. 3,13); ⎯ epithymia, „pofta egoistă, Înclinația spre lucruri pernicioase” (Iacob 1,15); ⎯ anomia, „fărădelegea”; păcatul presupne transgresarea unor norme divine (1Ioan 3,4); ⎯ adikia, „nedreptatea”; păcătosul refuză să fie drept atât față de om, cât și față de semeni (1Ioan 5,17); ⎯ prosopolempsia, „favoritism, părtinire”; insul aplică măsura omenească În locul celei dumnezeiești (Iacob 2,9). Blasfemia După dicționarul etimologic
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
semnul livrescului declarativ (înrâurit de direcția clasicizantă a lui G. Călinescu) și al apolinismului, volumul În căutarea lui Trophonius (1982) se vrea o epopee a descoperirii eroului mitic, constructor al unui templu al lui Apolo: o aventură a cunoașterii și transgresării limitelor umane, pierdută în tonul emfatic. Protocronismul e și mai viguros în eseurile istorico-literare ale lui B. Volumul Eterna regăsire (1979), bunăoară, încearcă o interpretare a sensurilor „mai profunde” ale unor texte (din Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Al. Russo
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
instanță. Mintea se vede atunci profund contrariată și nesigură de sine, probabil mai nesigură ca oricând. De aceea, merită să vedem când anume, în lumea cuvântului sau a vieții, ceva apare lipsit de sens. Sau când anume dejucarea sensului și transgresarea sferei sale conduc în zona celor absurde. În definitiv, sub ce motive le percepem noi ca atare? De ce oare vrem de obicei să le exilăm cât mai departe posibil? Nu cumva sub aparența lipsei de sens pot fi ocultate experiențe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
altfel. Bunăoară, asemeni unor experiențe ce aduc în față tocmai limitele înțelegerii noastre. Sau care fac vizibilă o intenționalitate aparte, precum cea narativă și cea literară, cea metafizică sau cea religioasă. Ele surprind uneori cu libertatea lor neașteptată, cu posibilitatea transgresării oricărei motivații concrete, omenești. Având în atenție astfel de chestiuni, am considerat că este bine să le ilustrez pe cât posibil, să le dau chip și nume. Există destule situații omenești - și, într-un fel, neomenești - care fac loc celor ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
gândirea asumă pentru sine locul celor absurde. Absurde - din ce punct de vedere? Nu mă voi opri acum la această chestiune, deși ar putea procura multe surprize celui care ș i-ar petrece puțin timp cu ea. Observ doar că transgresarea unor norme de coerență duce la apariții imprevizibile ale nonsensului. Iar acest lucru nu se restrânge niciodată la sfera poeziei sau a artelor în genere. Așadar, dorința de a da expresie celor absurde nu a fost niciodată periferică. Ea trebuie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
și „limite ale limbajului“) infinit (ideea de ~ ) 45, 48 (n. 35), 50, 51, 52, 83, 114 ininteligibil 71, 95, 132, 159 (n. 156) (vezi și „limite ale înțe legerii“) in re 62 intenție ~ și gândire antinomică 159, 161, 163 ~ și transgresare a sensului 24, 78, 83, 103, 107, 108, 111, 131, 132, 136-143 intenționalitate moduri distincte de ~ 10, 11, 14, 59, 83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate a unor nonsensuri“) intermundiu 61 interpretare 25, 28
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
înțe legerii“) in re 62 intenție ~ și gândire antinomică 159, 161, 163 ~ și transgresare a sensului 24, 78, 83, 103, 107, 108, 111, 131, 132, 136-143 intenționalitate moduri distincte de ~ 10, 11, 14, 59, 83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate a unor nonsensuri“) intermundiu 61 interpretare 25, 28, 31, 49, 72, 148-150 ~ absurdă 26 (n. 15), 64, 119, 140, 156 (n. 154), 189 (n. 196) ~ alegorică 60, 189 ~ analogică 41 (n. 24), 66 ~ comună 64
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE orice are ~ 14 (n. 3), 23-24, 27 opus posibilității ~ului (vezi „absurd“) ~ și nonsens (vezi „nonsens“) sfera comună a ~ului 10, 11 (n. 1), 20, 97 (n. 90), 130, 143, 187 străin sferei ~ului (vezi „străin“) transgresare a ~ului (vezi „ab surd“ și „intenție“) sensus communis 77 „se spune“ 28-33 simbol, simbolism 26-27, 29 (n. 16), 33, 44, 84, 135, 142 singularitate 19, 32, 39, 46, 104, 181 speculativ (mod de a privi) 10, 15, 18, 54
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
instanță. Mintea se vede atunci profund contrariată și nesigură de sine, probabil mai nesigură ca oricând. De aceea, merită să vedem când anume, în lumea cuvântului sau a vieții, ceva apare lipsit de sens. Sau când anume dejucarea sensului și transgresarea sferei sale conduc în zona celor absurde. În definitiv, sub ce motive le percepem noi ca atare? De ce oare vrem de obicei să le exilăm cât mai departe posibil? Nu cumva sub aparența lipsei de sens pot fi ocultate experiențe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
altfel. Bunăoară, asemeni unor experiențe ce aduc în față tocmai limitele înțelegerii noastre. Sau care fac vizibilă o intenționalitate aparte, precum cea narativă și cea literară, cea metafizică sau cea religioasă. Ele surprind uneori cu libertatea lor neașteptată, cu posibilitatea transgresării oricărei motivații concrete, omenești. Având în atenție astfel de chestiuni, am considerat că este bine să le ilustrez pe cât posibil, să le dau chip și nume. Există destule situații omenești - și, întrun fel, neomenești - care fac loc celor ce exced
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cea ludică, gândirea asumă pentru sine locul celor absurde. Absurde - din ce punct de vedere? Nu mă voi opri acum la această chestiune, deși ar putea procura multe surprize celui care șiar petrece puțin timp cu ea. Observ doar că transgresarea unor norme de coerență duce la apariții imprevizibile ale nonsensului. Iar acest lucru nu se restrânge niciodată la sfera poeziei sau a artelor în genere. Așadar, dorința de a da expresie celor absurde nu a fost niciodată periferică. Ea trebuie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și „limite ale limbajului“) infinit (ideea de ~ ) 45, 48 (n. 35), 50, 51, 52, 83, 114 ininteligibil 71, 95, 132, 159 (n. 156) (vezi și „limite ale înțe legerii“) in re 62 intenție ~ și gândire antinomică 159, 161, 163 ~ și transgresare a sensului 24, 78, 83, 103, 107, 108, 111, 131, 132, 136-143 intenționalitate moduri distincte de ~ 10, 11, 14, 59, 83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate a unor nonsensuri“) intermundiu 61 interpretare 25, 28
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
înțe legerii“) in re 62 intenție ~ și gândire antinomică 159, 161, 163 ~ și transgresare a sensului 24, 78, 83, 103, 107, 108, 111, 131, 132, 136-143 intenționalitate moduri distincte de ~ 10, 11, 14, 59, 83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate a unor nonsensuri“) intermundiu 61 interpretare 25, 28, 31, 49, 72, 148-150 ~ absurdă 26 (n. 15), 64, 119, 140, 156 (n. 154), 189 (n. 196) ~ alegorică 60, 189 ~ analogică 41 (n. 24), 66 ~ comună 64
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE orice are ~ 14 (n. 3), 23-24, 27 opus posibilității ~ului (vezi „absurd“) ~ și nonsens (vezi „nonsens“) sfera comună a ~ului 10, 11 (n. 1), 20, 97 (n. 90), 130, 143, 187 străin sferei ~ului (vezi „străin“) transgresare a ~ului (vezi „ab surd“ și „intenție“) sensus communis 77 „se spune“ 28-33 simbol, simbolism 26-27, 29 (n. 16), 33, 44, 84, 135, 142 singularitate 19, 32, 39, 46, 104, 181 speculativ (mod de a privi) 10, 15, 18, 54
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
consemneze numele în nomenclatorul lor: timpul... noi suntem de fapt mirosul subțiorilor lui , duhoarea care-și întinde nări ca să se poată mirosi: deflorăm constant straturi, ipostaze, subsidaruri - indecidabil dacă conștient sau nu - care însă nu ne definesc, ci doar intercesează transgresarea spre o nouă dimensiune... în mod paradoxal, regăsirea înseamnă stagnare, conformism intelectual și - plasată sub stigmatul abrutizant al timpului - chiar regresiune, retrogradare... hipertrofia „izului” temporal ar trebui să-i epureze, poate, de infecțiile lui... se pare însă că dimpotrivă, ei
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
în apă la fel cum se mișcă pe pămînt. Ce e așa de greu de priceput ? De ce oamenii ăștia se apucă atunci să înoate pe uscat ? De ce își curăță, de pildă, covorul afară, cînd acest lucru se face înăuntru ? Această transgresare a frontierelor și acest amestec al spațiilor produc ceea ce antropologii numesc poluare simbolică, iar aceasta generează oriunde și oricînd spaimă și agresivitate. Și cere măsuri reparatorii. Pînă la a ajunge deci la celălalt spațiu definitoriu, cel major al drepturilor Omului
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
spre tot ce alcătuiește trecutul personal, cel al timpului pe care îl străbate alături și împreună cu alții și pentru a edifica fundamentul viitorului, fiindcă motivul vizionarismului, în concordanță cu epoca antedecembristă, e prezent în scrierile din această perioadă, subliniind fiorul transgresării datelor vizibile, pentru a se metamorfoza într-o zbatere în ceasul-public-secțiune-prin-mireazma florii-desalcâm. Prezentul e fracturat de flash-uri din trecut, trimise de memoria afectivă - și o dată sărea tata din pat și venea la / noi: vă scot afară!... și nu / mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
delictelor; o orientarea mobilurilor, tendințelor impulsive și atitudinilor agresive și indezirabile ale dispozițiilor legale: se conturează astfel grupuri sociale care interpretează regulile sociale ca norme ce trebuie respectate și alte grupări ce interpretează aceleași norme de pe pozițiile înclinate spre violarea, transgresarea lor; o în cazul în care interpretările defavorabile ale regulilor sociale devin preponderente față de cele favorabile, se acoperă principiul "asocierii diferențiale": indivizii devin criminali prin contactul preponderent cu modele criminale, eliminându-le pe celelalte; o comportamentul criminal nu se structurează
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de sănătate psihică a individului cu scopul de a stabili nivelul de responsabilitate intelectuală și volitivă (prezența / lipsa discernământului) a acestuia în momentul săvârșirii actului delincvent. Aspectul intelectiv reprezintă gradul de conștientizare al persoanei asupra pericolul social al faptei comise, transgresarea normelor sociale și a urmărilor produse. Aspectul volitiv constă în procesul de pregătire a infracțiunii de către delincvent în vederea atingerii unor scopuri sau interese bine delimitate. Din perspectivă juridică răspunderea penală pentru delictul săvârșit, prevăzut de legea penală reprezintă o capacitate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
l convingă să revină În America din Italia; Ripley, impostor genial, asumă identitatea victimei sale, iar toată oribila poveste e Însoțită de muzică: muzica ușoară și jazz‑ul sînt legate de victimă, opera e asociată cu asasinul, pervers și prin transgresarea barierelor de „casta”. La cel mai Înalt nivel al criticii culturale, opera din secolul al XIX‑lea a fost inclusă de Susan Sontag În stilul cultural camp, bazat pe o estetică a aparenței superficiale, a extravaganței și excesului, a disparității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
realitate în alta, dintr-o ființare în alt mod de ființare. Tramvaiul și birja sunt mijloacele real obiective de trecere dintr-un tărâm într-altul, sunt „luntrea lui Caron” în care fie taxatorul, fie birjarul primesc ortul, primesc, acceptă plata transgresării sau a transcenderii. Imagistica bordelului, imaginea, perspectiva din La țigănci amintește de templul Șibilei din Eneida pe care erau pictate „dragostea spurcată a Pasiphaei cu un taur cu care sa împreunat cu vicleșug; apoi Minotaurul, corcitură, jumătate om, jumătate taur
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
din La țigănci amintește de templul Șibilei din Eneida pe care erau pictate „dragostea spurcată a Pasiphaei cu un taur cu care sa împreunat cu vicleșug; apoi Minotaurul, corcitură, jumătate om, jumătate taur, rodul unei patimi neîngăduite”. Este portalul trecerii, transgresării în Lumea subterană, o lume labirintică, plină de probe inițiatice, o lume a obstacolelor din care prea puțini pot ieși. Accesul lui Gavrilescu-Orfeu se face prin grădină, grădina sau livada Corei-Persephonei, locul răpirii ei de Pluto, locul trecerii ei în
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]