180 matches
-
pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța câmpulungenilor, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>. Organizarea păstoritului transhumant ar fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să se fi chemat: Drumul Oilor, Vadul Oilor, Drumul ciobanilor, al păcurarilor sau altceva care să amintească de practicarea păstoritului transhumant, așa cum
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
păstoritului transhumant ar fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să se fi chemat: Drumul Oilor, Vadul Oilor, Drumul ciobanilor, al păcurarilor sau altceva care să amintească de practicarea păstoritului transhumant, așa cum avem toponime legate de creșterea celorlalte animale. Agricultura montană, cultivarea plantelor, deși redusă ca pondere în economia satului, nu a lipsit din ocupațiile fiecărei familii. Pe lângă fiecare casă a existat o grădină de legume și o anumită suprafață de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vlaho bulgar. Apărută în sudul Bulgariei, slavona a reușit să se impună în ariile romanice datorită sprijinului de care beneficia din partea autorităților politice și religioase. Procesul s-a soldat cu slavizarea treptată a comunităților noastre sud dunărene. Doar nucleele marginale, transhumante, aflate în contact cu elena, au rezistat, pentru că nu a existat o simbioză cu grecii bizantini. În schimb, la nord de Dunăre, înrâurirea slavă nu a mai fost atât de puternică deoarece organizarea ecleziastică a fost tardivă și a succedat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din Germania de nord, Bretania sau Țara Galilor, sau pe pămînturile aride din ținuturile mediteraneene, în rest, peste tot predomină oile, care se mulțumesc cu hrană puțină. Acesta este și cazul Castiliei, unde o organizație a marilor proprietari se ocupă de transhumanta turmelor, provocînd numeroase conflicte între crescători și agricultori. Progresele calitative sînt deci rare în domeniul agriculturii. Cu toate acestea, se pot observa cîteva ameliorări: Țările de Jos folosesc îngrășămintele și organizează un sistem complex de rotație a culturilor, care ține
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mâna bătrânilor și a bărbaților care erau cunoscuți ca exemple de demnitate morală în comună. Pe la colțurile acoperișurilor erau așezate cruci lucrate din tablă sau turnate o dată cu țigla. Văzusem în copilărie și în Ciorani și în Sălciile, comune de ciobani transhumanți, și așa cred că era în toată țara, că oamenii nu ieșeau la câmp primăvara înainte de a face sfeștanie și a „boteza” și vitele, și carul, și plugul. Din grajd nu lipsea Icoana Sfântului Nicolae; nu pleca țăranul la drum
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Clivetti, Gheorghe, România și crizele internaționale. 1853-1913, Editura Fundației AXIS, Iași, 1997. Conea, Ion, Spațiul geografic românesc. Geografie și istorie românească, Societatea Națională de Editură și Arte Grafice "Dacia Traiană", București, 1944. Constantinescu-Mircești, C., Păstoritul transhumant și implicațiile lui în Transilvania și Țara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 1997. Colescu, Leonida, Analiza rezultatelor recensământului general al populației României
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, p. 233. 89 Victor Slăvescu, Corespondența lui Ion Ionescu de la Brad către Ion Ghica (1846-1874), București, 1943, p. 71. 90 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 223. 91 C. Constantinescu-Mircești, Păstoritul transhumant și implicațiile lui în Transilvania și Țara Românească în secolele XVIII-XIX, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976, pp. 122-124. 92 Apud Roman Sorescu, Monastirile Dobrogene, Tipografia Profesională Dimitrie C. Ionescu, București, 1914, p. 20. 93 Ibidem. 94 ***, Istoria Românilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de luptător antrenat, un cap frumos cu părul creț, pe jumătate încărunțit, avea niște ochi căprui calzi și o privire inteligentă și pătrunzătoare. Purta o mustăcioară tușinată, asortată perfect cu tenul măsliniu bătut de vântul și ploile nesfârșitelor sezoane de transhumantă. Căci se trăgea din neam de oieri, asemenea multor macedoneni, pentru care oieritul constituia activitatea preponderentă. Mama și Mircea s-au oprit în fața lui: Ți iasti măi fimiaie, ți-ai vinit aoați? Moș Butu, ați văzut că au fost niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Gheorghiu - Dej. În secolul al XIX-lea, localitatea era împărțită în Oneștii Noi și Oneștii Vechi (1873), fiind unificată din nou, în 1876. Secole de-a rândul a fost loc de popas și trecere, în special pentru negustori și păstori transhumanți, în drum spre Moldova și Dobrogea. În 1458 era proprietatea mănăstirii Bistrița, iar din 1774 a familiei Aslan, al cărei descendent mai cunoscut a fost Alecu Aslan, alături de Nicu Alcaz. Din 1956 a fost inclusă în organizarea administrativă a orașului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
când se afla În „vacanță parlamentară”. Un Titu Maiorescu care Îi Învață pe Români logica și fundează clasicismul românesc pe bazele postiluminismului german; un Lucian Blaga, primul Român care „Îndrăznește” un sistem filosofic, post-kantian, demonstrând că acea populație de „păstori transhumanți” este capabilă să abordeze construcțiile cele mai riguroase ale gândului, un Blaga Încă pe jumătate un necunoscut al propriei sale culturi, martir cultural sub comunism. Aceștia și alții au fost „corifeii” acelui război dus de alți „comandanți de arme” care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a romanității orientale numai din latină a atras după sine șirul de falsuri menite să dea impresia unui întreg pe care să se poată baza cultura și educația: după ce se nasc în Iliria din latini, românii devin păstori nomazi și transhumanți; invazia slavă și bulgară a determinat o parte a populației macedoromâne să migreze spre nord, peste Dunăre, unde regiunile erau mai puțin locuite și le puteau oferi, „începând din secolul al VI-lea și al VII-lea, o oarecare siguranță
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
renunțăm la identitatea noastră, la tradiții, la cultura populară. Putem renunța la transhumanță și la stână? Nu. Sunt o marcă identitară a poporului român. Transhumanța, după cum spun toți specialiștii, a contribuit la menținerea unității de neam și de limbă. Oierii transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului, se bucurau de privilegii date de Domnii Țărilor Române și li se impuneau obligații minime. La ce ne folosește să-i oprim pe mărgineni din milenara lor transhumanță
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din altă parte, adică ceea ce face, face din imbold propriu, chiar că te poți întreba de ce-i așa pestriță la mațe ? Tot anul care a trecut i-a tot plouat și i-a nins și, ca la o adevărată mioriță transhumantă „gura nu-i mai tace” și, în loc „să-și țină leoarba acasă”, „dârdâie” împotriva României, ca și cum de aici i s-ar trage tot răul. Vezi ce înseamnă să fi făcut parte dintr-un aparat represiv adus cu mare cheltuială din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și din caracterul itinerant al acestei ocupații, străinii au făcut din toți românii un popor de ciobani. S-a observat că la noi s-a practicat un păstorit pendulator, cu alternanța munte-șes, practicându-se, cel puțin de către oierii ardeleni, păstoritul transhumant. Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ci este ecoul unei colaborări lente de-o parte reflexe ale vieții sufletești, de altă parte un complex de împrejurări din viața ciobănească Miorița a luat naștere în împrejurări tipice de viață păstorească ca se reazemă pe un fond de transhumantă. Densusianu explică transhumanța prin mișcarea după anotimpuri a turmelor într-o zonă geografică precisă. În capitolul Miorița, Densusianu construiește una din temeliile interpretării moderne riguroasă a Mioriței. El rămâne și autorul primului corpus al temei, 38 publicând în apendice la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Strabon, până la documente din colecția Hurmuzachi ) cu scopul mărturisit de a atesta realitatea istorică certă a conflictelor pastorale eventual sângeroase, precum și statutul social sui generis al păstorului" Întreaga argumentație a învățatului nostru pune accent, pe demonstrarea caracterului de document de transhumantă. Face unele ipoteze în studiu, cum ar fi aceea despre caracterul eminamente păstoresc al civilizației românești și valoarea transhumanței sau ideea capodoperei" concepută ca produs al mediului pastoral strămoșesc: „E o anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
contestatare nu sunt programatice, fac parte dintr-o rezistență organică a viului în fața artificiului omogenizator și mortificant. Ceea ce este aici neînsemnat, aceste vieți risipite, destine mărunte nu se lasă apropriate, jocul de cărți își reia cursul asemeni respirației arhaice a transhumantei. Alte „caravane" se anunță, jocul continuă etern la acea margine de lume, și doar pe nesimțite jucătorii se schimbă.
O caravană, două caravane… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6098_a_7423]
-
prin grădinile Edenului sau prin oceanul planetar uneori prea criminal. Personal sunt convins că el, creierul, este un pasager În cutia craniana a purtătorului și când trupul obosește și moare, această mașinărie eternă Își ia cu ea amintirile și pleacă: TRANSHUMANTA ! “Oameni buni, tristețea lumii uneori ne curge-n lacrimi Ca ni-i scris de ursitoare orice clipă s-o plătim Ba cu fericiri de-aiurea, cu trișări, iubiri sau pătimi, Legi nescrise lângă care zi de zi ne răstignim. Dus
Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
geografic. Locuind la Iași, Adrian Marino nu era un moldovean, tot așa cum nu a fost nici bucureștean, nici măcar nu devenise - între cărțile bibliotecii sale din Cluj - un clujean. Era un permanent rătăcitor, un fel de clericus vagans - dacă nu un... transhumant. Dar care își apăra, feroce, "libertatea spirituală" înconjurat de cărți, de idei - prea puțin de oameni, de colegi, de prieteni. "Scrisul presupune disciplină, concentrare, tenacitate, o anume formă de asceză și izolare creatoare" (id., p. 18). Marile opere "se nasc
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
ale călătorilor și a materialului sportiv este prevăzută în anexa nr. 19. ... Articolul 267 Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și altor drepturi de import se acordă și pentru animalele vii de orice specie pentru transhumanta sau pășunat, pentru dresaj, pentru antrenament, pentru reproducție, pentru tratament veterinar ori care însoțesc o persoană. Articolul 268 (1) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și altor drepturi de import se acordă și pentru materialul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
ale călătorilor și a materialului sportiv este prevăzută în anexa nr. 19. ... Articolul 267 Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și altor drepturi de import se acordă și pentru animalele vii de orice specie pentru transhumanta sau pășunat, pentru dresaj, pentru antrenament, pentru reproducție, pentru tratament veterinar ori care însoțesc o persoană. Articolul 268 (1) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și altor drepturi de import se acordă și pentru materialul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119340_a_120669]
-
Pavel Șușară Născut la 24 mai 1920, în orașul Fetești, ca descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan, sculptorul Ion Vlad ar fi avut acum 87 de ani. În condiții normale, ar fi trebuit să ne aducem aminte, măcar în treacăt, că unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani așteaptă de aproape douăzeci de
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
Pavel Șușară Născut la 24 mai 1920, în orașul Fetești, ca descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan, sculptorul Ion Vlad ar fi împlinit anul acesta 87 de ani. În condiții normale, posteritatea lui care a depășit vîrsta indeciziilor și a dubitațiilor de tot felul trebuia să exercite o presiune din ce în ce mai puternică asupra spațiului cultural
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
deplasarea cosmică a sezoanelor, aventură lor existențiala petrecîndu-se altfel decît a ungurilor, dornici de acțiune, cuceritori prin însăși firea lor, - petrecîndu-se în interior. Miorița e doar o metaforă; un mit literar recent... Fondul profund interior însă, al nației îl asigura transhumanta, ritmul solar, limba latină, vocabularul, sintaxa ei, zicerile și observațiile asupra lumii, neapărat făcute din mersul răbdător pe jos în urmă oilor, si nu călare... Șansa noastră și a prietenilor noștri, de istorie, unguri, este să ne înțelegem totuși cumva
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
de mentă,/ zise iarăși Gornicu, căci lunea nici iarba nu crește,/ nici ziua nu scade" (Fanfară în iarbă). În unele ocazii sînt preluate de-a dreptul uneltele reporterului: "Reporterul întreabă dacă acest loc pustiu/ (cu doi localnici și cîțiva ciobani transhumanți)/ mai are cimitir,/ de cînd nu mai au preot și rugă în sat, de biserica/ în ruină.// Răspund fie Doamna din Pustiu (cîndva femeie de serviciu/ la Cofetăria Macul Roșu din Timișoara), fie soțul ei/ (muncitor cu cîrca la o
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]