1,896 matches
-
litere a Universității din București. După licențiere îmbrățișează cariera militară, devenind un distins ofițer al armatei române. Ca militar de carieră a ajuns până la gradul de colonel, Ion Muțiu făcând în același timp parte din pleiada de cărturari și patrioți transilvăneni care au contribuit la lupta pentru întregirea neamuui, înfăptuirea idealului de veacuri al românilor, Unirea cea Mare de la 1918. La intrarea României în războiul din 1916-1918, participă circa 30 de mii de emigranți ardeleni, din care unele regimente au fost
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Colonelul_ion_mutiu_omul_care_a_servit_tara_sub_patru_coroane_regale_.html [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
Dintr-o sursă sigură, am fost informat despre această întrunire (n.n după toate probabilitățile sursă era chiar TITU MAIORESCU!!!). S-a stabilit că lupta împotriva Austro-Ungariei să fie continuată. Eminescu, redactor principal la Timpul, a făcut propunerea că studenții transilvăneni de naționalitate română, care frecventează instituțiile de învățământ din România pentru a se instrui, să fie puși să acționeze în timpul vacanței în locurile natale, pentru a orienta opinia public, în direcția unei Dacii Mari”. Această notă a dus, în final
Mihai Eminescu – Martir al credinţei by http://uzp.org.ro/mihai-eminescu-martir-al-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
dr. Ioan Sita, Dimitrie Poptămaș, scriitorul și graficianul Romeo Morari - venit din Germania pentru noi, dar mai ales la aniversarea surorii sale (La mulți ani, cu sănătate și bucurii, Rodica!), col. (r.) Teodosiu... Manifestarea a fost onorată de prezența jurnalistului transilvănean Ioan Matei (născut la Habic și debutat de cotidianul nostru!), acum director în Ministerul Culturii, remarcându-se, între participanții la manifestare, doamnele profesoare Codruța Băciuț, Valerica Duicu, Elena Vultur, plasticianul Ilarie Opriș, jurnalistul Ion Drăgan, managerul artistic Gheorghe Vanga. În
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ziua_limbii_romane_la_targu_al_florin_tene_1378105968.html [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
zi în care designerul român își va aduce omagiul și respectul sau pentru victimele atentatelor din 2001, prin stilizarea însemnelor de doliu tradițional românesc în colecția dorinnegrau Spring/Summer 2015. Dorin Negrău este un designer român care își adoră originile transilvănene, pe care le manifestă printr-un spirit liber, eclectic, de fiecare dată în colecțiile sale cu inspirație din tradiționalul românesc. Dorin Negrău participa la cel mai important eveniment de modă al toamnei de la New York, Mercedes- Benz Fashion Week, alături de 91
La New York, Dorin Negrău la Mercedes-Benz Fashion Week by http://uzp.org.ro/la-new-york-dorin-negrau-la-mercedes-benz-fashion-week/ [Corola-blog/BlogPost/92686_a_93978]
-
actorii favoriți ai lui Jim Jarmusch, va prezenta al cincilea lungmetraj al lui Szabolcs Hajdu, Mirage, în care joacă și Dragoș Bucur și Răzvan Vasilescu. În Valurile iubirii / Szerelempatak, proiectat în numeroase festivaluri, sătenii de etnie maghiară dintr-un sat transilvănean povestesc despre viață și iubire. În Ziua Maghiară, pe 3 iunie, la Casa TIFF, de la 22.45, sZempöl Offchestra va susține un show irezistibil, pornind de la un energic stil de balkan-teatro-disco. Ziua Maghiară este prezentată în parteneriat cu Magyar Filmunio
Zilele Diversității, documentare HBO și expoziții la TIFF by http://www.zilesinopti.ro/articole/9259/zilele-diversitatii-documentare-hbo-si-expozitii-la-tiff [Corola-blog/BlogPost/99157_a_100449]
-
din Transilvania cât și prin participarea sa la mișcarea pașoptistă. Ca episcop, a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei iar după reînființarea Mitropoliei a elaborat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania după care s-a condus Biserica transilvăneană până în anul 1925 și care a stat totodată la baza principiilor de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Ca rezultat al trudei sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de școli “poporale", un liceu cu 8 clase la Brașov
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mitropolitul_andrei_saguna_.html [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
de încredere al Movileștilor, care acum era de partea noului domn impus de turci, se apropie bulucbașa de ieniceri, comandant al trupei de veghere a carului domnesc. Teama lor era ca nu cumva oastea polonă, rămasă și risipită spre hotarele transilvănene, să ceară ajutor maghiarilor, din a căror neam Doamna Elisabeta se trăgea, și să-i atace în drumul lor spre lași. Când Vodă bătuse în retragere, vornicul cu alți doi boieri ce nu îi mai vrură domnia vasală leșilor, în
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Editorial Poezia, din perioada interbelică, a lui Mihai Beniuc, poet controversat, aflat, după 1944, în slujba mai mult a Moscovei, decât a României, este inclusă de Ion Dodu Bălan în „tradiția liricii transilvănene, de la Andrei Mureșanu la Coșbuc, Goga, Aron Cotiuș”, ca autor „profund original”, cu „viul sentiment al istoriei”, cu „vocație mesianică”. Poet cu un „timbru propriu” și un „lirism propriu”, care-i asigură „un loc aparte în literatura noastră”, după o
Grandoare şi decădere la mâna destinului! by http://uzp.org.ro/grandoare-si-decadere-la-mana-destinului/ [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
altă carte a bisericii, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu, pe un Antologhion găsim însemnarea lui Nițu, fiul lui Bran Dușescu care, în anul 1795, nota:"Nițu sin Bran Dușescu, dascăl la Rucăr, la copii". O remarcă: Acești doi dascăli erau transilvăneni, de prin Ținutul Branului. Prezența acestor dascăli transilvăneni a contribuit , ca atâția alți cărturari din Transilvania care au trecut Carpații în Țara Românească și Moldova, la dezvoltarea culturală din cele două țări surori și la dezvoltarea conștiinței naționale. Oieri ca
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Rucăreanu, pe un Antologhion găsim însemnarea lui Nițu, fiul lui Bran Dușescu care, în anul 1795, nota:"Nițu sin Bran Dușescu, dascăl la Rucăr, la copii". O remarcă: Acești doi dascăli erau transilvăneni, de prin Ținutul Branului. Prezența acestor dascăli transilvăneni a contribuit , ca atâția alți cărturari din Transilvania care au trecut Carpații în Țara Românească și Moldova, la dezvoltarea culturală din cele două țări surori și la dezvoltarea conștiinței naționale. Oieri ca Bucur Roșca Moșoiu sau Bucur Moșoiu, din părțile
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
îmi zice cum se numește, se-nfiripă o discuție ușor convențională, dar străbătută de un anume flux agreabil, decent și sincer. Și aflu, printre altele, că Doamna Elisabeta a studiat la Conservatorul din Cluj, a fost studentă în minunatul oraș transilvănean, iar mintea mea n-are altă treabă decât să-și amintească de singura mea vizită la Cluj, pe când eram student în Iași și în fiecare duminică dimineața - prezent la cenaclul literar Mihai Eminescu. Și, ca prin vis revăd Clujul acela
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1489574197.html [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
voce a suspiciunii. Locurile care îi interesau cel mai mult pe oameni erau Transilvania, țărmul Mării Negre, Delta și Bucureștiul. Firește, Dracula s-a făcut și el auzit, dar oamenii erau de asemenea interesați în a vedea arhitectura frumoasă a orașelor transilvănene precum Sibiul. Unii erau interesați de București, o capitală atât de uitată, pentru că voiau să vadă „ceva nou”. Motive asemănătoare aveau pentru a vedea țărmul Mării Negre. Cineva voia să rezerve o vacanță la plajă, dar fusese la Mediterana de multe
Am vorbit despre România la Târgul de Turism de la Oslo și am obținut următoarea reacție by https://republica.ro/am-vorbit-despre-romania-la-targul-de-turism-de-la-oslo-si-am-obtinut-urmatoarea-reactie-zwow-asta-e-romania [Corola-blog/BlogPost/338767_a_340096]
-
un porumbel cu o meticulozitate tipic germană se așeza des pe fereastră, uitându-se încoace și încolo, jucând rolul pupilei. Se mai întâmpla ca porumbeii să exagereze cu rolul, alegându-se câte doi, creând impresia de privire chiorâșă.”[5] Specificul transilvănean se dorește a fi surprins, dat fiind că despre nemții din Transilvania se spune că sunt mai nemți decât cei din Germania, ungurii de acolo pretind că sunt cei autentici, iar românii de acolo îi privesc de sus pe cei
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1474641010.html [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
genunchi, așa cum a făcut-o Guvernul Tăriceanu, pe malul Balatonului. Problema mai mare este că românii nu știu ce anume s-a întâmplat cu românii ardeleni în 1848. Pseudo-intelectuali și pseudoistorici români au grijă să pună vălul peste această parte a istoriei transilvănene plină de sângele românilor. De ce? Cui servește să fim în ceață și neștiutori? Nouă, românilor, sigur nu ne folosește. “In Harghita si Covasna perspectivele sunt foarte sumbre: speranțele se sting pe zi ce trece” Ce soarta prevezi românilor din zona
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
Serfőző: Există mai multe evenimente: trei concerte de muzică, un spectacol de dans renascentist-baroc, un curs deschis de dansuri specifice perioadei baroc, precum și un film documentar. Astfel, formația Codex din Miercurea Ciuc va prezenta un program cu piese mai ales autohtone, transilvănene din acea perioadă și un curs de dans baroc, iar Flauto Dolce vor oferi două programe speciale din repertoriul internațional specific secolelor XVI-XVIII. Rep: Pe agenda festivalului se regăsește și filmul Retropolisz. Ce aduce acestă proiecție în fața spectatorilor? Levente Serfőző
Interviu cu Levente Serfőző, organizatorul Festivalului Ars Hungarica by http://www.zilesinopti.ro/articole/3971/interviu-cu-levente-serfozo-organizatorul-festivalului-ars-hungarica [Corola-blog/BlogPost/98481_a_99773]
-
Serfőző: Din suita de filme documentare sub genericul Retropolisz am selectat filmul care prezintă Palatul Brukenthal din Sibiu și pe cel de vară al aceluiași baron de la Avrig. Filmul face parte dintr-o serie care prezintă palate și clădiri nobiliare transilvănene și este creat de cineaști tineri din Tg. Mureș și Cluj Napoca, cu aportul unor renumite persoanlități. Rep: Cum s-a schimbat Ars Hungarica de la prima ediție până acum? Levente Serfőző: Festivalul a fost organizat prima dată în anul 2006, imediat
Interviu cu Levente Serfőző, organizatorul Festivalului Ars Hungarica by http://www.zilesinopti.ro/articole/3971/interviu-cu-levente-serfozo-organizatorul-festivalului-ars-hungarica [Corola-blog/BlogPost/98481_a_99773]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > CRISTIAN PETRU BĂLAN - REMEMBER: RÂU DE MORI Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Părinții mei, în anul 1937, erau ”învățători de țară”, într-o comună transilvăneană de munte, RÂU DE MORI, județul Hunedoara, lângă localitatea istorică Sarmizegetusa, capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și
REMEMBER: RÂU DE MORI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1479432617.html [Corola-blog/BlogPost/375187_a_376516]
-
educat în spiritul unei ordini lucide și al imperativului categoric al datoriei, și care, desigur, venise încă din copilărie în contact cu geniile muzicale ale poporului meu. Cât de imensă este varietatea spăiritualității europene, mi s-a relevat mie, saxonului transilvănean, pentru prima oară cunoscând interprtarea fenomenului „cultură“ a românilor latini. Cu alta cuvinte: Faptul că limbajul spiritual al continentului nostru este enorm de felurit, de la Grecia antică până astăzi, l-am intuit pentru prima dată în viață în momentul, în
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1437970302.html [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
loc în anul 1650. Casa a fost refăcută în arhitectura stilului rensacentist, iar pe frontispiciul ei au fost așezate blazoane celor șapte orașe libere regești ale Transilvaniei din acea epocă. Cod civic încrustat în piatră Pe lângă blazoanele celor șapte orașe transilvănene, pe frontispiciul Casei consiliului, erau încrustate peste 50 de maxime și proverbe, scrise în limba latină. Ele alcătuiau un cod de comportament civic, iar prin faptul că erau afișate pe fațada unei clădiri oficiale, erau mereu în atenția populației, îndemnând
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440733186.html [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
XVII-lea, dar și din recuzita neoclasică a picturii de secol XIX, adăugând câteva elemente din tapiseriile franceze stil „Verdure”. În intervalul 1982-1989 a realizat lucrări de pictură monumental-decorativă la actualul Palat Prezidențial Cotroceni (Salonul Brâncovenesc, Salonul Corvinilor și Salonul Transilvănean) și zece lucrări de pictură la Muzeul Național Cotroceni. Lucrările artistului se regăsesc în colecții particulare din România, din Argentina, Anglia, Belgia, Canada, Elveția, Franța, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Olanda, Suedia, Spania, Grecia, S.U.A, Israel, Turcia și Cipru
Pe simeze by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105816_a_107108]
-
Oana Stoica. Scenografia: Vladimir Iuganu. Produs de: Teatrul ACT, București și Scena9. Abordând teme distincte, precum rata mare a sinuciderilor în rândul populației maghiare, Flori de mină aduce și conflictul româno-maghiar, dar și mafia lemnului din primăriile sătești. Satul maghiar transilvănean din Trilogia Minelor este exponentul oricărei comunități rurale din România, indiferent de limbă sau de religie. La ora19.00, la Teatrul Odeon, Sala Majestic, un spectacol incitant: Fuchsiada după Urmuz, ”un poem eroico-erotic și muzical”. O instalație teatrală imaginată de
Vă așteptăm la Festivalul Național de Teatru! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104435_a_105727]
-
legitime ale românilor din Transilvania. Armata română trece Carpații, în Transilvania În noaptea de 14/27 spre 15/28 august 1916 armata română a trecut Carpații în Transilvania prin 17 puncte, începând operațiile militare împotriva Austro-Ungariei. Pe frontul de nord transilvănean, comandamentul român a angajat 80% din efectivul total al trupelor române, care au reușit să pună stăpânire pe trecătorile Carpaților, angajând lupte mai deosebite la Timișu de Jos, în partea de sud a Sibiului și în apropiere de Orșova. La
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
prezentatorii emisiunii „Happy Day” de la Happy Channel, Irina Ilie - redactor coordonator Editură Litera, moderator. Noi apariții editate de Institutul Cultural Român 20 de autori români (cu câte 10.000 de semne alese de ei din propriile opere), 17 autori maghiari transilvăneni de azi, istoria de 140 de ani a teatrului idiș în România și un ierarh-cărturar pionier al tiparului românesc de acum trei secole sunt protagoniști ai celor patru noi apariții lansate de Institutul Cultural Român în cadrul Târgului Internațional Gaudeamus, desfășurat
Călătorie printre cărțile de la Editura Humanitas, Litera și Institutul Cultural Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104246_a_105538]
-
și un decor bogat parchetat și central: scenă cu personaj masculin antic în cvadrigă trasă de doi cai. O Garnitură de salon în stil Biedermeier, formată din canapea și o pereche de scaune, cca. 1920, este realizată într-un atelier transilvănean. Din lemn de nuc strunjit, furniruit, marchetat, cu picioare galbate și tapițerie textilă cu buchete de flori, este propusă la 800 - 1.200 de euro. Nu putem ignora o impunătoare comodă secretaire, în stil Baroc regional, de sfârșitul sec. XVIII
Licitația Colecției familiei Halfon-Elias by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104296_a_105588]
-
vor fi pline de muzică live de calitate, turiștii și sibienii vor avea agendele încărcate și pe parcursul zilelor. Organizatorii festivalului au gândit un circuit turistic și cultural în adevăratul sens al cuvântului pentru toți iubitorii de jazz prezenți în orașul transilvănean pentru a sărbători jazzul. Irina Popa Așadar, iubitorii de artă pot face o plimbare spre Turnul Sfatului, care găzduiește expoziția de fotografii semnate de Tibor Jakab. Deschisă în cadrul proiectului “Focus Jazz”, expoziția “Jazz Body Sounds” este un elogiu adus jazzului
SIBIU JAZZ FESTIVAL by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105510_a_106802]