176 matches
-
de înțelegere a naturii. Văzul, auzul, mirosul sunt pasive și implică receptarea în meditație și divinație. Și totuși ele se pot intrica, pasivul cu activul schimbându-și între ele mesajul în cadrul lucrărilor încadrate în arta lui Hermes. Aici e secretul transmutației și asta nu este un lux sau un apendice al societăților umane ci un aspect esențial al existenței noastre, parte din noi. În societatea modernă arta are conotații religioase majore. După cum și Wagner scria în 18801074, Dacă religia ar deveni
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care pasărea Hac se coboară și prinde în gheare peștele. Pasărea împrumută aripile ei peștelui, peștele împrumută păsării corpul lui solzos și în mijlocul fulgerelor și tunetelor, al mugetelor apelor apare dragonul pe spatele căruia pasărea scrie trigramele sacre din cartea transmutațiilor a împăratului Pho Hi. 415 Hugues de Saint-Victor, De arca mystica 416 Sfântul Paul, Ef 3:18 417 Franz Cumont, Misteriile lui Mithra, Herald, 2007. 418 Liviu Pendefunda, Contact internațional, 1992. 419 proba simțurilor (prin înfometare), a spaimei (arătându-i
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Grădina țigăncilor se situează într-o spărtură în real, într-o falie energetică, la limita dintre căldura toridă a după-amiezii și „o neașteptate, nefirească răcoare”, conservată parcă din vremuri primordiale, de la începutul începuturilor, din giganticele păduri arhaice, capabilă chiar de transmutație spațială: „Parcă s-ar fi aflat dintr-odată într-o pădure, la munte." Pe Gavrilescu îl cuprinde „o infinită tristețe”, la gândul că trecuse de atâția ani prin fața grădinii și nu descoperise deliciile ei ascunse. Acum, „deodată se trezi în fața
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
între legendă și mit în Evul Mediu magia includea divinația, astrologia, alchimia, cabala, fiind în fond încercarea de a ajunge în contact cu energiile interne și cosmice, în scopul perfecționării și realizării de sine a omului. Alchimia avea ca obiect transmutația metalelor adică transformarea metalelor comune în metale nobile pe cale artificială astfel încât a apărut o competiție în artă de a produce miracole. Biserica văzându-se amenințată a anatemizat personajele bizare care se dedau practicilor magice și vrăjitorești. Vrăjitoria a devenit o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
din Mortua est conjugă cele două elemente, argint și apă, congenere în imaginația alchimiștilor dar și a lui Eminescu. Episodul oniric al Greciei, ca și acela dacic din Memento mori inundă cu argint topit albia râurilor într-un extaz al transmutației elementelor. Dacă „în nopțile-argintie a fi râu e-o fericire”, iar undele au glăscioare de argint, mitologia dacică încorporează și mai amplu metalul bivalent, un metal-apa. Metalul lunar al elementelor primordiale, argintul, poate smulge morții imaginea istoriei antice, trecând din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sa, în slujba lui Hristos, al cărui slujitor și următor fidel se face, devenind una dintre cele mai reprezentative figuri ale Bisericii Ortodoxe contemporane, un fin teolog cu certitudine nevalorificat la maximum, un intelectual ortodox autentic, care consideră creștinismul o ,,transmutație, nu a elementelor chimice, (ci) a omului. Metanoia. Aceasta e MINUNEA CEA MARE a lui Hristos Dumnezeu: nu înmulțirea vinului, peștilor, pâinii, nu tămăduirea orbilor din naștere, slăbănogilor, gârbovilor și leproșilor, nu, nici învierea fiicei lui Iair, a fiului văduvei
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
interpretări și de aplicații multiple. Sensul profund al binomului Ra-Osiris sau al continuității viață-moarte-transfigurare nu era în chip necesar accesibil credincioșilor convinși de infailibilitatea formulelor magice; totuși, acestea din urmă reflectau aceeași gnosă eshatologică. Dezvoltând vechea concepție despre moarte ca transmutație spirituală, teologii Imperiului Nou au identificat modelele acestui "mister" atât în acțiunile zilnice ale lui Ra, cât și în drama primordială a lui Osiris. În acest mod ei au articulat într-un singur sistem ceea ce părea prin excelență etern și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
era, desigur, de neuitat, căci ea constituia o participare la spontaneitatea creatoare și libertatea îmbătătoare, la puterea supraumană și la invulnerabilitatea lui Dionysos. Comuniunea cu zeul făcea să explodeze, pentru un timp, condiția umană, dar nu reușea să producă o transmutație. Nu există aluzie la nemurire în Bacchantele, și nici într-o operă atât de târzie ca Dionysiacele lui Nonnos. Acest lucru este suficient ca să-1 deosebim pe Dionysos de Zalmoxis, cu care e comparat, și câteodată confundat, de la Rohde încoace
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
realitate astfel definibilă la nivel de țară, de viață, de oraș, de meserie sau de cuplu. Or, pentru cârcotașii retrograzi, această formulare ar putea fi chiar chintesența (pentru criticii de film poststructuraliști - da, e chiar acel al cincilea element necesar transmutației alchimice!) întregului film, trebuie să spunem răspicat că nu, sensul său deconstructivist îl face să-și spargă platoșa formală a semnificantului lingvistic și să atingă aerul pur al metafizicii închipuite, acolo unde doar spirite singulare, declasate (în sensul de mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pot fi dizolvate decât printr-un efort de reconstituire a lumii pe care o propune creatorul și implicit a sensurilor cu care își înzestrează acesta semnele. Aparenta stare conflictuală între limbajul poetic și limbajul comun își găsește rezolvarea prin conștientizarea transmutației în domeniul artei, în care, procesul de constituire a semnificației nu mai urmează regulile comune, având o structură și o funcționare proprii. Dacă pentru conștiința vorbitorului și a interlocutorului, semnul lingvistic preexistă procesul de comunicare, semnul poetic nu are o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau mai puțin zgribulite asupra lor înșile, determinase etaje diferite de ființe caracterizate prin temperatura lor contemplativă. Restaurarea omului consta pentru Origen în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele, individualizante
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu imaginea, fie ea chiar principială (eidos), pentru a le reconduce și a fi condus, cu ajutorul lor, spre Adevărul incircumscriptibil. Cei care nu sînt în stare să facă saltul interpretativ de pe un nivel de realitate pe altul, cei incapabili de transmutație verticală riscă să simtă confuzia pe propria piele ; pot fi transformați ei înșiși în simbol fără referent, în drum oprit locului. Pot ajunge stîlp de sare, precum femeia lui Lot, sau, mai hazliu, se pot vedea încununați cu pene și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acceptat ideea că natura se poate transforma sub coordonarea omului, chiar dacă acest lucru se realizează ca rezultat al unei inițieri. Gestul alchimistului dezvoltat sub formula solve et coagula 138 reprezintă experimentul prin care materia era transmutată de la imperfecțiune spre perfecțiune. Transmutația este considerată experimentul primordial și prin gestul său se preia creația divină deoarece, materia este considerată a avea un drum spre perfecțiune, proces care este grăbit în cuptor - simbol al pământului, astfel încât să atingă forma perfectă. Chiar dacă maximul de dezvoltare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de susținut este ideea că genurile se transformă în alte genuri, că, de exemplu, după cum crede Brunetière, oratoria franceză de amvon din secolele clasicismului s-a transformat în lirica romantică. De fapt însă aici nu s-a produs nia o "transmutație". S-ar putea spune, cel mult, că aceleași emoții sau emoții similaire ar fi fost exprimate mai întâi în predici, și mai târziu în poezia lirică, sau că poate ambele genuri s-ar fi pus în slujba unor idealuri sociale
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sau mai puțin zgribulite asupra lor înșile, determinase etaje diferite de ființe caracterizate prin temperatura lor contemplativă. Restaurarea omului consta pentru Origen în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele, individualizante
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cu imaginea, fie ea chiar principială (eidos), pentru a le reconduce și a fi condus, cu ajutorul lor, spre Adevărul incircumscriptibil. Cei care nu sînt în stare să facă saltul interpretativ de pe un nivel de realitate pe altul, cei incapabili de transmutație verticală riscă să simtă confuzia pe propria piele ; pot fi transformați ei înșiși în simbol fără referent, în drum oprit locului. Pot ajunge stîlp de sare, precum femeia lui Lot, sau, mai hazliu, se pot vedea încununați cu pene și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
elementele de bază, relația lor ascunsă, un substratum care să-l întemeieze"18. Realul există înaintea poemului, dar nu își revelează substratul decât în poem, în infratextura unde, spunea poetul, el e supus unui tratament care modifică imaginea sa obișnuită. Transmutația pe care o suferă, noua imagine pe care o arată operează din interiorul său îndepărtat, din adâncul care luminează prin rostire. Căci realul este înaintea cuvântului, însă doar în cuvânt ajunge el la rostirea de sine, la autorevelarea adevăratei sale
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai curge decât necursul"92. Acolo, Cuvântul se face trup al poemului, urmă de lumină a Altuia invizibil. Ce e făcut să crească Un poem iconic este Mysterium tremendum, în care lumina vocală a Celui-cu-totul-Altul provoacă deriva, blândul cutremur al transmutației: "Și-n somn și-n veghe și-n pace și nepace/ Crește ceva în mine de necuprins". Stă în firea lucrurilor ca ceva de natura nedeterminatului să crească în noi, să ne pună într-un orizont de creștere? Acest ceva
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de magie, interzisă de religia mea. Prin urmare, renunț la extrasul studiului meu kabbalistic și vă rog doar să-mi înapoiați manuscrisul, unic”. În tinerețea mea, cunoșteam destul de bine teoriile lui Stșrindbergț despre „chimia unitară”. Îmi mai amintesc că, în afară de transmutația metalelor, „chimia sa unitară” nu avea nimic în comun cu alchimia. (Așugustț Sștrindbergț era un „naturalist - fiu al secolului său - chiar și în cercetările sale spirituale și mistice). Dar de ce credea el că„metoda” sa nu era alta decât cea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
proprietățile ei terapeutice și magice, roua consacră: la evrei „redă viața osemintelor descărnate, roua lunară, la chinezi, limpezește vederea și oferă posibilitatea de a atinge nemurirea. Nemuritorii din Insula Ha-Tehu, afirmă Liezi, se hrănesc cu aer și rouă”. Toate aceste transmutații corespund unei ruperi de nivel, condiție obligatorie pentru declanșarea inițierii. Credințele legate de obiceiurile funebre și apropierea de veșnicia Eroilor sunt organic legate de funcția de semnal pe care o primește roua. Pășind pe calea ei, flăcăul se îndepărtează de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
elemente de legătură prin prezența acelor componente htoniene” de natură ofidiană. În basme, Ileana Cosânzeana este instanța superioară ce transformă trupul în piatră, pretextul pedepsei pentru intruziunea în sacru îndeplinește o funcție rituală. Deși prevenit asupra puterii ei cauzatoare de transmutație ontologică, eroul nu poate evita absorbția în mineral, fiindcă este o etapă necesară, o moarte întru esență: „Țânând mâna la gură, a slăbit mâna de la gură ș-a zâs:Să te-mpietrești. S-a-mpie- trit și el, și calu. S-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin izolare este încheiată de mama vitregă a Naramzei (maternitatea malefică în plan contingent), care devine un monstru inițiator prin provocarea suferinței inițiatice. Un alt termen ritual caracteristic desăvârșirii este prezent în basmul Cu Florea, 3 ani fiind aici necesari transmutației fetei în ipostaza specifică a florii: „Apoi după ce petrșce vo tri ai d’e zîle, fata i-m pămînt. Crșșt’e-o flore d’in mormîntu fșt’ii, mîndră flore, da n-o șt’iut-o n’ime că ce fel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
absența unei ființe sau a unui obiect, urmărește traseul eroului mai ales prin detalierea întâlnirilor miraculoase și se încheie cu remedierea situației inițiale prin găsirea obiectului căutării. Vom numi primul drum inițiatic incursiune, fiindcă el are mai puțin caracterul unei transmutații spațiale și temporale a eroului, punând accent mai mult pe eroismul lui. O astfel de structură se întâlnește în Bogdan Dimian I(10), Scorpia I (8), Șarpele I(7), Iovan Iorgovan I(6), Vidros I (11). O incursiune socială face
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în lupta cu zmeul și stinge flacăra care reprezintă forța monstruoasă. Asimilat tenebrelor și contextului mortuar, corbul anulează infernalul prin propria substanță, întoarsă spre puterea regeneratoare a apei. Mistuirea se sfârșește în germinație, germenii creației se dezvoltă în cenușa rămasă. Transmutația totemică este vizibilă și în scenariul fraților preschimbați în lup, urs, vulpe și eliberați de incursiunea eroică, într-un basm din Voia, Dâmbovița. Șederea neofiților pe parcursul ritului de trecere în pielea unui animal și adoptarea comportamentului aferent constituie o constantă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al repetării infinite a ritmurilor temporale înscrise în cerc, „al permanenței ce sălășluiește în constanța schimbării însăși”, raportată la simbolismul Centrului și al circumferinței? Cine a văzut - a sacris - lumea ca alchimiștii, Haos al materiei prima ce trebuie să sufere transmutația și imolarea, apoi Mysterium Coniunctionis, căutând Piatra Filosofală și aspirând către Marea Operă? Minunile Curții-de-Argeș Se văd trei, însă există dispute între arheologi cum că ar fi mai multe monumente construite pe temeliile celor preexistente. Sunt celebrări în piatră ale
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]