378 matches
-
Dumnezeu, la capătul fiecărei zile, își admiră opera și o declară bună, el afirmă în primul rând o bunăstare psihică. Iar când în ziua a șasea Demiurgul îl face pe om "după chipul său", ceea ce se obține nu este vulgara tranzitivitate "somatică" a divinului, ci obiectivarea potențialului apolinic care a făcut cu putință Creația și, deci, o certitudine de echilibru prin crearea eliberatoare a formei. Cu facerea omului se recapitulează astfel instinctul artistic care a generat scenariul Creației, iar Creația însăși
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îngeri și zei punitivi; vezi Eriniile la greci). Apoi ar trebui aduși în fața victimelor lor: le-ar îmbrățișa și le-ar cere iertare, conștienți, de-abia acum, prin oroarea suferită, de oroarea comisă. Oamenii sânt răi pentru că nu au imaginația tranzitivității răului pe care îl fac: nu se pot pune în locul celuilalt, nu pot simți pe pielea lor ceea ce i-au făcut pe ceilalți să simtă. Binefăcătorii omenirii sânt cei care au imaginația răului altuia prin har, fără nevoia prealabilă a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
modelul trebuie să îndeplinească o serie de proprietăți generale, dintre care cele mai importante sunt următoarele: a) Non-simetria: dacă A modelează B atunci B poate să nu modeleze A; b) Reflexivitatea: orice sistem este un model al lui însuși; c) Tranzitivitatea: dacă A este un model al lui B și B este un model al lui C atunci A este un model al lui C; d) Nontransferabilitatea: două modele ale aceluiași sistem nu sunt în mod necesar echivalente. Altfel spus, putem
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe care am numit-o cândva dezechilibrul favorabil (Dinu, 1987). Pentru sistemele societale conținutul nu poate fi decât cel anunțat de valorile celei de-a doua modernități. În schema analizată în penultimul capitol al părții I a acestei cărți privind tranzitivitatea valorilor dintre modernitate și postmodernitate spre a doua modernitate (globalizarea) încărcătura conceptului para digmatic evoluează de la mecanism, la proces și apoi la sistem, de la viziunea materialistă, la cea duală și apoi la viziunea antropomorfă, de la lumea obiectelor, la cea a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
apariția de noi opțiuni. Regula lui Borda relevă dificultatea de a găsi o procedură de alegere colectivă care să respecte următoarele două condiții: mai întîi, să nu țină seama decît de clasamentele individuale și apoi să permită verificarea proprietăților de tranzitivitate a preferințelor colective. Arrow (1951) susține imposibilitatea realizării simultane a celor două condiții. Concluzia sa e destul de pesimistă, deoarece rezultă imposibilitatea găsirii unei proceduri de alegere colectivă nondictatorială, atunci cînd utilitățile sunt ordinale și noncomparabile. Aceasta este o teoremă importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Sunt, însă, rezervată în ceea ce privește "porționarea", scindarea, unei creații literare în acest chip. Fiind vorba de poezie și, mai cu seamă, de o poezie care continuă modelul Blaga, în literatura română, de o poezie, așadar, eminamente reflexivă, cu rare "scurtcircuitări" de tranzitivitate, n-aș fi optat pentru neta despărțire de metaforă, la un moment dat. Poezia Anei Blandiana rămâne, orice am spune, prizoniera afectului, e o lirică a sentimentului descătușat, senzorială, până la un punct. Chiar și volumul Cu stea de pradă (1985
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fie substituită o alegere care ameliorează satisfacția tuturor sau ameliorează bunăstarea unora fără să o afecteze pe a altora. Postulatul nr. 2: Absența dictaturii. Nici un individ și nici un grup de indivizi nu-și poate impune preferințele colectivității. Postulatul nr. 3: Tranzitivitatea alegerilor colective. Dacă societatea estimează că A>B și B>C, atunci ea estimează de asemenea că A>C. Altfel spus, procedura alegerii colective trebuie să evite paradoxul lui Condorcet (sau efectul Condorcet), enunțat în 1785 astfel: preferințe individuale tranzitive
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de volatilitate al pieței. Dacă >1 (titlul este un amplificator al riscului portofoliului), venitul așteptat în contrapartidă trebuie să fie mai mare decât venitul mediu. Pentru <1, avantajul (venitul) oferit este mai mic (venit sub medie). 3. Din proprietatea de tranzitivitate, rezultă legătura invers proporțională între prețul de achiziție și riscul individual al acțiunii. Toate legăturile evidențiate sunt valabile doar în cazul ipotezei de lucru: portofoliu compus din active riscante. Nu sunt valabile pentru obligațiuni, de exemplu. Tripla corelație: preț venit
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
substance or the subject in the way of the philosophical tradition, the experience of the city replaces substance and subject with transitivity.“ Din punctul de vedere al dimensiunii sale epis temologice, experiența urbană reprezintă o reconstrucție metafizică a mișcării, a tranzitivității, opusă, după cum afirmă comentatorul englez, metafizicii tradiționale a substanței. Mișcarea nu este văzută însă de Benjamin ca principiu ori ca esență transcendentă a lumii, ci ca formă sesizabilă în forme cotidiene, gesturi, personaje, atitudini. Orientarea „epistemologică“ a lui Benjamin, despre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Moreau ar fi una intelectuală, idealistă și ezoterică, deschisă unei hermeneutici adecvate, presupunând un anumit estetism ermetizat. Anecdotica și alegorismul se văd înlocuite de simbol, ideismul pe care-l solicita Albert Aurier artei simboliste se conjugă cu idealismul și intelectualismul, tranzitivitatea cu ermetismul, banalul cu misterul. În stilul criticii poetice care l-a consacrat, Karnabatt trece în revistă caracterele unei mutații de proporții, pe care o suportă convențiile picturii academice, având ca rezultat o artă simbolistă. "În locul anecdotei, care servește ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
i cunoaștem mai curînd anatomia și fiziologia internă modul de funcționare al organelor vitale. Din acest punct de vedere, acela al unei investigații profunde, un haiku autentic are trei paliere: textual, imagistic și simbolic. Caracteristica principală a haiku-ului fiind tranzitivitatea: Înlesnirea trecerii de la un strat, nivel, orizont al triadei de mai sus la un altul. Evocarea Textul haiku-ului este prin definiție evocator. El trimite la imagini (care se presupune că au fost văzute sau măcar vizate de autor) și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
locutorul aceluiași enunț, iar pe de altă parte, alternanța ironiei cu alte tipuri de enunțuri face din scrisoarea deschisă argheziană altceva decât un text al dezbaterii monocorde. Scrisoarea deschisă e, indubitabil, formula polemică unde întîlnim cel mai mare grad de tranzitivitate, un discurs marcat de asertivitate, a cărui forță ilocuționară ia naștere din uzul performativelor și verdictivelor. Schimbul direct de argumente punctuale și opinii determină o restructurare a schemei actanțiale, în sensul valorizării egale a actanților principali (enunțiator și enunțiatar, vocea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
adversarului manifestate la trei niveluri: formă, materie, concepție"239. În ceea ce privește ironia, vom încerca să adâncim, în direcția pe care o cercetăm, cele afirmate la începutul demersului nostru. Simulare per contrarium, ironia relevă flexibilitatea spiritului care refuză să rămână captiv în tranzitivitatea limbajului. Jankélévitch pune funcția ironiei în relație manifestă cu duplicitatea conștiinței, relevând "disjuncția continuu agravată dintre spirit și semnele spiritului" și, în final, dihotomia adevăr-opinie. Dacă parodia se întemeiază pe un contrast prelungit, pe care textul parodiant îl exhibă într-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
este specia sensibilă, iar X, Y sunt subiecții cunoscători. În această situație, cum mai este posibil ca SX și SY să fie în același timp identice cu roșeața din cub, dar diferite între ele? Nu cumva încălcam în acest caz tranzitivitatea identității? Normal ar fi că atunci când spunem că SX este identic cu ȘO a unde O este obiectul extramental și ȘO specia așa cum este ea în compusul hilemor fic a, iar SY este identic cu ȘO, să rezulte că SX
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
SIy. Deși speciile lor inteligibile diferă, X și Y ajung, în finalul procesului, să cunoască aceeași esență a obiectului. Contraargumentul (B) formulat de Claude Panaccio pare a fi plauzibil și pare a fi mai dificil de respins decât primul: în conformitate cu tranzitivitatea identității, daca accept că SIx este identică cu quiditatea obiectu lui și că, la rândul ei, SIy e identică cu quiditatea obiectului, trebuie să accept concluzia că SIx e identică cu SIy. Dar cum se știe că speciile diferitor subiecți
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
oferă și o ostinată expunere binomică a unor probleme, în care termenii, desemnând concepte, sunt într-o aparentă opoziție, ei fiind, de fapt, complementari. Autorul ne propune o serie de ecuații cognitive dualice, precedate tot de leit-motivul „despre”, pendulând între: tranzitivitate și reflexivitate, invenție și descoperire, ordine și haos, centru și margine, timp și spațiu, regionalizare și globalizare, coordonare și subordonare, greșeală și eroare, natură și cultură, filozofie și muzică, știință și muzică. Practic, aceste expuneri, mono sau bitematice, pot constitui
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
cazul curent". Denotație și conotație Orice persoană care transmite un mesaj prin intermediul limbajului, care spune sau scrie ceva, urmărește ( conștient sau nu) una din cele două intenții ale limbajului: cea tranzitivă sau cea reflexivă. Stilul științific se caracterizează prin tranzitivitate maximă, urmărind să exprime o idee ori o lege, să descrie fenomene sau relațiile dintre ele într-un mod cât mai clar, precis, exact, corect. El nu lasă loc altor înțelesuri sau interpretări, se adresează rațiunii și logicii și exclude
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
atunci porii visării cu ochii deschiși. Când e aflat în reverie, omul acceptă mai lesne mesaje. Un mesaj propagandistic plasat într-o asemenea stare pătrunde mai adânc în suflet decât unul direct, „realist”. În plus, Iakov Protazanov mizează pe principiul tranzitivității acoperitoare, adesea foarte eficient în propagandă : dacă A mai mare decât B și B mai mare decât C, atunci cu atât mai mult A mai mare decât C. Dacă până și marțienii îmbrățișează ideile Revoluției bolșevice, atunci cu atât mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este temperatura. Pentru ca două sisteme să se afle în echilibru termic este necesar și suficient ca temperaturile lor să fie egale. IV.1.2. Principiile termodinamicii IV. 1.2.1. Principiul 0 al termodinamicii Principiul 0 al termodinamicii este principiul tranzitivității și afirmă că, dacă sistemul A este în echilibru cu sistemul B iar B este în echilibru termic cu sistemul C, atunci sistemul A este în echilibru cu sistemul C. Principiul 0 al termodinamicii stă la baza măsurării temperaturii comparându
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Dumnezeu, la capătul fiecărei zile, își admiră opera și o declară bună, el afirmă în primul rând o bunăstare psihică. Iar când în ziua a șasea Demiurgul îl face pe om „după chipul său“, ceea ce se obține nu este vulgara tranzitivitate „somatică“ a divinului, ci obiectivarea potențialului apolinic care a făcut cu putință Creația și deci o certitudine de echilibru prin crearea eliberatoare a formei. Cu facerea omului se recapitulează astfel instinctul artistic care a generat scenariul Creației, iar Creația însăși
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se notează cu A mulțimea piselor rotunde și cu B mulțimea pieselor roșii, este evident că mulțimea B este inclusă în mulțimea A. 2.2. RELAȚIA DE INCLUZIUNE Proprietățile incluziunii: Oricare ar fi mulțimile A,B,C, are loc: • Reflexivitatea • Tranzitivitatea • Asimetria Egalitatea mulțimilor: Egalitatea a două mulțimi formate dintr-un număr finit de elemente nu trebuie confundată cu egalitatea numărului de elemente al celor două mulțimi. Trebuie să facem deosebire între mulțimi cu aceleași elemente și mulțimi cu tot atâtea
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
A este egală cu mulțimea B și se notează A = B (ordinea în care se scriu elementele unei mulțimi nu are importanță). Observație: Relația de egalitate are următoarele proprietăți: • Reflexivitatea (A=A) • Simetria (daca A=B, atunci și B=A) • Tranzitivitatea (dacă A=B și B=C, atunci A=C). Am notat cu A mulțimea copacilor, cu B multimea frunzelor si cu C mulțimea fluturilor. Dacă notăm prin Ă -cardinalul mulțimii A (numărul de C -cardinalul mulțimii C, costatăm că A
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
că mulțimea mingilor roșii are tot atâtea elemente ca mulțimea mingilor galbene, și mulțimea mingilor galbene are tot atâtea elemente ca mulțimea mingilor albastre. Deci, nu mai este nevoie să se verifice mulțimea mingilor roșii și cea a mingilor albastre (tranzitivitatea relației de echivalență). Până în momentul când copilul devine conștient și acceptă această tranzitivitate, trebuie să se procedeze astfel: se iau mâinile copilului în mâinile educatoarei, apoi i se plimbă câte un deget de la fiecare mână pe obiectele primei mulțimi și
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
mulțimea mingilor galbene are tot atâtea elemente ca mulțimea mingilor albastre. Deci, nu mai este nevoie să se verifice mulțimea mingilor roșii și cea a mingilor albastre (tranzitivitatea relației de echivalență). Până în momentul când copilul devine conștient și acceptă această tranzitivitate, trebuie să se procedeze astfel: se iau mâinile copilului în mâinile educatoarei, apoi i se plimbă câte un deget de la fiecare mână pe obiectele primei mulțimi și pe ale celei de a treia, scoțând în evidență punerea în perechi, astfel
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
deget de la fiecare mână pe obiectele primei mulțimi și pe ale celei de a treia, scoțând în evidență punerea în perechi, astfel ca el singur să observe că și mulțimea mingilor roșii formează perechi cu mulțimea mingilor albastre. Pentru înțelegerea tranzitivității, trebuie făcute foarte multe exerciții deoarece, prin acestea, se formează algoritmii de recunoaștere și de lucru. Prin activități cu tema: Formează perechi între obiectele din grupele date, cu diferență de un element”, se învăță copiii (prin punere în perechi), că
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]