82,461 matches
-
implicații majore nu numai În viața economică din regiune ci și la nivel mondial. Apoi reținem ajungerea de către Amundsen la Polul Sud, atentatul de la Sarajevo, ce a dus la declanșarea primului război mondial, conceptul wilsonian cu privire la autodeterminarea popoarelor care, Împreună cu tratatele și acordurile Încheiate după terminarea primului război mondial, va modifica substanțial arhitectura politică și teritorial statală a Europei. Revoluția rusă, problema irlandeză, mișcarea 1)sufragetelor, iar apoi apariția Ligii Națiunilor și a „politicii reparațiilor“<footnote În cazul României, a fost
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
Panama, Piața Tienanmen, dar și a schimbărilor declanșate În Europa de Est ca urmare a prăbușirii sistemului comunist. Deși aduce numeroase schimbări importante prin eliberarea lui Nelson Mandela, reunificarea Germaniei, dispariția URSS sau predarea de către britanici a Hong-Kongului către China comunistă sau Tratatul de la Maastricht, ultimul deceniu al secolului trecut nu este lipsit de stări conflictuale, suferințe și drame, dacă ne gândim la Războiul din Golf, la foametea și războiul civil din Somalia, războiul civil din Yugoslavia, sau la declanșarea conflictului din regiunea
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
blocate de cei care sunt incapabili de a-și îndeplini datoria de dascăl și rămân tributari unei rutine care-i face să păstreze stereotipuri ideologice socialiste. Cum a reacționat societatea civilă când s-a formulat acuzația, din nefericire îndreptățită, că tratatul de istorie publicat de Academia Română conține capitole plagiate? Așa ceva este fără precedent! Socialismul a pervertit și cea mai importantă instituție culturală a țării. Speranța este în tânăra generație, cu condiția ca ea însăși să nu fi fost atinsă de acțiunea
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
Iar pentru aceasta este nevoie de reformarea instituțiilor publice, de o politică în domeniu coerentă care să conducă la eliminarea imposturii și de acțiune în convergență a adevăratei elite intelectuale. Cum putem avea prestigiu ca țară de cultură, când coordonatorul tratatului de istorie a românilor publicat de Academia Română recunoaște senin existența unor capitole plagiate într-o operă care se voia a fi cartea de vizită națională în domeniul istoriografiei? O ultimă remarcă: Alexandru Baumgarten deplânge absența "unui mediu academic care să
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
îngăduie botezul martiriului<footnote Notă Pr. Bodogae: S-ar părea că Origen nu ar cunoaște Taina pocăinței din moment ce prezintă aici martiriul ca substitut al ei. În schimb, în alte opere ale sale el se exprimă mai clar. De pildă în tratatul Despre rugăciune, cap. 28 (în PSB, vol. 7), apoi în Despre principii, I, 3, 7; II, 10, 7 (în acest volum), precum și în alte opere. Desigur, prin martiriu se iartă și păcatele, ca și prin botez. În acest sens martiriul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fond, în afara medicilor, toți sîntem niște diletanți în materie de cunoaștere a trupului uman. Iar progresul din ultima vreme a preschimbat medicina într-o disciplină ocultă de ale cărei adevăruri nu se pot bucura decît inițiații. Citiți vă rog un tratat modern sau o lucrare de specialitate medicală. Veți primi o lecție de umilință care vă va zdruncina încrederea în ființa cultivată pe care o reprezentați. Motivul stă în amănuntul întristător că, străbătînd paginile lucrării, veți fi siliți să recunoașteți cu
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
în colecția Râsul lumii, a foarte serioasei Edituri Humanitas, Ghidul nesimțitului, de Radu Paraschivescu, este, la prima vedere, o carte comică. "Ridendo castigat mores", maxima antică, sugerează logica și metoda perfectă de lucru, necesară elaborării după norme științifice a unui tratat despre viața și opiniile nesimțitului. Radu Paraschivescu este, categoric, un tip cu haz. Traducerile sale din prozatorii englezi contemporani (David Lodge este un nume reprezentativ pentru tipul de umor practicat de Radu Paraschivescu), povestirile și romanele originale, reacțiile în spațiul
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
urmează, pasajul cu acuzele cele mai grave, sângerânde ca rănile Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, în amurgul domniei sale, peste Moldova întreagă: ,,Dacă e să continuăm șirul mirărilor, nu ne putem explica de ce istoriografia română NU cunoaște sau ignoră redutabilul tratat The Cambridge History of India (șase volume) publicat în 1922. În primul volum al acestui tratat se demonstrează, de exemplu, că Vedele ca literatură și filozofie, își au originea în zona Carpaților și că reprezintă cultura anticilor pelasgi migrați în
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
în amurgul domniei sale, peste Moldova întreagă: ,,Dacă e să continuăm șirul mirărilor, nu ne putem explica de ce istoriografia română NU cunoaște sau ignoră redutabilul tratat The Cambridge History of India (șase volume) publicat în 1922. În primul volum al acestui tratat se demonstrează, de exemplu, că Vedele ca literatură și filozofie, își au originea în zona Carpaților și că reprezintă cultura anticilor pelasgi migrați în mileniul trei din Carpați în India și NU invers, cum susține în mod superficial și total
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
superficial și total neadevărat istoria și lingvistica europeană, inclusiv istoria și lingvistica română.”. Aproape clocotind de o mâhnire colosală, Dumitru Ioncică își continuă, cu fervoare debordantă, disecția, întrebându-se, pe ton grav, acuzator, de cor din tragediile antice grecești: ,,De ce tratatul lui Robert Sheringham, de la 1670, De Anglorum Gentis Origine Disceptatio, în care se demonstrează, în peste 600 (n.n. șase sute) de pagini că străbunii anglilor au fost geții, NU este cunoscut de istoricii români? Sau Tăblițele de la Sinaia, care confirmă argumentația
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
este stabilit în general tot pe principiul proporționalității, țările foarte mici trimit un număr mai mare de parlamentari decât li s-ar cuveni dacă s-ar ține seama doar de acest criteriu. Comparația Germania - Malta mi se pare elocventă: conform Tratatului de la Lisabona, nicio țară nu poate avea mai mult de 96 de deputați sau mai puțin de 6. Prin urmare, pentru cazul celei mai populate țări a Uniunii Europene, Germania, avem câte un europarlamentar la 850.000 cetățeni, iar în
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
și ajută foarte mult la înțelegerea particularităților vieții religioase și ale funcționării cultelor religioase. Dar capacitatea de a lua decizii rapide și ferme, luând în considerare atât particularitățile locale, cât și nevoile de ansamblu ale societății nu se învață din tratatele de teologie, ci din practica politică. Teologul convertește la credința în Dumnezeu, pe când politicianul este obligat să practice, dacă vreți, o „convertire” la democrație. - Altfel spus, cum reușiți să administrați, din funcția politică, cele 18 culte religioase în relația lor
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
respirat un timp. În sfârșit, am dat bir cu fugiții. Sunt departe de trup. Peste șapte mări, șapte țări sunt. Și fug. Și tot fug. Am lăsat trupul în urmă. El îngrașă durerea; eu o alint și o laud în tratate savante roase de acarieni, citite de vânt, exotice plante... El e mielul crud, pregătit. Mielul prostit. Da. Trupul - cobaiul, navigând prin râuri de sânge. M-am dezbrăcat de trup, de trecut - ca de o haină. M-am rupt de ceea
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
și aștepți ridicarea chepengului apoi străpungi cerul cu viața mea decolorată cu scările coborând spre golul dintr-un ochi de orb În larg se clatină pânza și tu răstorni echilibrul bărcii în larg se clatină pânza se rupe sigiliul din tratatul de poetică înveți și uiți scrii și pielea devine aspră ca o piele de animal în oglindă desfaci feliile din trup le amesteci într-o urmă de sânge și treci de cealaltă parte a baricadei arunci pietre spre trecători arunci
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
floarea de la capătul lumii ea crește solitară atemporal dincolo de gardul ca un arc de triumf spre Insula Șerpilor ninge peste noi cu extază din tărămul lui BR² din roua ei apare, în Hiperborea, în patria mică dintre cer și pămănt, tratatul despre număr, despre tine în acest amar de timp, cu-n vârf de aripă, un metagnom scrie și el, în subconștientul casei, la Cartea Revelației în alt amar de timp, tu citești din Cartea Revelației, zidit cum stai în clepsidra
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/8230_a_9555]
-
jurnal au fost omologate ulterior. În legătură cu Mircea Eliade, apărat de dna Lovinescu după articolul incriminator intitulat Felix culpa al dlui Norman Manea, dl Cernat vine cu unele remarci interesante, care însă pleacă de la premisa greșită că un jurnal e un tratat de istorie. Aceeași premisă la dl Gabriel Andreescu, decis să o lămurească pe dna Lovinescu în legătură cu înființarea A.C. și P.A.C. la începutul anilor ’90, despre care notele zilnice ale dnei Lovinescu iau act la mîna a doua. Din păcate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
de la Paris vorbește de 2 principi. Nu mă îndoiesc că Napoleon își poate impune voința și cu un singur principe, mai cu seamă că Austria e ocupată cu Italia ș...ț Oare tocmai Principatelor, ale căror drepturi se bazează pe tratate cu Turcia, le este cu putință să-și întemeieze situația lor de stat pe o ș...ț încălcare a tratatelor?” Istoricii, spre deosebire de junele Maiorescu, laudă „inteligența” pe care românii ar fi arătat-o prin dubla alegere a lui Cuza. Sînt
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
mai cu seamă că Austria e ocupată cu Italia ș...ț Oare tocmai Principatelor, ale căror drepturi se bazează pe tratate cu Turcia, le este cu putință să-și întemeieze situația lor de stat pe o ș...ț încălcare a tratatelor?” Istoricii, spre deosebire de junele Maiorescu, laudă „inteligența” pe care românii ar fi arătat-o prin dubla alegere a lui Cuza. Sînt și unii care afirmă categoric că ea s-a făcut „prin respectarea întocmai a Convenției de la Paris”. Mai prudenți, alții
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
că întrebarea lui se va pune și mai tîrziu. În legătură, de exemplu, cu opoziția inițială a celor patru mari puteri învingătoare în primul război mondial la solicitarea guvernului român de a fi recunoscute noile granițe, promise, de altfel, prin tratatul din august 1916. Schimbarea punctului de vedere își avea cauza în încălcarea de către România a tratatului, atunci cînd, la 7 mai 1918, încheiase o pace separată cu Puterile Centrale. Sîrbii se ținuseră, ei, de cuvînt, așa că „preferința”, cum o numește
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
a celor patru mari puteri învingătoare în primul război mondial la solicitarea guvernului român de a fi recunoscute noile granițe, promise, de altfel, prin tratatul din august 1916. Schimbarea punctului de vedere își avea cauza în încălcarea de către România a tratatului, atunci cînd, la 7 mai 1918, încheiase o pace separată cu Puterile Centrale. Sîrbii se ținuseră, ei, de cuvînt, așa că „preferința”, cum o numește Neagu Djuvara, aliaților pentru exigențele sîrbilor în materie de frontiere cu România se explică și încarcă
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
civil al evreilor din România.” Iată, după treizeci de ani, Occidentul nu era convins că România își ținuse promisiunile. Ionel Brătianu a părăsit Convenția de la Paris, guvernul a demisionat și abia succesorul său, un guvern de coaliție națională, a semnat tratatul minorităților, și asta, după aproape un an de tergiversări. Ca să revin de unde am plecat: chiar dacă dubla alegere a lui Cuza s-a dovedit cu noroc pentru noi, românii, grăbind procesul Unirii Principatelor, nesocotirea, ca regulă generală, a tratatelor internaționale pe
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
a semnat tratatul minorităților, și asta, după aproape un an de tergiversări. Ca să revin de unde am plecat: chiar dacă dubla alegere a lui Cuza s-a dovedit cu noroc pentru noi, românii, grăbind procesul Unirii Principatelor, nesocotirea, ca regulă generală, a tratatelor internaționale pe care le semnăm, nu ne face cinste. Astfel de lucruri se cuvin amintite, fie și riscînd să tulburăm un pic spiritul sărbătorilor, pentru că ignorarea lor sistematică duce la repetarea unor greșeli istorice.
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
deceniu, responsabilă cu presa și publicațiile la Festivalul de Film de la Fribourg. Subiectul ales - un episod puțin cunoscut din biografia lui Bach (scurta întâlnire, în mai 1747, a Regelui Muzicii cu regele Prusiei, Frederic al II-lea) - a fost neinspirat tratat, rezultând o poveste lipsită de orice interes pentru un spectator contemporan (măcar, să fi fost mai multă muzică de Bach!). Dar, își motivează juriul alegerea: “Filmul convinge mai ales prin stilul său (actori, decor, montaj) și juriul a avut realmente
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
istoria literaturii române. Eugen Negrici constată că poezia publicată în România între abdicarea Regelui Mihai și moartea lui Stalin a fost una eminamente agitatorică, subsumată teoriei politice a luptei de clasă. Sursele „esteticii roșii” trebuie căutate, de aceea, nu în tratatele vreunui mai puțin cunoscut critic de direcție, ci în operele de bază ale marxism leninismului. În plus, spune autorul, „obligatorie cu adevărat este recitirea atentă a cuvîntărilor liderilor români (și în primul rînd cele ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej) la congresele
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
PIW. Asumându-și statutul de liber profesionist în anii ’80, Ireneusz Kania, ca renumit orientalist (cunoaște un mare număr de limbi din acest spațiu), își va consacra activitatea transpunerii în limba polonă a creației lui Mircea Eliade, din care, cu excepția Tratatului de istorie a religiilor, care apăruse deja în polonă încă din 1966, va traduce în ordine, printre altele: Secretul doctorului Honigberger, Anunțul echinoxului, Tinerețe fără de tinerețe, Dayan, Recolta solstițiului, Ocultism, vrăji și mode culturale, Alchimia asiatică, Cosmologie și alchimie babiloniană
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]