421 matches
-
creativitate și spontaneitate în versificație. Dovadă și faptul că mai toate statele europene au preluat modelul Renașterii italiene, indiferent că aceasta s-a produs la distanță de numai unu-două secole sau mai multe: în Franța apar Éneide travestie (Virgil travesti) și La Gigantomachie (1644) ale lui Paul Scarron sau Le lutrin (1674) de Boileau; Anglia oferă o categorie tematică specială, eposul comic al vieții sociale, prin Pope (Rape of the Lock, 1712-1714), Gay (Fan, 1714; Trivia, 1716) sau Hayley (Triumph
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de impasibilă superioritate față de cea mai mare parte a subiectelor. În cazul de față, parodia vizează bipartiția pe criterii religioase a Lumii de Apoi (Iad/ Paradis) și idealizarea ca manieră excesiv aplicată imaginarului din literatura consacrată utopiei, ambele ridiculizate prin travestiuri inventive. Căci, dacă Infernul se bucură, așa cum am remarcat deja, de un travesti umoristic, cealaltă parte a balanței înclină în favoarea "deghizării" utopiei, care capătă aici forme contrare modelului propus în Utopia lui Thomas Morus, text apărut în 1516 și pe
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
față, parodia vizează bipartiția pe criterii religioase a Lumii de Apoi (Iad/ Paradis) și idealizarea ca manieră excesiv aplicată imaginarului din literatura consacrată utopiei, ambele ridiculizate prin travestiuri inventive. Căci, dacă Infernul se bucură, așa cum am remarcat deja, de un travesti umoristic, cealaltă parte a balanței înclină în favoarea "deghizării" utopiei, care capătă aici forme contrare modelului propus în Utopia lui Thomas Morus, text apărut în 1516 și pe care Rabelais îl cunoștea și prețuia, așa cum rezultă din corespondența celor doi atestată
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Italo Calvino, gustat din plin de publicul larg, ca și celelalte scrieri ale ale sale, se revendică de la Ariosto, deci și de la Boiardo, dar statutul prozei nu se bazează pe nici o imitație stilistică, ci mai degrabă pe un fel de "travesti" modern al romanului cavaleresc în general. Romancierul italian, cel care va adera mai târziu la mișcarea Ou.Li.Po., transferă acțiunea într-un moment de pace, răgaz pentru Carol cel Mare să-și inspecteze paladinii, căutând, printre ei, un cavaler
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
celeilalte: într-una este înfățișată Andromeda, salvată de Perseu, în cea opusă o femeie goală, scăldându-se într-un eleșteu, pe trupul căreia se încolăcise un șarpe; în ajutorul ei aleargă țărani cu bâte și pietre. Acesta este un evident travesti parodic al primei scene mitologice. Subiectul mitului este transferat în realitatea prozaică. Perseu este înlocuit de țăranii cu arme rudimentare" (în op. cit., pp. 508-509). 130 "While the act and form of parody are those of incorporation, its function is one
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
playbackului etc. - tehnici în opera dramatică: teatrul clasic - progresia acțiunii prin înlănțuirea evenimentelor, procedeul acumulării exponențiale a evenimentelor (tehnica „bulgărelui de zăpadă“), construcția piramidală a „fabulei“, procedeul răsturnării spectaculoase de situație („deus ex machina“), tehnica quiproquoului (substituire de persoane), tehnica travestiului (apel la deghizare, la „mască“), tehnica imbroglioului (încurcături, confuzii de personaje), tehnica simetriilor/a repetiției situațiilor dramatice; dramaturgia modernă - teatrul „fără evenimente“ (fabulația se bazează pe un desen epic primordial), logica „acțiunii“ urmărește curba imprevizibilă a vieții interioare; compoziția ia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de ași produce propria realitate. Autorii romanului postmodern se integrează generațiilor ’80, ’90: Mircea Nedelciu (Tratament fabulatoriu, Zmeura de câmpie, Femeia în roșu - coautori, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș), Gheorghe Crăciun (Compunere cu paralele inegale, Pupa russa), Mircea Căr tărescu (Travesti, Orbitor), Ioan Groșan (O sută de ani de zile la Porțile Orientului), Ioan Mihai Cochinescu (Ambasadorul), Caius Dobrescu (Teză de doctorat), Adrian Oțoiu (Coaja lucrurilor sau Dansând cu jupuita) etc. În concluzie, se poate afirma că mutațiile spectaculoase produse în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al acceptării realității brutale; orice restricție etică fiind abolită, se dezlănțuie cele mai ascunse - până atunci - pasiuni erotice. În castelul-Sodomă coexistă devoțiunea și altruismul cu libertinajul cel mai deșucheat. Atmosfera este de sabat grotesc, iar balul din grotele Sărcanilor, cu travestiuri senzuale și împreunări în lanț, anticipă, iarăși, episoadele corespunzătoare din Princepele lui Eugen Barbu. Dezmățului cosmic i se opune castitatea sătenilor. Castelul este incendiat de țăranii revoltați de „măscările” pe care, din întâmplare, le descoperă, iar justiția, coruptă, distruge declarațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
Esterházy) / 228 VII. ÎN BĂTAIA ISTORIEI, GRANDOARE ȘI DECADENȚĂ / 233 Agonia și moartea ultimei Rome (Mika Waltari) / 235 Sufletul polonez, grandoare și decadență (Olga Tokarczuk) / 244 Ultimul vernisaj (Ludmila Ulițkaia) / 249 Viața și viziunile pastorului Cederblom (Göran Tunström) / 254 VIII. TRAVESTI, AVENTURI ÎN PROVINCIA UNIVERSALĂ / 259 Statut special în Sodoma (Alexandru Ecovoiu) / 261 Aventuri în provincia universală (Petru Cimpoeșu) / 266 Thanatos Carnaval (Florin Șlapac) / 275 Ultimul Papă (Dan Stanca) / 281 Revanșa spiritului (Mircea Cărtărescu) / 285 RESTAURAȚIA MAGIEI EPICE (postfață) / 291 INDEX
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sursă a nenumărate istorii diferite. Narațiunea autorului francez este o concatenare de biografii, epoci, personalități și stiluri ce se cheamă unele pe altele într-un interminabil cronograf al lumii, în care Jidovul Rătăcitor joacă toate rolurile posibile în felurite, mefistofelice travestiuri, atribuindu-și și asumându-și a posteriori ideile cele mai iscusite sau cele mai pustiitoare din istoria omenirii, preluate și puse în practică de conducătorii lumii. Jean d'Ormesson este și un expert în biografia romanțată, dovadă intruziunea în biografia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
crimă Kadare lansează alte personaje, cum ar fi Arhitectul sau ministrul de interne Hasobeu, prinse și ele în vârtejul absurd, kafkian-oniric al evenimentelor, asemeni Suzanei Ifigenia și celor din familie (fratele, mama, și chiar o falsă mătușă de la munte în travesti). Nici măcar moartea nu este scutită de farsa sinistră a politicului, dovadă stând succesivele deshumări și autopsii de cadavre în funcție de capriciile aceluiași Conducător, gata fie să reabiliteze, fie să pângărească memoria și trupurile adversarilor. Sarcasmul lui Kadare vizând compartamentul deviant al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în misterul absenței limbajului. Dumnezeu e ultimul cuvânt înainte să amuțim". Dar nu înainte de a fi citit romanul lui Göran Tunström, un artist suedez celebru care, trecător din Sunne, a reușit să se eternizeze în limbul naratorilor lumii. Capitolul VIII Travesti, aventuri în provincia universală Statut special în Sodoma Stațiunea este un roman subversiv, provocator, un text-pilot în care arta de a seduce prin desăvârșirea formei și versatilitatea prelucrării informației nu este întrecută decât de rafinamentul structurii polifonice și angajamentul grav
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
femeile", povestiri, 2004, "Gemenii", roman, 2007. Selecții din poezia sa precum și unele cărți de proză au fost traduse în limbi străine (franceză, italiană, germană, suedeză, norvegiană, spaniolă, maghiară, engleză, slovenă, olandeză, polonă, bulgară etc.). Am lăsat anume la sfârșit romanul Travesti (Humanitas, 2007, 161 p.) reluare a textului din 1994 și 2002, exponențial ca și "Gemenii" (2007) pentru arta narativă a prozatorului, autor ce joacă de fapt pe o singură carte, cea a revanșei de de a se autoconstrui ca scriitor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
amintirea lui Lulu îl va persecuta pe narator, acesta se va vindeca în cele din urmă prin accesul în camera interzisă și descifrarea peliculei copilăriei, cu micii ei actori: băiatul și fetița care fusese simultan. Lexemele cele mai frecvente în Travesti nu sunt în niciun caz întâmplătoare: obscen, ușă, sex, păianjen, creier, și bineînțeles, orbitor. RESTAURAȚIA MAGIEI EPICE Dacă modernitatea se întemeia pe certitudinea unei ideologii a individului, a unei profesii, reședințe, clase sociale, în funcție de care acela conta ca o identitate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
274 Dan STANCA (România): 7, 282, 283, 284, 294 Cei calzi și cei reci (2008): 282 Florin ȘLAPAC (România): 7, 89, 92, 275, 276, 278, 279, 280, 294 Jucăria (2000): 275, 277 Mircea CĂRTĂRESCU (România): 7, 244, 285, 286, 294 Travesti (2007): 285, 289 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în clipa următoare te vei întâlni cu un clochard sau cu un prinț, cu cel umil sau cu semețul din el, cu cel hârșit prin catacombele vieții sau cu spiritul înalt, apt de severe geometrii morale? Dacă, în acest etern travesti, purtarea lui nu putea fi dinainte ghicită, judecata, în schimb, rămânea totdeauna neclintită și mergea întotdeauna, fără abatere, la țintă. I-am povestit odată cum am fost chemat la conducerea Academiei - urma să plec din Institutul de Filozofie și să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pe care orice om și le-ar dori (inclusiv unul care nu pare a-și dori absolut nimic) dar îi limitează accesul la plăcerile omului simplu și de aici se naște microbul lui actoricesc, ce-l îndeamnă la expedițiile în travesti. Însă, textul pune și incitante probleme de încadrare teoretică, ilustrând o formă de pseudo fantastic. Asistăm la o simplă înscenare, dar ea ne ajută să înțelegem felul în care cineva, pus față în față cu o situație aparent inexplicabilă, poate
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de abordare cere însă La hanul lui Mânjoală, oprire analitică asupra acestei capodopere dezvăluind bogăția și complexitatea ei. În aceasta trebuie subliniat rolul fundamental pe care personajul Caragiale îl joacă în nuvelă, deși aici identitatea lui este travestită. E adevărat, travestiul rămâne mai curând formal, el reducându se la două elemente: identitate concretizată prin prenumele Fănică și obiectul călătoriei căsătoria cu fata pocovnicului Iordache. Cele două elemente rămân însă, din punct de vedere epic și arhitectural, neesențiale. Dincolo de indiciul gramatical, narațiunea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
după câteva luni, își prelungește nostalgia după posibila aventură cu ,,drăcușorul’’, pe care nu-l poate uita. Elementul fantastic este atenuat, până la o simplă convenție; ființa umană este direct tangibilă, iar efectul magic al satanismului se reduce la un obișnuit travesti. Însă de la această povestire nevinovată, întemeiată numai pe convenționalul simplu, până la admirabila La hanul lui Mânjoală, trecem dintr-o dată dacă nu la fantasticul pur, în tot cazul pe un plan în care fantasticul magic apare simbolic organizat; însă și aici
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Petrescu observă cu finețe faptul că scena propriu-zisă este precedată de o dezbatere cu miză fiolosofică, care va reprezenta "background"-ul ideatic, justificarea acestei istorii: "Dacă ne mulțumim să vedem în Istoria ieroglifică un pamflet politic sau o istorie în travesti animalier, povestea Monocheroleopardalului nu e decât transpunerea în registru alegoric a spectaculoasei ascensiuni politice a lui Constantin Cantemir. Dar o asemenea rapidă schimbare de stare socială este ea însăși, pentru D. Cantemir, punct de pornire al unei meditații asupra raportului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ierusalim Unicornus (1999), jurnal travestit, mistic-alegoric, în care ortodoxismul, ocultismul, ermetismul, suprarealismul, ironia, umorul se îmbină într-o construcție originală, profund paradoxală. De altfel, insolitul autor nu-și recunoaște nici un „confrate” spiritual ori literar, în afară de „mult chinuitul confrate pastor Kierkegaard”. Travestiul, dedublarea și autodemascarea revelatoare sunt figuri centrale ale Calendarului. Pe de o parte, se manifestă dedublarea eului auctorial ce poartă măști diferite: de la „solitarul Serafim (fost și boxer) Uranus” și Ionathan X. Uranus, pseudonime din tinerețea avangardistă a lui A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
Nu am venit să fac, ci sunt chemat să fiu”, RL, 1994, 37; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 557-558; Ungureanu, La vest, II, 137-144; Nicolae Manolescu, Jonathan X Uranus, „humorist liber”, RL, 2001, 43; Mircea Platon, Eternitatea în travesti, CL, 2002, 2; Petru Comarnescu, Jurnal. 1923-1947, III, îngr. Traian Filip, Mircea Filip și Adrian Munțiu, pref. Dan Grigorescu, București, 2003, 34-35, 41; Claudio Mutti, Guénon în România, București, 2003, 94-106, 140-142, passim. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
o distribuție stranie pentru anul 1843. Conceperea noului libret a început în Octombrie 1843 și tot atunci Verdi a început să compună muzică. Acum interferență să cu Piave a devenit dura și insistența. Cerință de a avea personajul principal en travesti fusese deja luată în calcul. Cea mai importantă cântăreața la Teatro La Fenice era la timpul respectiv Sophie Löwe (care mai târziu a devenit Principesa de Liechtenstein). Piave a prevăzut pentru ea un tradițional final de scenă cu un Rondo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
prilejul de a-si manifestă indignarea față de audiția română (“Muzică a adăugat el a fost sub orice critică“). Oricum, Ferretti libretistul operei fiind un adversar al romantismului byronian, a transformat acțiunea operei într-un talmeșbalmeș bizar, pseudo-baroc cu eroi în travesti, cu un Corrado interpretat de o contra-alto, o Medora în haine bărbătești, ș.a.m.d. Piave în schimb a păstrat notă byroniana pe cât mai mult posibil, păstrând pe cele două eroine cât mai mult în viață, mai mult chiar decât
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
159. Hippolyte Taine descrie în Vie et opinions de M. Frederic-Thomas Grainborge, subintitulat Note sur Paris (1867), o capitală strălucită, dar instabilă, unde a părea ia locul lui a fi. Aparențele încurajează și fac posibile, în condițiile anonimatului marilor orașe, travestiurile și imposturile. Astfel devine posibilă o permutare a ierarhiilor tradiționale. Cum demonstrează R.Stierle [p.13], Parisul este locul unei extreme intensificări a conștiinței, dar și a aparentelor, a lipsei de sinceritate. Este de notat că "viața urbană se bazează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]