945 matches
-
față de Dumnezeu și față de aproapele, bucuria din inimă și veselia de Dumnezeu, îndelunga răbdare în cele ce suntem datori să le răbdăm, blândețea față de toți, bunătatea, unirea minții, vederea și lumina, puterea fierbinte pururea mișcătoare a rugăciunii, negrija de cele trecătoare, prin ținerea de minte a celor veșnice”49. Părăsirea din partea lui Dumnezeu se întâmplă atunci când omul face lucruri potrivnice stării lui naturale, harice. Această părăsire îmbracă și ea două forme: - una în sens de povățuire, ca o îngăduință, iar alta
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
cei ce vin spre seară. Scara urcă printre munți Pe coline de cuvinte, Fac popasuri lângă sfinți Sorbind ruga lor fierbinte. Aripă de vis cărarea Ce mă fură din destin, Dimineața când mă-nchin. Oază de altar divin, Când ajunge trecătoarea Iubita mea ca și marea... Ioan Cărășel Referință Bibliografică: Poezii de Ioan Cărășel / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 934, Anul III, 22 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POEZII DE IOAN CĂRĂŞEL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364234_a_365563]
-
limpede precum privirea după prima ploaie de lacrimi, spune foarte frumos, poeta. Poeta își asumă viața firesc, anotimpurile - după iarna albă, după verdele-verde, între dureri și senin, pe care le va trece senină, depășind încercările, cu gândul că doar durerile, trecătoare, vor rămâne singure. La o asemenea înțelepciune ajungi după lungi meditații. O oarecare oboseală și resemnare răzbate totuși din cuvinte, din tăcerile grăitoare, din pauzele dintre cuvinte. Umbra poetei - albastră - nu aleargă, ci alunecă alene. Gândul mai e încă măcinat
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
domeniul științelor macroeconomiei și nu că i-a transpirat ideea din ADN-ul balcanic al birurilor și peșcheșurilor. Totul rostit cu aerul suav de conducător democratic și nu cu spiritul hulpav al celor puși să vămuiască feudal vadurile, podurile și trecătorile. Totul expus ca un precept de morală comunitară, în numele celei mai imorale și mai fățarnice guvernări în materie de fiscalitate. Cum i-o fi venit premierului ideea acestui fumărit pe aerul pe care-l respiră românii în străinătate, fără să
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]
-
exact cât ține piedestalul imponderabil și gonflabil al „scărbavnicei” puteri, pe care n-o putem ține (neam, zălog!) mai mult decât încălcând regulile „bășicatului” și „nărăvitului” sistem democratic (!)... Împopoțonat, pe un scaun prea scârțâit și umilit de „funduri târâtoare și trecătoare”, socotit prea strâmt și puțin înălțat pentru rotunjimile lor, scruta, mimând înțelepciunea atât de tânjită scurgerea leneșă a vremii, ori dirijând prin dosnică încolonare pe”mișmașii” timpurilor noi și pe năpăstuiții zilei, deopotrivă. Gesturi și logoree de nestăvilit, imperative în
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
față de Dumnezeu și față de aproapele, bucuria din inimă și veselia de Dumnezeu, îndelunga răbdare în cele ce suntem datori să le răbdăm, blândețea față de toți, bunătatea, unirea minții, vederea și lumina, puterea fierbinte pururea mișcătoare a rugăciunii, negrija de cele trecătoare, prin ținerea de minte a celor veșnice”49. Părăsirea din partea lui Dumnezeu se întâmplă atunci când omul face lucruri potrivnice stării lui naturale, harice. Această părăsire îmbracă și ea două forme: - una în sens de povățuire, ca o îngăduință, iar alta
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
așa cum se menționa in vechile sale scutiri de dări, Rucărul fiind sat "așezat la marginea țării"pentru "multe greutăți și nevoi"pentru că "supraveghează munții și marginile țării și vama domnii mei și încă și alte greutăți și nevoi suferă pentru trecătoare".În sarcina acestui sat intră și asigurarea trecerii peste vechea graniță a solilor țării, a diferiților diplomați si călători străini care ieșeau sau intrau în țară. Dezvoltarea comerțului, paza vămii domnești de la Rucăr, care constituia un venit de seamă al
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
-i interioritate spre a căuta și a găsi, totdeodată, răspunsurile necesare definirii plenare a rostului său individual în spațio-temporalitatea construită de Dumnezeu (dar dezarticulată viforos de un segment restrâns de inși, care văd în nașterea Omului și în ordinea materială trecătoare a pământului singurele forme concrete de raportare definitivă a Vieții de aici). Cu o singură condiție însă, anume aceea ca bariera egoismului să fie ștearsă din întreaga cuprindere a perimetrului ontologic terestru definitiv. Numai atunci ar putea izbucni cu mare
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
prietenul tău să se creeeze o prăpastie, nu vreau să te încarci cu sentimente care te pot urmări toată viața. Lucian este un băiat grozav și o prietenie ca a voastră, de o viată, valorează mai mult decât o dragoste trecătoare pentru o fată. Petrișor a privit-o zâmbind amar și i-a spus: - Cream că te pricepi la oameni, mamă, sau cel puțin că mă cunoști pe mine. Niciodată nu aș renunța la prietenia mea cu Lucian, care îmi este
UN ALT FRAGMENT DIN CARTEA....DOAR IUBIREA RĂMÂNE.. de SILVIA KATZ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364772_a_366101]
-
preocupare a lui Toader era cum să facă să dezerteze. Știa că dacă n-ar fi reușit să scape și ar fi fost prins, îl aștepta spânzurătoarea, asta era pedeapsă pentru dezertorii din armată imperiala. La 27 octombrie 1916, în trecătoarea Tulgheș, a reușit să se facă nevăzut și să se ascundă în scorbura unui fag bătrân, punând în fața ei o creangă stufoasa tot de fag, pe care a tăiat-o cu baioneta de la pușcă. Cand a auzit vorba românească, a
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VIAȚA NOASTRĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 870 din 19 mai 2013 Toate Articolele Autorului viața noastră e pe cale trecătoare ca o boare precum apa din izvoare ce curge mereu la vale azi ori mâine tot pierim plini de griji și de răsfățuri viața nu se ține-n hățuri se oprește-n țintirim. trecem cu ultimii cai printre foc și
VIAŢA NOASTRĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350395_a_351724]
-
Rece... Când cobori spre Râșnov privirile îți alunecă pe versantul masivului Postăvarul unde se află Cetatea Râșnov. De la Râșnov se deschid mai multe rute, una spre Brașov, alta prin Zărnești către Făgăraș, dar cea mai spectaculoasă este spre sud către trecătoarea Rucăr-Bran și vestitul Castel Bran. Șoseaua șerpuiește pe pantele muntelui până sus oferind ochilor panorame și priveliști de basm, apoi coboară spre sud la Câmpulung Muscel unde se află una dintre cele mai interesante mănăstiri, Nămăiești, aflată într-o stâncă
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
nu ar părea tocmai “pură”, ea este totuși expresia unei convingeri asupra sacralității întregii lumi, a tuturor treptelor firii. “Spiritul mistic” al satului românesc își găsește exprimarea într-o puternică conștiință a unei viziuni metafizice, care subliniază distanța dintre cele trecătoare și cele veșnice: “Țăranul român își exercită ființa pentru a depăși trecătorul din el. Trăiește condiția materială cu conștiința că a rămâne în ea înseamnă a rămâne în păcat ... Necuprinsul lumii acesteia, tainele țesute în fiece făptură, în fiece chip
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului REGELE FRANȚEI • Ești destul de bogat ca să-ți permiți să spui numai adevărul? • Munți de cuvinte, pleșuvi de idei... • Fiecare e expert în ceva pentru ceilalți. • Cine se întinde pierde din înălțime. • Toate frumusețile sunt trecătoare, dar nu toate trecătoarele sunt frumuseți. • Suferă de un complex de superioritate? Nu pare că suferă! • Omul modern nu se poate întoarce la mama Natură. Nu sunt destule locuri de parcare. • - Să nu v-o luăm în nume de rău
ZICERI (109/110) REGELE FRANŢEI & CEL CARE UITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349761_a_351090]
-
Articolele Autorului REGELE FRANȚEI • Ești destul de bogat ca să-ți permiți să spui numai adevărul? • Munți de cuvinte, pleșuvi de idei... • Fiecare e expert în ceva pentru ceilalți. • Cine se întinde pierde din înălțime. • Toate frumusețile sunt trecătoare, dar nu toate trecătoarele sunt frumuseți. • Suferă de un complex de superioritate? Nu pare că suferă! • Omul modern nu se poate întoarce la mama Natură. Nu sunt destule locuri de parcare. • - Să nu v-o luăm în nume de rău? Păi, nici nu știm
ZICERI (109/110) REGELE FRANŢEI & CEL CARE UITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349761_a_351090]
-
Șo what if you don't come? My heart will stay there, with no words. [8] ASTĂZI Astăzi- mă doare o mană un picior un ochi Și toate nu-s ale mele dar se împotrivesc! Mâine o sa ma doară celelalte... Trecătoare dureri! Ce-am să mă fac? că a treia zi mă va durea cerul! [8] TODAY Today - my arm my leg my eye hurts They're not all mine but they puț up a fight! Tomorrow the rest of them
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
ochii migdalați trece prin gânduri ca o pasăre legănată de vânturi peste pădurile defrișate de amintiri. Am să cad în uitarea sortită de vârstă vorbindu-i despre taina ascunsă de șolduri ori despre coapsele unde se perpelea în dragoste la trecătorile prin munți unde ne-am iubit orbește. Aș dori să fug din tăcerile sparte de ploi și la masa mea cu scrumiera de jad să-mi extrag miezul din cuvintele spuse atunci și buimăcit în iubire să-i văd imaginea
PĂDUREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365031_a_366360]
-
preocupare a lui Toader era cum să facă să dezerteze. Știa că dacă n-ar fi reușit să scape și ar fi fost prins, îl aștepta spânzurătoarea, asta era pedeapsa pentru dezertorii din armata imperială. La 27 octombrie 1916, în trecătoarea Tulgheș, a reușit să se facă nevăzut și să se ascundă în scorbura unui fag bătrân, punând în fața ei o creangă stufoasă tot de fag, pe care a tăiat-o cu baioneta de la pușcă. Când a auzit vorbă românească, a
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
-o stranie lumină. Iubind cum am iubit,nu pot fi trist că și plecând,cândva,am să exist pentru a fi ce-am fost din începuturi un strop de fericire ce-i dator să fie un vremelnic viitor, remodelat în trecătoare luturi. Iubind cum am iubit,cred că-n curând voi colinda din nou pe-aici,cântând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1719, Anul V, 15 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
aproape cinci ani, cât au fost împreună, nici nu i-a trecut prin minte să-i ofere măcar o floare. A cumpărat acum una, cu gândul de a găsi o modalitate de a i-o trimite. O întrevedere, oricât de trecătoare ar fi, i-ar putea crea, Ericăi, probleme în căsnicie. A intuit că tânăra ce urca grăbită, spre birouri, este de-a casei : - Domnișoară !..... vă rog... - Vreți să-mi oferiți o floare ?! - Data viitoare promit că am s-o fac
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
teribile avertismente, sub o altă formă desigur. Autorul dorește să ne spună, folosind repetiția pentru o mai bună înțelegere, că viața noastră, a tuturor, se desfășoară într-un continuum spațio-temporar, iar evenimentele acesteia, inclusiv personajele care le însoțesc, nu sunt trecătoare ci ne vor întâmpina, într-o obsesie a revenirii, pe întregul parcurs al vieții, dar și dincolo de ceea ce înțelegem noi prin termenul „viață”. Fiindcă, așa cum subtil dar insistent ne sugerează el, firul vieților nu se rupe niciodată complet. Se răsucește
REALISMUL INCREDIBIL AL EXISTENŢELOR DE SUB POD de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351890_a_353219]
-
de acesta; Frumusețe care nu este dependentă de vreun chip din lumea sensibilă, căci este în ea însăși, prin sine, cu sine, și întotdeauna una și aceeași. Toate lucrurile sunt frumoase prin împărtășirea de această Frumusețe, însă frumusețea lor este trecătoare ca și ele însele, pe când Frumusețea este neschimbătoare și eternă Dar cel care aprofundează problema frumosului până la a crea primul sistem estetic din istoria filosofiei antice grecești a fost Platon (427-347 î.d.Hr.). În sistemul său filosofic, Platon consideră
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
de acesta; Frumusețe care nu este dependentă de vreun chip din lumea sensibilă, căci este în ea însăși, prin sine, cu sine, și întotdeauna una și aceeași. Toate lucrurile sunt frumoase prin împărtășirea de această Frumusețe, însă frumusețea lor este trecătoare ca și ele însele, pe când Frumusețea este neschimbătoare și eternă [6] Hippias Maior, și reia discuția asupra lui în dialogul de bătrânețe Statul. Concluzia Dialogurilor este că frumosul este binele. Binele și frumosul se află în raport cauzal, Frumosul fiind
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ea, dar și cu diriginta. Cu directoarea școlii, că e femeie de treabă și este și ea mamă de copii. Trebuie să le rog să ajute fetii să treacă cu bine peste șocul acesta. Până se obișnuiește. Că toate‑s trecătoare în viață. Se uită toate... Numai ea, mititica, nu va putea uita toată viața ei rușinea asta... Dar, de ce rușine? Ce, a vrut ea? A provocat ea ceva? Nici rușine nu trebuie să‑i fie. Se poate întâmpla oricui, dacă
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
noastre, vor fi dispărut... N-aș fi vrut să trec peste vârsta la care tu erai chemată la El, văd că încă mă păsuie, cu toate că m-am îndepărtat tare mult de cele cerești și mi-am rânduit viața cu cele trecătoare, doar parte neînsemnată din cele veșnice, încolo fleacuri, fleacuri, fleacuri... Nu mai știu nici dacă ți-am îndeplinit dorința de a fi îndemnat pe colegii mei consăteni și parte din ei prieteni, pe Nicu lu'Duruian, Bostan al lu'Costică
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]