177 matches
-
cu cartea-n mână, nu-i deranja. O astfel de ocazie se arăta în timpul treieratului. Dacă, în timpul treieratului apăreau nori cu semne de ploaie, bunicul o trimetea să ne scoată pe toți din casă pentru a strânge ceea ce era treierat înainte de a începe ploaia. Într-un astfel de caz, bunica a venit în casă, acolo unde eu făceam pregătire pentru examenul de admitere, cu unchiul Constantin. Ne-a văzut, a închis încet ușa și s-a întors cu explicația adresată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
drept pe arii restrânse, însă nu se poate susține că românii în evul mediu au fost exclusiv păstori. Îndeletnicirile agricole sunt reflectate de terminologia agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încărcatul, căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au introdusă mașinile de treierat purtate de un „vapor”, mașină cu aburi, care mergea cu apă și foc. Până în perioada interbelică, țăranii își treierau cerealele pe o arie pregătită pe un teren tare, argilos, care se curăța de iarbă și rădăcini, după care se stropea cu apă și se bătea cu tăvălugul pentru a se obține o suprafață netedă. Aria era circulară, în centru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
copitele cailor pânăă funia se strângea la par, după care se mergea în sensă invers, operația repetându-se pânăă ce toate boabele erau desprinse de spic. Boabele erau strânse lângă stâlpul central și operația se repeta. Când tot grâul era treierat, urma vânturatul, prin care se îndepărta pleava, apoi se ciuruia pentru a se îndepărta resturile de pământ și tot ce însemna „corp străin”. După instalarea regimului comunist, țăranii au fost obligați să adune grâul, orzul, ovăzul la aria organizată special
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vânturatul, prin care se îndepărta pleava, apoi se ciuruia pentru a se îndepărta resturile de pământ și tot ce însemna „corp străin”. După instalarea regimului comunist, țăranii au fost obligați să adune grâul, orzul, ovăzul la aria organizată special: se treiera cu batoza purtată de un tractor, de la arie se luau cotele statului și, dacă mai rămânea ceva, lua și țăranul acasă. Și la aria organizat de boierii Sterian, cei care au adusă prima mașină de treierat, în comuna Filipeni, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
contextuale. Concomitent cu forma cultă, interjecția iată a pătruns și pe filieră populară (dialectală), în forme ca ete/iete etc., în graiurile sudice (oltenești, muntenești), concurând forma locală uite și dând naștere unor forme contaminate cu aceasta din urmă: Am treierat și cu caii, ete aici chiar aveam aria (TDO: 335, pct. 975) Bre, tataie, iote-așa, iote-așa și noi avem un berbec! (TDM II: 498, pct. 718). Iată are un sens mai vag (mai puțin concret decât uite), poartă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
-și câștige traiul și sfârșise prin a deveni fermier. Acum, nici măcar de asta nu mai era capabil. Ajutorul sosise din mână unei femei. Luându-și cei doi copii cu ea, soția lui Yaemon culesese frunze de dud, arase la câmp, treierase mei și, În toți acei ani, ținuse la distanță sărăcia. Dar cu viitorul cum rămânea? Întrebându-se cât aveau s-o mai țină puterile brațelor ei slabe, Își simțea inima la fel de rece și de Întunecată ca magazia. În sfârșit, puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
650 Dimineață se ivi. Urizen se ridicắ, și-n mîna să Îmblăciul Făcu Podeaua să răsune, fu auzit îngrozitor de toți cei de sub ceruri. Grozav de tare răsunînd, podeaua cea de jos de zgomot se cutrémură, Si toate Neamurile fost-au treierate și din a' lor găoace treierate stelele 331. Atuncea Tharmas lua Vînturătoarea; spulberătorul vînt înfuriat 655 Deasupra, se-ntoarse-n jur pe lînga volbura năvalnica 332, minat spre-apus și miazăzi, Azvîrlí Neamurile că pe pleava în marile lui Tharmas. "O
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ridicắ, și-n mîna să Îmblăciul Făcu Podeaua să răsune, fu auzit îngrozitor de toți cei de sub ceruri. Grozav de tare răsunînd, podeaua cea de jos de zgomot se cutrémură, Si toate Neamurile fost-au treierate și din a' lor găoace treierate stelele 331. Atuncea Tharmas lua Vînturătoarea; spulberătorul vînt înfuriat 655 Deasupra, se-ntoarse-n jur pe lînga volbura năvalnica 332, minat spre-apus și miazăzi, Azvîrlí Neamurile că pe pleava în marile lui Tharmas. "O, Taină", strígă Tharmas Fioros, " Iată că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și în‑ semnătății sale pentru prezent și viitor. În Noul Testament, sfântul Paul arată cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și în‑ semnătății sale pentru prezent și viitor. În Noul Testament, sfântul Paul arată cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
dea alte semințe, mult mai multe, să găsească terenuri propice pentru a le însămânța și să aștepte ca recolta să crească și să se coacă. Au trebuit, deci, să învețe să scormonească pământul, să are mai târziu, să secere, să treiere, să depoziteze, să macine, să coacă, să fiarbă, să facă făină și ulterior pâine, au trebuit să imagineze metodele și uneltele necesare pentru toate acestea, cu alte cuvinte au trebuit să creeze pentru a supraviețui. Acesta a fost trecutul îndepărtat
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
e de-a dreptul regizat în sensul subversiunii retoricii sentimentelor, ca în această strofă din Invitație la bal, ce poate fi apropiată de unele similare producții ale lui Stephan Roll: Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei, Ară-mă, treieră-mă, seamănă-mă, plouă-mă, Deschide-mi supapă de siguranță aorta, Iată: noaptea intră în odaie cu toată stima... La fel, „pastelul” comportă stilizări conforme noului univers imaginar, printr-o ostentativă transcriere în cod modernist: Drum dinam bandajat excepțional Casele
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai degrabă la nivelul stării de spirit: frenezie a sentimentului erotic, amintind în parte de, bunăoară, Psalmul de taină arghezian („Femeie răspândită-n mine / ca o mireazmă-ntr-o pădure”...): mă răscolești ca-n arie treci degetul prin creștet mă-mprejmuiești mă treieri mă-nchizi ca un hectar te-nalți precum o stivă în aerul prea veșted pe marginea făpturii mele ca un pescar, — sau: mă vânturi precum spicul și-mparți cu dumicatul cu zările-n fântână ochiul deschide-un șanț te știu
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
afective, cu peisajul exterior. Erosul transfigurează deopotrivă cuplul și lumea, prezența femeii iubite generează acea stare de liberă comuniune și euforie specifică sărbătorii: „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „mă răscolește ca-n arie /.../ mă-mprejmuiești, mă treieri, mă-nchizi ca un hectar”, „mă vânturi precum spicul / mă-mparți cu dumicatul /.../ te-nfigi ca-ntr-o gingie, mă clatini ca un lanț”, „și sângele-n desfaceri se leagănă de cer” - sunt doar câteva ilustrări ale acestei reciproce împărtășiri
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
un geometru, bardul se mulțumește a se manifesta ca un caligraf: "prin straturi de rouă/ prin porii storși din rouă/ trec în calești vineții/ cocoșate caligrafii// sub ramuri de ovații/ se ridică turnuri -/ zgîrie-nori de incantații/ poduri de spice sînt treierate/ de grai și agate// mașina dactilografiază/ sărbători nestemate/ amintirea e oază/ în deșertul cu toarte" (Scrisul). Oare caligrafia nu e o geometrie îmblînzită, domesticită? O geometrie umanizată? Reducția geometrică nu e, prin urmare, susținută decît pînă la un punct. E
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
mă va face mai puțin vulnerabil la întrebări metafizico-retorice de genul: "Dacă am o singură viață, de ce s-o risipesc în astfel de probe masochiste?" Pragmatismul universitarului care se respectă își va spune cuvântul și, între gări și aeroporturi, voi treiera metodic și restul de vreo mie de pagini care mi-au rămas. Am recitit, în schimb, cu o jubilație interioară de care nu mă mai credeam în stare, noua ediție a cărții-jucărie a lui Ioan Groșan, O sută de ani
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
22 iunie 2008) Ritual (pillatiană) amurg - se termină și iunie se strânge ziua în petunie se înverzesc broscuțele-n viroage și crapă vinurile vechi în doage pe prispa verii am prânzit cu greieri e timp destul trecutul să ți-l treieri pillatian s-adormi într-o castană și ghimpii morții să ți-i scoți din rană dar vine iulie - înfricoșatul văpaia lui o să-ți aprindă patul și-ascuns în umbra moale din lucarnă o să visezi la țurțurii din iarnă (29 iunie
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
va întâmpla mâine, iată întrebarea fundamentală a operei sale de tinerețe. În edițiile definitive, Ilie Barbu visează: "Ilie închise ochii și, pe jumătate ad ormit, visă lumina zilei și o întindere nesfârșită de pământ. I se părea, vedea cum gospodăria treiera prima ei recoltă și Ilie știa pe dinafară câte zile-muncă are fiecare. Da, se cântăresc sacii așa cum văzuse el că se făcea la gospodăria de Dor Mărunt. Brigman, magazionerul, stătea cu plaivazul la ureche și făcea prinsoare cu Niculae Burcea
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
este printre cele două-trei sau patru-cinci conștiințe critice suverane asupra epocii contemporane, dar profesionalismul critic al lecturilor sale face posibile aceste reprezentativități. Pentru ca să fie posibile cele trei-patru conștiințe critice reprezentative pentru o epocă, trebuie să existe zece-cincisprezece critici conștiincioși care treieră continuu pentru a separa grâul de neghină. Irina Petraș face parte din elita acestor conștiințe critice de veghe, atente la schimbările actualității și capabile să influențeze balanța în favoarea uneia sau alteia dintre valori. Există în tradiția interbelică a criticii românești
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
cu-cu aaa-a aaa-a odiridi odirdidina odirididina u-ha. Eram țanțoșă ca fata de împărat ce se visa fecioraș. Asta era a doua poveste pe care băbuța mi-o spunea în fiecare seară, după ce mă înspăimânta cu moartea care treieră prin lume, ca o vrăjitoare cocârjată, cu nuielele-n spate. Fiindcă după un an grădinița s-a făcut cămin, a trebuit să mănânc acolo toate grețoșeniile și la 10, și la prânz, și după-masa. Așa că în grupa mare n-am
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
8432.40.10 -- De îngrășăminte minerale sau chimice p/st 15 8432.40.90 -- Altele p/st 15 8432.80.00 - Alte mașini, aparate și dispozitive - 15 8432.90.00 - Părți - 15 84.33 Mașini și utilaje pentru recoltat sau treierat produse agricole, inclusiv prese de balotat paie sau furaje; mașini și utilaje pentru tuns gazon și pentru secerat; mașini pentru curățat sau sortat ouă, fructe sau alte produse agricole, altele decât mașinile și aparatele de la poziția 84.37: - Mașini și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
prozastic, destrămat, așa cum ne așteptam: "M-am lăcomit cu gheara care scurmă./ }ărușii rădăcinilor mă-nțeapă./ Zac răscolit la fiecare apă,/ iar toamna-mi intră-n curte ca o turmă.// Când - leoarcă de neliniști - trec duiumul/ de amintiri ce-mi treieră pământul,/ mă povestesc legendele, iar vântul/ mă-mprăștie-ntre stele ca pe scrumuri.// Armura mea cu zări interioare/ presară secetele vremilor cu glastre./ Crescură bubele pe sufletele noastre/ ori mătrăguna vremilor mă doare?" (la treptele de spirit). Astfel avem a
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
printre sonerii, lumină, de Sfîntul Bartolomeu al afișelor Nici în Ev, pe care C. Emilian a declarat-o ininteligibilă: Pîclă și brumă. Jertfa hornurilor nu mai e primită. Lumini zgîriate pe cer nord-sud-est-vest vibrări, farurile nimbu-l beau care-naintează soneriile treieră chemări în săli, laolaltă, împreună, cu toții lunecăm spre clipă la fel. Fără steaguri coborîm veacul cu umbra noastră vestmînt. E posibil ca acest stil telegrafic să-i fi surprins pe contemporani. Astăzi nu mai poate fi vorba de nici o surpriză
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
pîngărită, ca să ne vadă ochii împlinindu-ni-se dorința față de Sion!" 12. Dar ei nu cunosc gîndurile Domnului, nu-I înțeleg planurile, nu știu că i-a strîns ca pe niște snopi în arie. 13. Scoală-te, fiica Sionului, și treieră! Căci îți fac un corn de fier și o copită de aramă, ca să sfărîmi multe popoare, și să închini Domnului prada lor, să închini Domnului întregului pămînt averile lor. $5 1. Acum, strînge-ți rîndurile în cetate, ceata Sionului, căci suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]