175 matches
-
terminologia agricolă este mai toată cu mult posterioară epocii de colonizare a Daciei”. Izolați în munți, spune autorul, românii au păstrat în memorie cuvinte ca grâu, secară, mei, orz; moară, făină; bou, vacă, vițel, junc; a ara, a semăna, a treiera; jug, furcă, seceră, agru, arie. Este de neimaginat ca noțiuni atât de importante pentru viața omului să se fi păstrat peste atâtea generații în memorie, lipsind obiectele și practicile respective. Numai colaborarea și comunicarea au putut face ca lat. granum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
anul 2000. Noaptea vine cu liniște. Peste oraș s-a lăsat o pulbere fină, ca o pudră, ca un praf de porțelan, cu un gust acru și străin. Un zumzet imperceptibil, ca al unor cărăbuși Într-o pădure de stejari, treieră aerul care i-a adormit pe toți. Țes pânze păianjenii și se apropie Sfintele Paști. Lumini firave vor umbla pâlpâinde pe străzi. În seara de Înviere, la liceu, se organizează În sala de sport o reuniune cu bufet și dans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nu vine batoza, numai la urmă venea, după ce termina la Văsălie și la Șirianu: muma, fie hodinită, mergea cu un car de snopi, că noi n-aveam pământ deloc, lucram tot a treia parte a pământului lui Șirianu și atunci treiera și ea. Numai Într-un an a venit și la noi batoza și doamne, ce m-am bucurat și ce mândră am mai fost. Nu puteam ieși de rușine nici pe uliță seara, nici la joc, de săracă ce eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
condamna țara la Înapoiere, la pierderea independenței și a suveranității, afectând, astfel, Însuși viitorul țării, al poporului.” Tu, te uiți la rața pe varză (sosită de undeva de pe lângă Oradea, oricum din Ardeal, unde În urmă cu nici două zile măcănea, treierând În gură mocirla vreunui pârâu). Dacă iei o bucată, „Înapoierea” e garantată. Iar dacă o să Înfuleci și o bucată de plăcintă s-au dus dracului și independența și suveranitatea. Prăjiturile, fiecare pahar de vin În plus pun În discuție viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
peste tot o nemulțumire difuză și abandonându-se nădejdea într-o ambianță schimbată în bine. Dar sub un soare crud, pe lângă maluri galbene, se adunară Vacile-Domnului, gâzulii roșii cu puncte negre, stoarse din țărâna Baisei, iar Cățeii-Pământului, care toată iarna treieraseră grâul trecutului burghez, în arii secrete, își reluară hârjoana, pe înverzite curbe de nivel. În pârloaga Baisei, necultivată cu plugul de la începuturile lumii, trezită la această viață de noua orânduire socialistă, venită de la Răsărit, pepenii, semănați de tenacitatea colectivistului Nicanor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
e de-a dreptul regizat în sensul subversiunii retoricii sentimentelor, ca în această strofă din Invitație la bal, ce poate fi apropiată de unele similare producții ale lui Stephan Roll: Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei, Ară-mă, treieră-mă, seamănă-mă, plouă-mă, Deschide-mi supapă de siguranță aorta, Iată: noaptea intră în odaie cu toată stima... La fel, „pastelul” comportă stilizări conforme noului univers imaginar, printr-o ostentativă transcriere în cod modernist: Drum dinam bandajat excepțional Casele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai degrabă la nivelul stării de spirit: frenezie a sentimentului erotic, amintind în parte de, bunăoară, Psalmul de taină arghezian („Femeie răspândită-n mine / ca o mireazmă-ntr-o pădure”...): mă răscolești ca-n arie treci degetul prin creștet mă-mprejmuiești mă treieri mă-nchizi ca un hectar te-nalți precum o stivă în aerul prea veșted pe marginea făpturii mele ca un pescar, — sau: mă vânturi precum spicul și-mparți cu dumicatul cu zările-n fântână ochiul deschide-un șanț te știu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
afective, cu peisajul exterior. Erosul transfigurează deopotrivă cuplul și lumea, prezența femeii iubite generează acea stare de liberă comuniune și euforie specifică sărbătorii: „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „mă răscolește ca-n arie /.../ mă-mprejmuiești, mă treieri, mă-nchizi ca un hectar”, „mă vânturi precum spicul / mă-mparți cu dumicatul /.../ te-nfigi ca-ntr-o gingie, mă clatini ca un lanț”, „și sângele-n desfaceri se leagănă de cer” - sunt doar câteva ilustrări ale acestei reciproce împărtășiri
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dea alte semințe, mult mai multe, să găsească terenuri propice pentru a le însămânța și să aștepte ca recolta să crească și să se coacă. Au trebuit, deci, să învețe să scormonească pământul, să are mai târziu, să secere, să treiere, să depoziteze, să macine, să coacă, să fiarbă, să facă făină și ulterior pâine, au trebuit să imagineze metodele și uneltele necesare pentru toate acestea, cu alte cuvinte au trebuit să creeze pentru a supraviețui. Acesta a fost trecutul îndepărtat
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
și în‑ semnătății sale pentru prezent și viitor. În Noul Testament, sfântul Paul arată cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de tunete și fulgere, iar pe cer apare curcubeul, dimineața se formează roua. Plantele cresc repede datorită condițiilor favorabile de dezvoltare. Câmpul, pădurea, grădina, livada sunt pline de verdeață și de flori. Se coc fructele, legumele, grânele, pe ogoare se treieră și se adună paiele. Pe șesuri și pe dealuri se cosește fânul, se culeg plante medicinale. Copiii ajută părinții la munca în grădină, în livadă, pe câmp, se joacă, merg la munte sau la mare. BUN VENIT, VARĂ! A venit
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
am ceva dereglat sau chiar defect, că nu-i în regulă să mă surp din cauza lui, doar dacă nu cumva la bătrânețe mi s-a schimbat gustul literar și m-am demodat. Oare am obosit, după ce ani la rând am treierat prin experimentele ultradeștepte și sofisticate ale altora? Poate. M-am plictisit? Nu știu. Sigur însă e că îmi vine tot mai des să recitesc cărți mari, profunde și simple. Hai să le spun clasice. De teamă să n-o iau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
aproape de zilele noastre avea acolo o moară mecanică. Se continua spre răsărit pe un șes cu izvoare, urcând « coasta » lui Tabacaru până pe platou unde era gospodăria preotului, cu « salonul », unde Ștefan și soția Eufrosina, organizau baluri. Avea și batoză pentru treierat cereale, purtată de o locomobilă, apoi de un tractor ce funcționa și-n zilele copilăriei noastre. Aveau și cazan de făcut țuică. Moșia urca spre zare, apoi cobora până în apa pârâului Boca și iar urca spre est până în zarea dinspre
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
din casă horșăi(a) a freca hotar moșie, proprietate, dar și linie despărțitoare între două proprietăți hulă drum, cale în pantă hurduzău frânghie de cânepă cu care se leagă fânul în car I bai bucluc ia da îmblăti (a) a treiera încârligat îndoit, complicat înăcrit nervos, arțăgos înciocăla( a) a cupla, a monta, a îmbina înzdrobat răcit J jăgneață jarul strâns grămadă sub oala cu verze pentru fierbere jărui(a) a târâi jigărit slab, sfrijit jilip jgheabul pe care curge apa
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru adăpatul vitelor sau, mai curând, potrivit unei legende locale, de la un locuitor mai Înstărit care Într-un an ploios și-a construit o platformă acoperită cu tablă din cupru pentru a-și proteja recoltele, loc sub care și-a treierat grâul cu ajutorul cailor. Cum respectiva construcție era vizibilă de la depărtare prin coloritul său oxidat (roșietic-verzui) satul a primit numele “arama”. (după www.coarnelecaprei.ro/prezentare locala, completat cu Obreja A., (1973) Dicționar geografic al județului Iași și discuții pe teren, 1989
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
consum propriu, conform planurilor de predare. Articolul 24 Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare, prin organele lor agricole și sub îndrumarea Ministerului Agriculturii, sînt obligate să recunoască, înainte de recoltare, culturile supuse colectărilor, în vederea stabilirii suprafețelor de culturi, care se vor recolta, treiera și preda separat pentru asigurarea fondului de semințe. Vor fi preluate că semințe recunoscute numai acelea care corespund STAS-urilor în vigoare. Fondul de semințe recunoscute, în afară de cartofi, colectat de Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, se înmagazinează și
HOTĂRÂRE nr. 351 din 15 martie 1952 cu privire la colectarea produselor agricole vegetale pe anul 1952. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140806_a_142135]
-
8432.40.10 -- De îngrășăminte minerale sau chimice p/st 15 8432.40.90 -- Altele p/st 15 8432.80.00 - Alte mașini, aparate și dispozitive - 15 8432.90.00 - Părți - 15 84.33 Mașini și utilaje pentru recoltat sau treierat produse agricole, inclusiv prese de balotat paie sau furaje; mașini și utilaje pentru tuns gazon și pentru secerat; mașini pentru curățat sau sortat ouă, fructe sau alte produse agricole, altele decât mașinile și aparatele de la poziția 84.37: - Mașini și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
1994 , așa cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 71/1995, din care se exclude poziția tarifara 8433.20.10 "Motosecerători", si se înlocuiește poziția tarifara 8433.51.00 cu poziția tarifara ex. 8433.51.00 "Combine pentru recoltat și treierat cu o putere mai mare de 135 kW". PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: ---------------- Ministrul agriculturii și alimentației, Valeriu Tabăra Ministrul comerțului, Cristian Ionescu p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Dan Mogos, secretar de stat Ministrul industriilor, Dumitru Popescu ------------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 194 din 31 martie 1995 privind mărfurile exceptate în anul 1995 de la plata taxelor vamale în temeiul Legii nr. 83/1993, modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112556_a_113885]
-
și în‑ semnătății sale pentru prezent și viitor. În Noul Testament, sfântul Paul arată cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și în‑ semnătății sale pentru prezent și viitor. În Noul Testament, sfântul Paul arată cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Mercedes și Volkswagen», spune stăpânul holdingului. Astfel, creează impresia unui control total. Pare că acestui om nu-i scapă nimic în arealul lui: unde și cât plouă, când și cum se seamănă, când și cum se tratează culturile, cum se treieră și ce se întâmplă pe banda de la abator sau de la fabrica de brânzeturi. «Le punem GPS-uri la tiruri ca să fugă cu ele din țară?» Sigur că nu puteau să-i scape nici metodele practicate de unii evazioniști care aduc
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și părăsită ... Ce să facă? Porni încotro o duseră ochii și norocul." (Ioan Slavici, Florița din codru) (c) "Aria moșului este cât vezi cu ochiul de departe, pusă pe-un deal mare și întins. Unde-i vedea șase cai murgi treierând grâu, acolo să te oprești, că dai peste unchiașul babei." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (d) "Nu ești niciodată mulțumit acolo unde ești, zise acarul." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Ilustrați, în enunțuri, dependența propoziției circumstanțiale de loc de un regent
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trăit și am făcut practică agricolă în cooperativa comunei Gherengic (apoi Pecineaga), la 12 km de Mangalia. În toată comuna în 1915/16 nu era absolut nici o mașină. Se semăna cu mâna, se prășea cu sapa, se transporta și se treiera cu vitele. Primarul comunei Ion Gh. Motoc, primul țăran socialist pe care l-am cunoscut, bun prieten cu Dr. Racovski, care avea moșie în acea comună, poseda 100 ha, pe care le cultiva cu familia. Mulți țărani aveau 50-60 ha
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
n-am dus mașina la garaj decât de 2-3 ori, în orașele prea aglomerate. Dimineața vizitez o cooperativă agricolă. Alături de ea un siloz de cereale. Aceste silozuri sunt de o deosebită importanță in SUA, unde cerealele sunt duse imediat după treierat de pe terenurile din apropiere. În acel timp la noi erau doar într-o palidă discuție. Aici nu e vorba de silozurile uriașe din porturile de expediție, ci de acelea din apropierea terenului de cultură. Odată depuse la siloz, fermierul își capătă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
maistrul I.Vengle 3. Acesta recomanda mașinile de treier construite la Hudești ca fiind mult mai bune decât cele aduse de la Maximova care erau scumpe și necesitau specialiști pentru buna lor funcționare. Tipurile de mașini existente în perioada respectivă puteau treiera până la 30 merțe de grâu pe zi(aproximativ 15.500 kg.). Ulterior atelierul a fost desființat din motive necunoscute(probabil și datorită morții hatmanului Iordache Costache Boldur-Lățescu). De asemenea, în vederea modernizării muncilor agricole pe moșia HudeștiiMari, în anul 1857, proprietarul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]