1,604 matches
-
Unde-ai fost? Am fost... Să nu ne audă Erika! M-a trimis tata să-l caut pe moș Țurcanu și nu l-am găsit. Tu nu știi unde-ar putea fi? Nu știu, șopti străbătut și el de același tremur. A sărit odată cu mine de pe locomotivă, dar ce-a mai făcut, nu știu... CAPITOLUL 10 Noaptea de august ridicându-se uscată deasupra câmpiei, înălbăstrită de puzderia de stele, prigonită de umbre mari, tremurătoare, așternute pe pământ, o luă în primire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Nu mai sunt tineri, dar încă am fericirea de a-i vedea... Și sufletul mi se umple de bucurie, ori de câte ori privirea lor blândă se revărsa asupră-mi, într-o binecuvântare de iubire. Parcă nimic nu s-a schimbat. Și totuși, tremurul ușor al mâinilor viguroase care cândva mă ridicau în zbor, îmi amintește că timpul a trecut nemilos peste lumea fermecată, în care nimic rău nu se putea întâmpla. Grijile nu mai sunt ceva necunoscut, iar genunchii juliți au încetat de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Am luat foaia acasă; între zi și noapte, lumina se arată cu grijă, se ascunde între palmele neîncercate și plăpânde. Câți ani au trecut de la căderea Babilonului? peste 2500 ... apropiindu-ne de strămoșii pustiiți prin iarba fără începuturile sacre în tremurul lor strâns și efemer, atât de aproape de cer. Și se mai spunea că nouăzeci și nouă de tați au crescut generații dezlegând lacătul porților lumii întregi! Aproape că le atingem obrazul și ochii spre înălțimi rămași deschiși, ca niște heruvimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
din acțiune! Trebuie să continuați. E singura cale ce vă poate reda curajul și veselia! Ehe! a clătinat Bărzăunul neîncrezător capul, zadarnic! De ce zadarnic?... Ce vorbă-i asta? Așa-i, cum spun eu, a ridicat el vocea împletită cu un tremur aparte. Cînd ne întorceam de la peșteră, Ilinca și-a dat de 4 ori cuvîntul de onoare că nu mai intră în văgăuna aia nici dacă ar ști că acolo stau ascunse comorile lui Ali-Baba și ale celor 40 de hoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și fără e și fără pbcfdgjlmstrz. Vocea ei adormită. Vocea care nu spunea nici smântână, nici nu e voie, nici te iubesc, nici mai trebuie șofran, Vania. Nimic. Ivan își simțise fruntea grea de sudoare și degetele încovoiate într-un tremur necontrolat. Fără sens. Totul era fără sens. Imaginea lor, acolo, com plet idilică și, totuși, reală, gata să-i invadeze fiecare por și fiecare suflare, să-l înghită cu totul, să-l mistuie laolaltă cu fasciculele de lumină tomnatecă. O
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
între paginile acestuia și cele ale ziarului Libertatea, asta nu putea să însemne decât că polițiștii l-ar fi dat afară din parc înainte de a reuși să se strecoare până la apă. Astfel că în fiecare dimineață Plescăială cerceta cu un tremur de natură oarecum mistică topografia spațiului în funcție de poziționarea propriului corp, după care se pregătea sufletește pentru o nouă zi. Ocupat cu astfel de îndeletniciri, Plescăială, căruia i se mai zicea și Plictiseală, nu-și mai amintea de valul de indignare
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
sa, o logică să fim sinceri o logică ce îmi dă de mâncare? Și simțind comicul ca pe o infracțiune a logicii și pe logică ca pe tirana noastră, divinitatea teribilă care ne face sclavi, nu este oare comicul un tremur de libertate, un efort de emancipare a spiritului? Sclavul râde, sclavul râde când alt sclav, după un moment de rebeliune, primește peste spinările sale loviturile de bici ale tiranei, sclavul râde și se întoarce la farfurie să mănânce ceea ce Logica
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
În „ ?? lin (file din poveste)", floarea albastr? devine simbolul iubirii Împlinite, pe care natura o binecuvânteaz?. Ea este prezent? de aceea, În mod simbolic nu numai In descrierea cadrului natural: „Acolo, lang? izvoar?, iarbă pare de om?ț, Flori albastre tremur ude În v?zduhul ?? mâiet", dar ?i că podoab? sacr? pe care fata de Împ?rât o poart? la nunta sa: „Astfel vine ml?dioas?, trupul ei frumos Îl poart?, Flori albastre are-n p?ru i ?i o stea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
aprinzându-?i, una cate una, f?cliile pe altarul luminat de icoanele cerului,stelele: „Natură doarme dus?, ț?riile În pace Din limpedea n???ime pe-alocuri se disface O stea, apoi iar una; pe ape diafane ??i limpezesc În tremur a lor icoane. Tot mai adânc domne?te ț?cerea În? eleapt? - Se face cum c? noaptea minunea ?i-o a? teapt? Deodat? luna-ncepe din ape s? r?saie ?i p?n' la mal dureaz? o cale de v
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
celelalte topos-uri poetice care alc?tuiesc universul poeziei o multitudine de semnifică?îi artistice imaginile poeziei lui Eminescu „nu sunt În func?ie de gandire", „ci pur ?i simplu metafore", afirm? G. C?linescu. „Sfânt ochi de aur" ce „tremur? În nori", ivindu-se printre genele acestora din ochiul albastru al cerului, lumina stelelor „miruie" fruntea poetului „c-o raz? de vise", „c-o raz? de nor". „Soli dulci ai lungii lini?ț i", izvorând pe ceruri („Aerul În unde-albastre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de rou? scump? / Aninate-n haină nop?îi", „sclipiri pe cer" luminând oglindă apelor, sau preș?rând pe c???ri „pulbere de argint" icoane ale cerului limpezindu-?i chipul În ape de izvor („pe ape diafane / I?i limpezesc În tremur pe rând a lor icoane") scânteind printre crengile copacilor („Printre crengi scânteie stele / Farmec dând c???rii strâmte"), ori luminând mersul turmelor („Sară pe deal buciumul sun? cu jale / Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale"), asemenea unor boabe de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
magice În care se reflect? elementele materiei În primordialitatea lor. Exist?, de asemenea, o dimensiune mitic? a acestui topos poetic: lacul este locul unde se celebreaz? nunta lui C?lin ?i a feței de Împ? rât: „ Lang? lacul care-n tremur somnoros ?i lin se bate Vezi o mas? mare-ntins? cu f?clii prea luminate ". (C?lin -file din poveste) Celebrat? În universul magic al codrului, nuntă simbolizeaz? momentul de echilibru, de armonie Între micro ?i macrocosm, de aceea lacul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
reflexele boabelor de rou?, florile albastre se Întrev?d, ca Într-o pictur? impresionist?, prin cea?a de argint a razelor ?i prin miresmele ??durii ridicându-se În v?zduh: „Acolo, lang? izvoar?, iarbă pare de om?ț, Flori albastre tremur ude În ??zduhul ț?mâiet". (C?lin -file din poveste) Florile albastre nu reprezint? numai un element de peisaj, o pat? intens? de culoare În reflexele argintii ale p? durii. Valoarea de simbol magic este subliniat? de sugestia olfactiv? din
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
valuri" (Povestea teiului). Undele apei care „coboar?-n ropot dulce din ț??? anul pr???latic" ori „sar În bulg?ri fluizi peste prundul din r?stoace / În cuibar rotind de ape" (C?lin -file din poveste), sclipirile de argint sau „tremurul" albelor valuri printre pietre des?văr?esc frumuse?ea feeric? a ?? durii. („Peste albele izvoare / Luna bate printre ramuri" Povestea codrului; „Vino-n codru la izvorul / Care tremur? pe prund" Dorin?a). Simbol al Începutului vie?îi, izvorul „r?sare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rotind de ape" (C?lin -file din poveste), sclipirile de argint sau „tremurul" albelor valuri printre pietre des?văr?esc frumuse?ea feeric? a ?? durii. („Peste albele izvoare / Luna bate printre ramuri" Povestea codrului; „Vino-n codru la izvorul / Care tremur? pe prund" Dorin?a). Simbol al Începutului vie?îi, izvorul „r?sare" de lang? „teiul nalt ?i vechi" din mijlocul p? durii („Amândoi vom merge-n lume / R???ci?i ?i singuri, / Ne-om culcă lang? izvorul / Ce r? sare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-și exersează talentul de actor profesionist. Exact asta simte. Toate gândurile lui s-au dizolvat în clipa în care ea s-a întors, în clipa în care i-a văzut din nou ochii. Sophia îl pri vește fix. Un mic tremur o străbate de sus și până jos. Probabil că trupul ei s-a scuturat involuntar pentru o clipă. Simte cum dinții îi clănțăne scurt în gură. Băr batul observă asta. Brusc, un instinct patern pune stăpânire pe el. Întrebarea lui
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
se întâmplă, e speriată de ce i se întâmplă, dar nu vrea ca ceea ce i se întâm plă să se oprească. Acum are nevoie de spaima asta. Vrea să rămână așa, cu toți porii deschiși, vrea să simtă în continuare acest tremur acest cutremur care îi paralizează creierul și care îi subjugă voința și care o face să vrea să leșine, acum, imediat, să moară, acum, imediat, acum. Sunt o cârpă leșinată. Ce bine e să fii o cârpă leșinată. Un zâmbet
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
-l dezoseze și pe el, cum ziceai tu c-or să facă racii cu mine, pe fundul bălții lu` Înecatu`, știi că așa i se spune? Eu înlemnesc când visu` ajunge aici, pe onoarea mea. Tremur, mă ia cu un tremur de numa-numa, parcă bag degetele la priză. Da` mama nare nici pe dracu`, sare și-l ia în brațe, și-l pupă pe obrajii ăia plini de țărână și de alte alea, mișcătoare, nu-ți mai zic, că văd cum
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fi ajuns la un compromis spre a întoarce copilăria dintr-un drum cu sens unic, mâna caldă a bunicii îl mângâie pe frunte și îl acoperi cu pledul până sub bărbie... Închise pleoapele. Iar gerul năprasnic, înfierbântat și cuprins de tremurul pătimaș al artistului de geniu, dădu viață unor flori înfiorător de frumoase și le lipi, măiestru, pe sticla cerului... Coridorul Pe măsură ce înainta, coridorul își micșora lățimea și trăia certitudinea că două fălci de beton îl vor strânge, până la urmă, mistuindu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
care pentru noi, balcanicii, sunt absolut incredibile. Pe una din străduțele din jurul Catedralei, două fete cu câte un mic țambal cântă seducător Chiquitita ("Abba la țambal", se amuză Edi), eu le las doi bănuți, iar ele îmi mulțumesc printr-un tremur al pleoapelor. Nu sunt frumoase, dar sunt expresive, îmbrăcate cu gust și își iau rolul în serios, foarte concentrate, ceea ce le conferă o anume distincție. Când am trecut din nou pe acolo, se adunase lume multă în jurul lor, cu aplauze
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
Fiecare întoarcere a unei litere șoptește sau urlă ceva. Ce pot să păstrez eu din atîtea mesaje primite? Cum să-mi ducă ele mai departe povestea în amintirile mele, în greul sau în sublimul vieții mele? Perfecțiunea literelor tipărite șterge tremurul ființei și imperfecțiunea existențelor. Anul a trecut. Pustiul acelui vîrf de deal m-a adus aproape de prietenii mei. Am privit focul împreună, tăcînd, minute în șir și am ascultat țipătul lemnelor. După miezul nopții, am început să vorbim despre Clody
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
importantă și în anii de rapidă, reală democratizare a Italiei postbelice), de cutumele încă rigide în orașele de provincie emiliane de acum patruzeci de ani, dar, mai ales, de purtarea enigmatică a fetei, a cărei vulnerabilitate este trădată doar de tremurul de iepure speriat al buzelor. Trezirea îndrăgostitului din beția închipuirilor va fi pe măsura combustiei cînd, după o lungă, inexplicabilă absență, enigmatica jună îl va căuta să-și ia rămas bun, înainte de a pleca la studii la ... Geneva (!). Nu-i
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
freamăte, disperare și suspine Iar voi nu aveți parte de ceea ce vi se cuvine. Iubesc tot ce se perindă-n juru-mi îngust, Dar cine poate stăpâni frica pe care o gust? Vine si noaptea peste posibilul soare amenințat! Este rece, tremur și mă simt neajutorat... Lumea mă supune și râde prea ironic fără saț... Sunteți și voi oare, zilnic, atât de resurscitați? Strâng toamne lângă pietrele ce s-au aruncat fără temei, Și contemplez asupra caracterelor unor josnice femei... Mi se
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
acceptarea necondiționată; congruența; parafrazarea, sumarizarea; feed-back-ul. a. Observația În procesul consilierii observăm:așezarea subiectului pe scaun;starea sa de liniște sau de neliniște;numărul gesturilor făcute și acordul sau dezacordul acestora cu limbajul verbal folosit (congruența sau necongruența); caracteristicile vocii, tremurul vocii, pauzele în vorbire;privirea subiectului educațional: ocolită, directă, topica verbală folosită; toate acestea în relație cu problema, cu situația și cu personalitatea de ansamblu a subiectului educațional. b. Conversația Dintre toate tipurile de convorbire, discuția liberă, interviul semistructurat ca
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
mă simt și totodată golită, tingire în soare lucind, de toată lumea ocolită. o, dar visul e lung, niciodată nu se termină astfel încât cineva milostiv să-mi pună pe umeri o hermină, să-mi adăpostească creștinește goliciunea, să-mi ofere în locul tremurului, salvatoare, rugăciunea. dar nici rugăciunea nu-i tăcere, îmi zic, parcă trezită. ochii mei însă dorm, plasa visului pescuiește în ei vrăjită. mâna întind să m-asigur, că amuleta nu mi-a fost dosită. pasărea cu o singură aripă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]