283 matches
-
CONTRADICȚIE Te revăd uneori prin ferestre crăpate Ca pe-un duh străveziu, care fumegă dus Și-mi răsar amintiri, dintre lacrimi uitate Ca iubiri ce-au apus Ca iubiri ce-au apus Îmi întinzi spre infern paradisuri precare Le apuc tremurat, știind bine că mor; Încleștată te simt, deși trupul mă doare Mi-e atâta de dor Mi-e atâta de dor Te împing ca să pleci, dar te vreau lângă mine Dorul meu e de-o viață, deși moarte cerșesc Mă
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
se-nmoaie - Pe cale, întunericul se-afână - În sobă arde jarul, ca o vulpe De aur, bate vântul în țâțână - Pe ștrec, un felinar se mișcă până Îi iese mocănița dintre pulpe - Alt trup - bunica - îi întinde patul Trupului meu - în tremuratul lunii - În gând, se scoală - când adoarme satul, Sufletul meu - să arginteze prunii ... 28 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: CASA RAIULUI / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Jianu
CASA RAIULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358956_a_360285]
-
în jurul ei, uneori, urechea-i părea să audă și un suspin trist... Suspinul renegatului timp. * Început de tomnă aurie... Pe marginea ferestrei deschisă pentru razele încă pline de căldură ale soarelui, o ciclamă cu flori roz își legăna cu un tremurat imperceptibil petalele sub curentul slab de aer, care pătrundea în odaie. Din copaci, frunzele galbene, după un zbor legănat, se așterneau una după alta, cu foșnete amplificate de adânca tăcere, peste iarba pălită. Pe peretele din stânga al camerei, în plină
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
Am mers la oftalmolog și mi-a prescris ochelari, pe care i-am purtat timp de cinci ani. Aveam însă aceleași simptome, iar vederea îmi făcea feste, în special ochiul stâng. Din 1987 a început să îmi tremure mâna stângă, tremurat care a durat aproximativ un an. La un moment dat tremuratul a încetat, însă am rămas cu sensibilitate pe partea stângă. Nu mai aveam aceeași putere în mână. După numai un an, s-au accentuat stările de vomă, mai ales
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
i-am purtat timp de cinci ani. Aveam însă aceleași simptome, iar vederea îmi făcea feste, în special ochiul stâng. Din 1987 a început să îmi tremure mâna stângă, tremurat care a durat aproximativ un an. La un moment dat tremuratul a încetat, însă am rămas cu sensibilitate pe partea stângă. Nu mai aveam aceeași putere în mână. După numai un an, s-au accentuat stările de vomă, mai ales în momentele de supărare. Am primit un diagnostic banal: lipsă de
SĂ DĂRUIM PENTRU VIAŢĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340365_a_341694]
-
nu le va înstrăina de tot și că vor face parte din aceeași familie. Deodată, dintre coperțile de piele neagră ale unui album de artă, căzu o scrisoare. Recunoscu imediat scrisul de mână și semnătura tatălui ei: Dorin Cristache. Un tremurat intens îi cuprinse corpul. Era datată cu o zi înainte de moartea tatălui ei. Parcurse cu privirea frazele de început în care predomina ideea de rămas-bun. Apoi urmau câteva rânduri pe care cineva le subliniase: „Am aflat că Maria nu este
PROMISIUNEA DE JOI (XXII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340520_a_341849]
-
Vrem să fie mereu în agora. Îmi privesc cu drag degetele mele, Care au plantat ai Zlatnei molizi, Din care nu mai sunt nici surcele, În anii când ochii îmi erau timizi. Iar voi, picioare obosite, Care ati tulburat Arieșul, Tremurați astăzi slăbite, Cănd înflorește măceșul. Referință Bibliografica: Veniți, amintiri! / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul ÎI, 10 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VENITI, AMINTIRI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341456_a_342785]
-
să n-o mai poți uita/ Viața ta întreagă.[ ... ] Dispar și ceruri și pământ/ Și pieptul tău se bate,/ Și totu-atârnă de-un cuvânt/ Șoptit pe jumătate./ Te urmărește săptămâni/ Un pas făcut alene,/ O dulce strângere de mâini,/ Un tremurat de gene ... Poetul simte că iubirea pleacă, neputând fi înlocuită cu alta și regretul este redat cu sfâșierea ființei, în poezia S-a dus amorul ... : „S-a dus amorul, un amic/ Supus amândurora,/ Deci cânturilor mele zic/ Adio tuturora/ Uitarea
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
să fac cu ei, se răstise cu tupeu Vasilica! - Da’ cum să faci copii la cinșpe ani ai știut? Nebuno! - Am învățat, ce crezi!? O alungase pe femeie din curtea lor, dar de fiecare dată când o vedea, o apuca tremuratul. Nu uitase cuvintele pe care i le aruncase peste gardul pe jumătate putrezit: - Fiecare om își alege drumul în viață, iar tu ai ales un drum greșit, nebuno! Nu era mai bine să-ți vezi de școală și să ajungi
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
niște haine uscate, că altfel nu mai ajungeam sănătos acasă. Bătea un vânt tăios de trecea și prin hainele uscate, darmite prin cele îmbibate cu apă. Oricum, nu am mai reușit să mă ocup cu pescuitul în continuare, ci cu tremuratul de frig și încălzitul cu vinul adus pentru delectare pe malul Dunării, în timpul partidei de pescuit, așa cum obișnuiesc mai toți pescarii de prin părțile noastre. Pe perioada copilăriei mele nu am mai avut ocazia să experimentez nici pescuitul și nici
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Ediția nr. 2331 din 19 mai 2017 Toate Articolele Autorului Abigail stătea în camera albă și-l aștepta pe Tom. Își făcu o listă cu hotărâri importante: nu fii agitată, vorbește calm, vorbește cursiv, nu-l lasă să-ți vadă tremuratul mâinilor, arată-i că-ți pare rău de ce ai făcut, nu-i vorbi de copilă și nu-l lasă să-ți vadă disperarea. Apoi scotoci prin buzunar și scoase altă listă: flori, lapte, tequila și prezervative. Decise că nu era
PACATE (FRAGMENT) de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380408_a_381737]
-
se cascăși cad retezat dintr-un rolGetuța Z.... XIV. CEAȚA, de Georgeta Zecheru , publicat în Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016. Ceața e un abur moale ce se lasă peste sat Te îngheață de la poale și te-apuci de tremurat . Ea apare peste noapte când e cerul nourat Și te udă pân la piele dac-afară mult ai stat . Se ridică pân-la prânz când e soarele-n salcâm Și cu ochii poți să vezi tot ce s-a mișcat în
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
niște haine uscate, că altfel nu mai ajungeam sănătos acasă. Bătea un vânt tăios de trecea și prin hainele uscate, darmite prin cele îmbibate cu apă. Oricum, nu am mai reușit să mă ocup cu pescuitul în continuare, ci cu tremuratul de frig și încălzitul cu vinul adus pentru delectare pe malul Dunării, în timpul partidei de pescuit, așa cum obișnuiesc mai toți pescarii de prin părțile noastre. Pe perioada copilăriei mele nu am mai avut ocazia să experimentez nici pescuitul și nici
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Moralitatea este empatie Exprimată pe-o bucată de hârtie! E atat de greu de nuanțat, Aproape imposibil ... ... să-i exprimi esență Într-un comprimat, În prealabil definitivat! Moralitatea azi se scrie Pe multe feluri de hârtie, Cu scris ferm sau tremurat Grăbit sau răbdător lucrat Că o sentință de concluzionat Sau ca un truism de meditat! Moralitatea este empatie Nu-i trebuie fărâma de hârtie ... Doar intenții bune de urmat Și iubire de comunicat! https://www.facebook.com/wrinklesTimeline http://wrinklesonmytimelinepoetry
MORALITATEA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374431_a_375760]
-
adune Bucățile din sufletu-mi rănit, Și inima de-or mai putea-o pune Din nou la locul ei cel hărăzit. Alo, urgențe din intergalactic? Citește mai mult Sunați, vă rog, spitalul de urgență,Nu mă mai pot opri din tremurat-Și lacrimile curg cu insistență-Eu cred că sufletul mi-e fracturat.Chemați urgențele interstelareCu îngerii la borduri pregătiți,Și medicii cu trusele solarePentru suduri pe suflet instruiți.Și scuturați cordonul de luminăSă știe Cel ce ne-a legat prin ElCă
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
umblă gândul, Ce pustiuri de furtună Mă învăluie cu rândul Și ce freamăt mă cuprinde Când pășesc sub clar de lună. Focul inimii se-aprinde Și timid o prind de mână. Dau năvală simțăminte Ce credeam că-s în uitare, Tremuratul mă cuprinde Vrând să-i fur o sărutare! În a ochilor abisuri Rătăcesc fără scăpare Și purtat de alte visuri Pietre bat pe trotuare. Fraga buzelor mă-mbie, Gândul pare să asculte Și să cadă în robie Sub chemări necunoscute
SUB A CERULUI CUNUNĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373658_a_374987]
-
sigur nu-i pasă, femeia vine spre poartă și zice: - Tu cine esti, mă!? - Licsandru, băiatul celui învelit în covor! Privirea îi trece mai departe și descoperă mașina călăuzei și pe acesta la volan. Trupul îi este cuprins de un tremurat ușor. Ia o piatră de jos și pornește în fugă spre mașina călăuzei în care o aruncă cu o violență care-i dă curaj să aleagă un far al mașinii și să-l facă țăndări. - Nenorocitule, ți-am zis să
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
cu mașina, că atunci eram șofer de cursă lungă, simțeam eu că ceva nu-i în regulă și parcă mă apuca un fior, un bărbat simte imediat că ceva nu e la locul lui cu nevasta, mă apuca așa un tremurat și nu știam de ce, până când o vecină de apartament mă cheamă în hol și-mi spune: “Domnule Mihaly, te văd om în toată firea și nu mă lasă conștiința să nu-ți spun ceva! Te-i supăra, nu te-i
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
și privea înlăcrimat de fericire către portretele celor despre care am mai vorbit. Înconjurat de butoaie cu tot felul de vinuri despre care el știa că sunt expresia fidelă a sângelui sfânt. *** Consiliul Seniorilor Supraveghetori nu-și mai putea controla tremuratul genunchilor. Aripile negre fâlfâiau amenințător iar vocea șefului avea răceala spațiului interplanetar. - Bă! Una v-am spus și praful s-a ales! Îl pierdurăm și pe bietul Azazel! Și doar era băiat bun! Dar a dat de tâmpiții ăia și
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
Marian, pădurarul de canton și brigadierul Bencheș Ni- colae, să-mi delimiteze suprafața de pădure și să marcăm câteva lemne uscate. După ce trec de ultima casă, o tai drept prin fânul până la genunchi spre Cuculie. Deși aveam cizme, mă luase tremuratul, pentru că eram ud de rouă până la coapse. Pe cer nu se zărea nici urmă de nor. În plopișul de Su Dos fluierau niște mierle, iar mai sus întru-un vârf de fag uscat un cuc se striga pe nume. Pe
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
are atâtea conexiuni cu lumea noastră. Ca într-un cor mut, vocile lor s-au unit și se ridicau într-o spirală tremurătoare spre cer. „Am ajuns la vârsta când nu mai suntem stăpâni pe mâinile și genunchii noștri. Simțim tremuratul mâinilor și greu îl putem controla. Fără să vrem vărsăm supa din lingură și ne alunecă paharul din mâini. Am ajuns la vârsta uitării, ne simțim neajutorați, iar cuvintele ne devin incoerente. Deseori, aceste maladii specifice vârstei înaintate ne marginalizează
O INIMĂ PENTRU CEI CE SUNT CU NOI, DAR TRĂIESC ÎN LUMEA LOR de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346027_a_347356]
-
anumită fază, o au toți. Curioasă din fire și pentru că multe lucruri îmi par aici altfel, am întrebat. Au râs de gândurile mele, de fapt gestul lor înseamă că te ascultă cu atenție și te aprobă. Și totuși, pusă în fața tremuratului lor din cap, sunt întotdeauna derutată. Pe Jara, îl vezi de-a lungul zilei îmbrăcat în SARONG, peste care ia o cămașă ușoară fără să și-o încheie la nasturi, eventual îi leagă colțurile de jos într-un nod și
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
în jurul ei, uneori, urechea-i părea să audă și un suspin trist... Suspinul renegatului timp. * Început de tomnă aurie... Pe marginea ferestrei deschisă pentru razele încă pline de căldură ale soarelui, o ciclamă cu flori roz își legăna cu un tremurat imperceptibil petalele sub curentul slab de aer, care pătrundea în odaie. Din copaci, frunzele galbene, după un zbor legănat, se așterneau una după alta, cu foșnete amplificate de adânca tăcere, peste iarba pălită. Pe peretele din stânga al camerei, în plină
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
unui copil,Țipăt de stâncă pleșnește,Tic, tac e jocul nevinovatDrumul spre tine topește.... XVIII. UNUI MURIBUND DE OCAZIE, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1294 din 17 iulie 2014. Moare, moare ...ce ne facem??? Vocea-i sună tremurat, Mor Mărie, fată dragă, Doctorul m-a anunțat! Cu blândețe -i spun pe nume Și în brațe eu îl strâng, Cum să fac să nu-l mai doară ? Capu-i stă pe brațul stâng. Și începe a se plânge : Că
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
mine De soață m-ar fi ales . Povestește despre toate Câte-n viață a trăit, Ce-a fost rău și ce-a fost bine, Toate câte le-a greșit. Citește mai mult Moare, moare ...ce ne facem???Vocea-i sună tremurat,Mor Mărie, fată dragă,Doctorul m-a anunțat!Cu blândețe -i spun pe numeși în brațe eu îl strâng,Cum să fac să nu-l mai doară ? Capu-i stă pe brațul stâng.Și începe a se plânge :Că de
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]