611 matches
-
căutări și disoluția reperelor (p. 18 sq.), semnat de George Terziu, și cu un corpus „matur-profund-liric-Ana-Podaru“ (pp. 20 - 218), constelat dinspre un „fatidic-rece“ dienoc, cel de 13 brumărel, după cum se-ncearcă în ițire comunicativă chiar titlul volumului, cu punerea „în trenă“ a unui obsedant motiv frământător de lumi din surprinzătoare abisuri temporale, nu vreunul autohton-pelasg > valah de Carpați / Dunăre, cum, de pildă, „motivul zborului cu aripi confecționate din șindrilă, nicidecum din penele păsărilor ucise“ (ca ale eroului Manole, din balada noastră
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
2157 din 26 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Stă peticita pe-un ponton francez, Privind la zi cu nopți în armistițiu, Lăsându-mă-mbrăcată-n tirolez. Și teatrul ne desface pe o scenă A mării, cu nisipul mișcător, Din pasul meu nedezmorțit, sub trena, Las urma ta să curgă în izvor. Din părul meu îți faci un drum de vară, Nestrăbătut... decât de mână ta, Din tine faci corabie și gară, Ce stăvilesc mereu plecarea mea. La noapte iele vor întinde hora, Nu le
NUNTA CUI... de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1480189534.html [Corola-blog/BlogPost/385217_a_386546]
-
ArsMuriendi #poezie #poezii #literatura Acum, iubirea noastră, la solstițiu,Stă peticita pe-un ponton francez,Privind la zi cu nopți în armistițiu,Lăsându-mă-mbrăcată-n tirolez.Și teatrul ne desface pe o scenăA mării, cu nisipul mișcător,Din pasul meu nedezmorțit, sub trena, Las urma ta să curgă în izvor.Din părul meu îți faci un drum de vară,Nestrăbătut... decât de mână ta,Din tine faci corabie și gară,Ce stăvilesc mereu plecarea mea.La noapte iele vor întinde hora,Nu le
NUNTA CUI... de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1480189534.html [Corola-blog/BlogPost/385217_a_386546]
-
-n noapte, Să am cărările în vis vegheate, Cu glas de muză când trimiți în soapte Iubirea-n vis pe aripi fermecate. Când soarele mijește printre gene Să te găsesc în orice stropi de rouă, Parcă pierduți din ale nopții trene Să-i pot sorbi cu mâinile-amândouă. Referință Bibliografică: Iubire Nemuritoare / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IUBIRE NEMURITOARE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1466022739.html [Corola-blog/BlogPost/369982_a_371311]
-
și satele se înecau în noroaie, iar copacilor, biciuiți cu stropi de ploaie, li se furau ultimele frunze, pe aceste meleaguri a sosit, plutind prin văzduh, o frumoasă vrăjitoare. Avea ochii negri, strălucitori, plete lungi, liliachii, și rochia albă, cu trenă lungă, fluturând în urma ei. Diafana vrăjitoare râdea și sufla într-o sită prin care cernea peste tot o pulbere argintie. Se uitau mirați oamenii și credeau că aceasta cerne pulbere fină de diamante, pentru că în scurt timp copacii se îmbrăcară
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
eliberez, umplu cu toate parchetul, scot bradul în balconul rece, las covor globurile și-mi zic, acum ai unde te hârjoni, dacă-ți faci și un tobogan vopsit, ești ca la McDonalds, avanti! Mă ridic greu ținându-mi cu mâna trena, ocup locul din mijlocul mesei și-aștept să mă-nconjure pânzele păianjenilor ce pândesc în spatele orologiului. Nu v-am uitat nici în seara asta, sunt cu voi, doar că eu, nu-mi duceți grija, sunt în hârjoană cu mine și aștept
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1484281424.html [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
așteptări, un dor cernit Și-a lepădat veșmântul enigmatic Făcându-ți semn cu-n gest nedeslușit? De ce înnozi pe cerul tău, sălbatic, Atâtea taine, când zâmbești, apatic, Rostogolind speranțe-n infinit? Și-n patima de gânduri prinsă-n pripă De trena umbrei trase prin lumină Te înfășori, mai zăbovești o clipă, Cu răzvrătirea-ți fără de pricină Frângi toata truda zbaterii de-aripă Ce străjuia iubirea-ntr-o verbină. Poate ți-aduci aminte Poate ți-aduci aminte, într-o doară, De două
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Sonete_ii_georgeta_resteman_1337717513.html [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
de Cilicia și mai departe spre miazănoapte spre Cappadochia și Armenia iar legiunile Ferrata, Fulminata, și Tertia Galica operează deja sub comanda guvernatorului Siriei care a abandonat ideea de a coborî în Cezareea ori aici la Ierusalim căci acalmia care trena a fost curmată de atacuri neașteptate iar orice înțelegere diplomatică a căzut. Artabanus al II-lea Arsacidul, șahul Persiei vrea război cu orice preț! Procuratorul zâmbi în colțul gurii, aparent calm. -Vitellius a eșuat prin ambasadori deoarece n-au în
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1437716893.html [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
și să nu mai spună „gentelmen”! Una dintre ele (a fost așa de bună, încât TVR 1 a păstrat-o și la „Eurovision Junior”, unde era ca măgarul între oi) a apărut în prima seară cu o rochie mini cu trenă, care-i înfățișa în toată splendoare curbura accentuată a picioarelor (observați că n- am folosit termenul din popor, „crăcănată”!). Și dacă tot am vorbit de ținute, a fost evident o lipsă crasă de inspirație așezarea lui Temișan cu un cap
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
un poet diliu, Se-nvăluie-n manta de xantofilă. Cum să pricep că nu mai vrei să vezi, Dereticat cu sapa seculară, Tezaurul bostanilor obezi: Tain la roibi, din truda mea de-o vară. Dar veverița, minte o mai ții? - Oho, ce trenă! însă-n rest puțină - Cu, parcă, sfredelușe-ntre gingii, Hărăciuindu-mi nucul din grădină... Patriarhal, nu-ș^ câte să-ți mai spun; Mi-e sufletul..., mi-e vocea suferindă Chiar și-n cei zori festivi când Moș- Ajun, Zevzec, mai crede că ne-
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
leagă în lumea aceasta dacă liantul este rețeaua liberală a poeziei în care sensurile circulă în toate sensurile până firește se întâmplă accidentul finalului de poem sau poate de poet precum în cazul Sylviei Plath care în rochie albă cu trenă lungă de tul transparent e mireasa ce zboară peste catedralele ghețarilor eu unul având impresia că bărbatul ce o ține de braț (exact: ca într-o pictură de Chagall) e unul din viitorii poeți români sinucigași ambii cu picioarele gracile
Leo Butnaru by Leo Butnaru [Corola-website/Imaginative/10368_a_11693]
-
nici din comicul de situație, ci operează dezinvolt într-un alt registru, cel apt să sugereze, prin ștrengărească imitație, stupiditatea țanțoșă și ridicolă a celor ce oficiază a-cultural taman în postata culturii. Iată câteva mostre-sugestie propuse de Schor în trena „testelor de cultură” prezente în mai toată presa mapamondului: TIBIA - a/ localitate din Egiptul antic, capitala regatului pe vremea lui Amenothep, al doilea cuceritor al Nubiei; b/ element arhitectural în partea inferioară a frontonului sau arhitravei centrale; c/ axul principal
SĂ VEZI ŞI SĂ NU CREZI... SĂ FIM SERIOŞI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mircea_radu_iacoban_1402845894.html [Corola-blog/BlogPost/365443_a_366772]
-
în care marea mă strânge-n palmă , colb din drum, mă face val, mă face undă și mă îmbracă în sirenă, printre corali mă pune perlă, venele-mi umple cu parfum, mă încunună cu adâncul unde din lună-mi face trenă. E seara mea în care munții m-adună din îngenunchere, mă urcă iar pe vârf de stânci, căci prăvălit-am fost o vreme, mi-adună zilele pierdute, din ele-mi face coliere, îmi spală-n lacrime genunchii, și mă dezleagă
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1427236259.html [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
2016 Toate Articolele Autorului Cartea de identitate a privighetorii- Cecilia Moldovan Volumul Cartea de identitate a privighetorii, la Editura Junimea, 2013, ar fi un triunghi poematic, trei laturi în noduri lirice cu titlurile: - cartea de identitate a privighetorii - lacrimi cu trenă - nestematele sacrificiului Un traseu existențial cu trimotor de acțiune și vizualizare în care privighetoarea “s-a trezit că are cuibul printre păsări necântătoare”, “a emigrat incognito la oraș” și “speră să fie uitată de cabotini”. Acest personaj calin, privighetoarea, observă
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1462714633.html [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
cotidian, aspru, pământesc, demn de sarcasm. Finalul poeziei se încadrează cu o sintagmă realistă, în cel de-al doilea plan, folosind un limbaj postmodernist: “apoi își pune la încărcat steluța de la cercel pentru ziua de mâine”. În placheta “lacrimi cu trenă”, poeta aduce nostalgiile copilăriei pe lângă “caleașca bunicului” prin “meandrele vieții”. Un“tren cu amintiri” călătorește în inefabil, aici vocabularul se îmblânzește, sunt “încondeieri colorate de îngeri ascultători” și o frumoasă poezie de dragoste liceană, “erai tot numai flori de primăvară
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1462714633.html [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
Împărat, A cărei mamă nu murise la a ei născare, Trăia pentru vecie într-un boboc de floare. Prințesa clipelor mergea-n piciorul gol, Pe un cadran de ceasuri, pe spatele-i un stol De păsări ce-i purtau ca trenă, infinitul, Pe care “neiubitul” caligrafia “iubitul” Și vine vreme-n care de nuntă-i gata casa, Tot timpul lumii ăsteia își aștepta mireasa, Atat de fragedă, fragilă și unică părea, Încât lumina lumii din bolți se prăbușea, Vorbea tot ne
PRINȚESA CLIPELOR de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1493883672.html [Corola-blog/BlogPost/381521_a_382850]
-
în tremurul de frunze, Onorurile toamnei de vremuri ruginite Într-un pocal de ceară atins ușor pe buze”. Totuși, în anotimpul toamnei încă licărește iubirea. Scânteia acestui sentiment profund a răzbătut printre fiorduri reci și ramuri goale și doinește în trena toamnei : „Lucesc pe ramuri goale și triste, răvășite, Muguri de doruri, urme de suflete rebele, Fiorduri reci și-atâtea trăiri nemărginite Și-un licăr de iubire în trena toamnei mele...” În trena toamnei mele) Iarna este expresia candorii, iar în
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
profund a răzbătut printre fiorduri reci și ramuri goale și doinește în trena toamnei : „Lucesc pe ramuri goale și triste, răvășite, Muguri de doruri, urme de suflete rebele, Fiorduri reci și-atâtea trăiri nemărginite Și-un licăr de iubire în trena toamnei mele...” În trena toamnei mele) Iarna este expresia candorii, iar în cântecul ei poeta își exprimă dorința de a primi liniște, vise și mângâiere, cernute prin sita tăcerilor și purității: „Mai cerne iarna tihnă, fulgi și vise Când se-
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
fiorduri reci și ramuri goale și doinește în trena toamnei : „Lucesc pe ramuri goale și triste, răvășite, Muguri de doruri, urme de suflete rebele, Fiorduri reci și-atâtea trăiri nemărginite Și-un licăr de iubire în trena toamnei mele...” În trena toamnei mele) Iarna este expresia candorii, iar în cântecul ei poeta își exprimă dorința de a primi liniște, vise și mângâiere, cernute prin sita tăcerilor și purității: „Mai cerne iarna tihnă, fulgi și vise Când se-aprind luminile-n tăcere
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
o seară în grădina casei s-a organizat un bal. Femeile și bărbații dansau în ritm de vals. Dar, el era mai mult cu ochii la statuie. Fără să bage cineva de seamă se metamorfozează în frumoasa femeie coborând cu trena albă scările de marmură, întinzând brațele spre el. Frumusețea ei parcă îl hipnotizează. Uimit se prinde de brațul ei care se înfășoară după gâtul lui iar brațul lui îi cuprinde mijlocul. Statuia devenise femeia din visele lui. Valsând printre invitați
STATUIA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Statuia_radu_liviu_dan_1383595253.html [Corola-blog/BlogPost/364840_a_366169]
-
albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-odată dispare. Referință Bibliografică: CRĂIASA ZĂPEZII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422341352.html [Corola-blog/BlogPost/359038_a_360367]
-
pe care i-o cunoștea, însă cu toate acestea, discuția pe care Sonia se încăpățânase până atunci să și-o imagineze catarthică, eliberând-o de spaima care se dezlănțuise acaparându-i și sufocându-i întreaga ființă sub tentaculele ei nevăzute, trena. După câteva încercări superficiale și nereușite de a face piruete pe gheața atât de subțire a subiectului, fiecare în sinea sa trebuise să admită eșecul și să se îndepărteze în vârful picioarelor. Continuau să-și povestească nimicuri drăguțe, alternând cu
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473356530.html [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
PLETE LUNGI, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016. Sub noapte cu stele vrăjit de lună, gând hoinar cu toamna în plete, zgribulit, cântând întruna, dragostea, ce-n soare piere. Ideatic, nebunatic, alergând cu bruma trenă se încurcă, se destrupă în esențele nebune. Vrăji ascunse în nuanțe ude, frunzelor-dansândelor, cromatie și splendoare fă o pauză, dă-ți stare! Să te-ajungă, să-ți descânte, somnul cu ploape grele, ce aduce vise multe, neștiute, îmblânzite, respirări târzii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lia_zidaru/canal [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
și râd că-i toamnă iar, Îi spun un bun venit și-ntreb de unde, A venit la mine cu-acest dar? Romanța toamnei Toamna se plimbă pe alei ca o doamnă, Distinsă, își flutură pletele de-aramă. Rochia lungă cu trenă, Frunze pastelate, brodate, șatenă. Își cântă romanța cu tainice viori, Parfumuri delicate și galbene flori. Crizanteme zâmbărețe în zeci de culori, Arome primenite în veri, o adori. În poală adună roadele toate, Ca zvelta fetișcană, pe toate le socoate. Fierbe
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Iubire_si_natura_adriana_tomoni_1390851717.html [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
frumuseții feminine, dansul Beilun a încântat cu elemente de sinteză a vieții de fiecare zi, dansul Tobei de lemn s-a remarcat printr-un ritm specific al tobelor, dansul kazah Kara jorga a adus atmosfera nunților tradiționale din Altay, dansul Trenei a creat o proiecție artistică a ocupațiilor tradiționale. Programul de gală susținut de Academia de Dans din Beijing cu ocazia Anului Nou Chinezesc a fost un spectacol de rezonanță, o ocazie deosebită pentru publicul din România de a se conecta
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]