311 matches
-
dreapta îți părea rău că ai pierdut nu știu ce în partea cealaltă, sau că ai văzut târziu liniile trenului suspendat cu un ecartament de-ar putea fi instalat și-ntr-un salon mai mare al unei case de țară și chiar trenulețul suspendat de formă aerodinamică și de culoare neagră ce se strecoară pe o bună parte din principala arteră a orașului. E ca o zvârlugă sau poate ca o lișiță neagră din bălțile Dunării, poartă pasagerii care se urcă din stații
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
ochii elevilor, de mult n-au mai avut ei parte de o așa distracție! Nu după multă așteptare, mecanicul locomotivei se urcă la locul lui în cabină. Impiegatul din stație fâlfâi de două ori steagul lui, dând semnal de plecare. Trenulețul nostru, cu vreo patru vagoane-platformă pline ochi de copii și profesori, semnaliză plecarea, șuierând autoritar. Roțile începură să se învârtă, trenul se urni încetișor din loc. Nu-ți venea să crezi, chiar am început să ne deplasăm repede prin dreptul
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
din 05 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului IMITATORUL DE PĂSĂRI Erau vreo cinșpe - douăzeci. Toți tunși chilug, șezând pe geamantanele lor cătănești de lemn, mâncând semințe de floarea soarelui, cojile le scuipau pe caldarâmul din fața fabricii, acolo unde coborâseră din trenulețul industrial. Li se spusese să aștepte. Iar ei așteptau, mâncând semințe și învârtindu-și ochii mirați de lumea în care descinseseră. Purtau haine sărăcăcioase și în picioare, toți, fără excepție, teniși. Teniși albaștri noi. - De unde aveți tenișii? i-a întrebat
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
înflorea un început de acnee. Degetele cu care își văra semințele între dinți se prelungeau cu unghii lungi, încovoiate, negre la capăt. - Poate că avem, spusese. Da ăștia au venit după noi ... Apoi ne-au împărțit. Noi am ajuns aici. Trenulețul industrial care-i adusese pe noii veniți se întorcea pe linia lui cu ecartament îngust pufăind și șuierând. Făcea atâta zgomot, încât toții locuitorii micii așezări, înșiruite de-a lungul văii de la poalele munților Poiana Ruscă, aflau de la un capăt
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
fără locomotivă, doar cu un frânar în față, care controla viteza de mers. Pe o astfel de navetă apărea sau dispărea, clandestin, câte un călător din sat, tolerat de frânar, în funcție de cât de cunoscut era cu acesta. Pe liniile de trenuleț mai circulau și vagonetele de serviciu ale muncitorilor de la calea ferată. Acestea, pe timp de vară, le vedeai încărcate ciorchine cu femei și copii, cu găleți pline de zmeură, afine, ale oamenilor care plecau dis de dimineață la cules prin
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
am conformat și nu ne-a părut rău. Traseul are cam 30 km, e paralel cu Vaserul, o apă vijelioasă și, cum drumul urcă destul de mult, pleci dintr-o pădure de foioase și cobori sus (antipleonasm) într-una de brazi. Trenulețul merge cu 10-12 km pe oră, așa încât faptul că vagoanele sunt deschise nu deranjează. Ba dimpotrivă, poți face sute de poze. Și ai ce fotografia. Pe Vaser, iubea o fată Un mocan de veche viță Și, având cale ferată, Și-
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
tot noaptea. Retroactiv, pentru perioada aceea am compus niște epigrame. Pedeapsă la vârsta grădiniței La grădiniță am avut un șoc: “Cel mai obraznic este ăsta, crețul.” Ajunși acas', l-am pedepsit pe loc: “De azi mă joc doar eu cu trenulețul.” Pedeapsă în clasele primare Pe fiul meu (e-n clasa-a treia) La școală nu-l prea trage ața Și mi-a venit atunci ideea Să-l pedepsesc: i-am ras mustața. Pedeapsă la liceu Băiatul meu de școală nu
ŞCOALA PE CARE O ŞTII de DAN NOREA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349402_a_350731]
-
se strâng saci de hârtii. Acolo e voie să calci iarba ! Chiar e indicat. Capodoperele contemporane, plastic și aluminiu eloxat, erau prezente și în spațiile deschise de la Versailles. Nu e singurul loc unde kitsch-ul își dă mâna cu arta ! Trenulețul așteptă, ca un aligator la pândă, să ne ducă prin vastele grădini. Coadă. Cardul nu a are, aici, putere de seducție. Și totuși, șoferul ne ia în ... cabina lui. Sunt convins, și acum, că ne-a mirosit că suntem români
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
grădini, fântâni ...) → Orașul Versailles (1 h pe jos)→ Domeniul Marie-Antoinette (oferit de Louis XVI în 1774)→ Trianonul Mic (ridicat între 1763 și 1768 pentru Louis XIV) → Trianonul Mare (1687-1688; rafinament și fantezie; sala unde s-a semnat tratatul din 1919) - trenuleț) → Palatul Versailles (10-15’ pe jos) → Gara Versailles (RER) → Paris (ora 16). Ora 17. La Motte Picquet → Plaçe de la Concorde pe jos → Madeleine → Grădina Botanică (1626)→ cheiul Senei (muzeul de scultură în aer liber) → Bd. Saint Germain → Cartierul Latin (cină; spectacolul
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
încheiat, am discutat în continuare despre inginerul Mălai, cu ziaristul care, în 1966, conducea ziarul „Făclia Hidrocentralei”, cumnatul meu Iuliu Curta. Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să nu-l știu pe inginerul Mălai, mi-a spus cumnatul meu, om strașnic, de un profesionalism rar întâlnit. Nu știu de ce nu și-a
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
încheiat, am discutat în continuare despre inginerul Mălai, cu ziaristul care, în 1966, conducea ziarul „Făclia Hidrocentralei”, cumnatul meu Iuliu Curta. Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să nu-l știu pe inginerul Mălai, mi-a spus cumnatul meu, om strașnic, de un profesionalism rar întâlnit. Nu știu de ce nu și-a
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
putând fi comparat cu Grădinile Tivoli din Copenhaga, Danemarca și Disneyland Paris. Deschis tot anul, acesta prezintă numeroase atracții, printre care Pădurea Basmelor (Het Sprookjesbos) - proiectată chiar de Anton Pieck, care este și unul dintre cei trei întemeietori ai parcului - trenulețul copiilor, diorama, castelul bântuit (Het Spookslot), Villa Volta, Pagoda Zburătoare, Gondoletta, Piața Anton Pieck etc. Parcul Efteling și Pădurea Basmelor au fost inaugurate pe 31 mai 1952. În acel moment, Pădurea Basmelor găzduia aproximativ zece povești diferite, toate fiind transpuse
EFTELING, ŢĂRILE DE JOS, UN PARC DE DISTRACŢII CAMPION de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364898_a_366227]
-
în seamă dreptunghi desenat pe masă. Am privit cu atenție și cu admirație multe astfel de "invenții", Aruncându-mi privirea pe fereastră, m-a încântat că pe vremea copilăriei când mi-aducea Moș Crșciun câte o jucărie, un fel de trenuleț cu un aspect oarecum de jucărie care mergea pe o șină deasupra noastră pentru a face legătura între marele hoteluri, numit MONORAIL. Și cu toate că îl mai văzusem și în alte parii, nu am putut să nu-mi zic iarăși în
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
dar hazlii De sub ochelari privea în jur pe cei Adunați, ce zâmbeau și vorbeau Neînțelese cuvinte lui adresate Părinți cu copii mici nerăbdători Fetițe cu codițe, băieți îndrăzneți -Să-mi aduci jucării multe și mari -Să-mi aduci o păpușă și un trenuleț Din toate părțile violent asaltat Tras de păr, de barbă și de mustață Bătrânelul de jos cu greu s-a ridicat Și în gura mare de zbierat s-a apucat: Sunt numai un moș bătrân și curios Coborât încet de la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
găsit și pastile contra țânțarilor dar se pare că acestora nu le prea păsa de pastilele noastre. Spre a-i ține la distanță, ne-am învățat să dormim cu jaluzelele ușilor și geamurilor închise. Marți, 19 iunie. Circulă aici două „trenulețe” cu câte o locomotivă și trei vagoane după ea. Au însă roți de cauciuc și rulează pe șosea. Noi l-am luat pe cel albastru-azuriu care ne-a dus în sud paralel cu litoralul până la Platamona. Menționez că localitățile de
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
preluat conducerea administrative a Salonicului, în 1423, castelul a fost fortificat. Obiectivul găzduiește în fiecare vară Festivalul Olimpos, festivalul religios „Agia Paraskevi” (pe 26 iulie) și schimbarea la față (pe 6 august). Reîntorși tot pe traseul nostru pedestru la stația trenulețului albastru, ne-am dat seama că am ajuns prea devreme. Acesta pleca doar la 18:30, așa că ne-am învârtit prin localitate după un loc în cre să mâncăm. Ani a ales un local unde am cinat bine pentru 9
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
vreo 25 euro pe nimicuri. Într-un parc, la umbră, ne-am mai întreținut un timp cu un cuplu de tineri sârbi din apropierea Belgradului. Am vorbit mai pe sârbește mai pe englezește... dar ne-am înțeles foarte bine. La plecarea trenulețului am cumpărat cu 5 euro o lubeniță mare, după care pentru 6 euro ne-am întors în Nei Pori frânți de oboseală dar mai ales pârliți de soare. Miercuri, 20 iunie. Doar în ziua sosirii noastre aici au mai fost
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
Mai urmează o melodie, două, trei ... Jocul de sunete și lumini încântă auzul și privirile uimite ale publicului captivat. Inventez iar o altă coregrafie, așa, să se poată potrivi mai bine cu noua costumație și noua melodie. Copiii alcătuiesc un trenuleț în jurul meu și al talentaților artiști ce au urcat alături de mine pe scenă. ”Locomotiva” șuieră de zor, în timp ce restul ”vagoanelor” încearcă să țină pasul cu aceasta. - Importantă este creația în toate fomele ei de exprimare! îmi arată doamna un semn
SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345597_a_346926]
-
Mai urmează o melodie, două, trei ... Jocul de sunete și lumini încântă auzul și privirile uimite ale publicului captivat. Inventez iar o altă coregrafie, așa, să se poată potrivi mai bine cu noua costumație și noua melodie. Copiii alcătuiesc un trenuleț în jurul meu și al talentaților artiști ce au urcat alături de mine pe scenă. ”Locomotiva” șuieră de zor, în timp ce restul ”vagoanelor” încearcă să țină pasul cu aceasta. - Oau! E mult prea mult! Uf, ! Cât sunt de gălăgioși ... Și eu trebuie să
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
fără apocalipsa meteo de fiecare zi! Deși... Ușor nedumeriți, ne pregătim de asaltul Vezuviului și vizitarea victimei sale Pompei. Una dintre ele. Cea mai mediatizată. La care se adaugă Ercolano, plus satele învecinate. Plecăm de la Stazione Centrale cu Circumvezuviana, un trenuleț ce parcă te-ar duce, tranca-tranca, direct spre iad. Vezuviul asistă pasiv, ușor morăcănos, îmbrăcat într-un gri de infern, cum este biltzat de grupurile de asiatici, care ciripesc entuziasmați prin toate vagoanele. Fără grabă, atacăm intrarea. Pompei Scavi. Vulcanul
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
carusele, de jocuri, ca la Lună Park, iar eu... bineînțeles, cum eu am o teamă majoră de înălțime, nu m-am încumetat să mă urc pe nici un carusel care implica diferențe de înălțime și viteză, combinația fatală pt mine! Doar trenulețele pentru cei mici erau pentru mine, dar din păcate și acestea aveau limită de vârstă, mărime și greutate... Așa că m-am consolat cu o porție mică de cartofi pai și niște „mixuri” de diferite nuci pralinate și am savurat din
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
oraș pe partea contrară venirii noastre, coborând pe malul Meusei, unde existau porturi de acostare și îmbarcare de călători pentru navele de pasageri, sau poduri de traversare pe celălalt mal. Exista și un mijloc de transport format dintr-un mic trenuleț rutier, o construcție de epocă, viu colorată, cum se întâlnesc și pe litoralul românesc și care făcea legătura dintre cetate și oraș. Acesta era pentru turiștii fără mijloc de transport propriu, dornici să viziteze cetatea, sau să-și petreacă cu
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
și s-a făcut nevăzut. După un anumit timp, trezit la realitate de zgomotele orașului, a pornit spre casă. Intrând, a descoperit un brad împodobit așa cum și-l dorise pentru fiul său. Copilul fericit se juca pe covor cu un trenuleț. Când și-a văzut tatăl a alergat la el și l-a îmbrățișat. -Tati, tati, a venit Moșul. Păcat că nu este și mama să se bucure cu noi. Atunci Toto și-a amintit de globul sub formă de inimă
POVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369886_a_371215]
-
la locomotivă căci se formase garnitura care pleca la munte. Când ne-am dat seama ce se întâmpla, trenul ieșise din combinat și plecase după un nou transport. Am rămas astfel ostaticii cabinei. Nu știam ce să facem? Dar cum trenulețul urca încet dealul Spătăreștilor unde am văzut un loc mai cu iarbă am sărit amândoi din tren julindu-ne prin diverse părți ale corpului, dar nu prea tare. Ne-am întors spășiți în oraș unde căutam ceva de lucru și
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
constituie Castelul Konopiste situat la aproximativ 45 km. sud-est de Praga, într-o pădure fascinantă prin aspect, aer curat, exemplare fermecătoare de păsări și animale. De la locul de parcare se poate ajunge la el mergând pe jos sau cu un trenuleț, în schimbul sumei de 40 de coroane, aproximativ 1,75 euro. Istoria castelului a început înainte de anul 1300 când aici a fost construită o fortăreață de tip francez, constând dintr-o clădire rectangulară flancată de turnuri. În secolul al XVIII-lea
CASTELUL KONOPISTE, CEHIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353237_a_354566]