342 matches
-
zăpadă - un păr lung, încâlcit, cu privire pătrunzătoare de bătrân, un trup de insectă. În sfârșit, pe un drum înghețat - doar un cap, cu ochii deschiși, sticloși. Cel mai rău era că instantaneele acelea nu rămâneau nemișcate. Fotograful își strângea trepiedul, iar țăranii ce părăseau cadrul fotografiei - a cumplitei fotografii cu canibali - reîncepeau să trăiască în derutanta simplitate a gesturilor zilnice. Da, continuau să trăiască! O femeie se apleca spre copil și își recunoștea în el fiul. Și nu știa ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care venea din balcon... Și, imediat, m-am îndrăgostit de ele. De trupurile lor și de ochii lor tandri și atenți, care lăsau prea clar să se ghicească prezența unui fotograf curbat în două sub o pânză neagră, în spatele unui trepied. Negreșit, feminitatea lor trebuia să miște inima adolescentului singuratic și sălbatic ce eram. O feminitate oarecum normativă. Toate trei purtau rochii lungi, negre care le puneau în valoare ampla rotunjime a pieptului, li se mulau pe șolduri, dar, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
internaționale de-a lungul a patru Internaționale succesive. Socialismul muncitoresc a fost un rod al Rațiunii, dedus din Carte, condus de școală și tradus prin ziare. Tipografii, intelectualii și pedagogii erau cei trei stîlpi ai mediului socialist, fiindcă acesta era trepiedul mediatic. Ce se găsea în "casa poporului"? O bibliotecă, un sediu de ziar, cursuri serale, o conferință. Există întotdeauna estrade, cărți și ziare. Dar axul central al transmisiilor s-a decalat, și odată cu el și acest ansamblu de sărbători, de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
militează pentru egalitate, nu folocrație, nu reducerea feminității la ovare, nu misoginie. În creierul grec din vremea aceea, la masculii cu fruntea îngustă, genul feminin și filosofia viețuiau pe două planete absolut străine. Filosofia politică epicuriană se sprijină pe următorul trepied conceptual: * există un drept natural care permite recunoașterea a ceea ce este util pentru a nu face rău altuia sau pentru a nu avea de suferit așa ceva; * nu există daună sau nedreptate dacă între părțile implicate n-a fost încheiat un
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
relațiile dintre indivizi, fie că fac parte sau nu din comunitate, este contractul. Trei Maxime capitale vorbesc de el, altfel spus o cantitate ridicol de mică de cuvinte, și totuși un tezaur. Filosofia politică epicuriană se sprijină doar pe acest trepied conceptual. Restul rămâne o problemă de interpretare, de extrapolare, cum se întâmplă adesea în corpusul antic. Gândirea politică modernă - Hobbes și Rousseau, evident - constă, s-ar putea spune, în comentarea acestor trei faze laconice care ne învață: 1) că există
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pahar de apă, chipurile sfântă, și cum rumegă ca o vacă frunzele de laur pe care i le adusesem. Voi nu cunoașteți delirul ca stare sufletească, reflectează melan colic Agrippa. — S-o fi văzut despletită, holbând ochii și bâțâind din trepied. Parcă-și ieșise din minți. Nebună în toată puterea cuvântului, rostind vorbe fără noimă... Evreul își coboară precaut pleoapele. Și el a fost cu Claudius Nero să consulte oracolul. O metodă bună pentru a-i deveni indispensabil. Numai de nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-i grăsime, se rumenea ultimul sfert dintr-un berbec, arunca pe chipurile tuturor celor prezenți reflexe schimbătoare de un roșu aprins. Șei, arme, pături, saci cu grâu fuseseră îngrămădite haotic și rezemate de pereți. Două lăzi fără capac și două trepiede date cu bronz, răsturnate, erau tot ceea ce rămăsese din conținutul încăperii, căci zilele acelea o bună parte din mobile fusese făcută bucăți ca să alimenteze focurile aprinse de războinici. Din vatră, fumul urca leneș spre o gaură mare de tiraj, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu arme diferite și îmbrăcăminte diferită, aparținând diferitelor neamuri reprezentate în armată, se adunau în jurul lui Magister militum și al mesei mari de campanie cu tăblia aproape în întregime acoperită de o hartă militară, pe care un sfeșnic masiv pe trepied o lumina într-o lumină gălbuie. Sebastianus, care avea privilegiul de a se găsi în apropierea lui Etius, se bucura de o poziție avantajoasă. Pentru care era cu siguranță mult invidiat de ceilalți ofițeri mai puțin norocoși, prinși în ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
țintirimului Înarmat cu o doniță și o bidinea din care storcea zăr amestecat cu limfă și de ce oare mugeau ca la tăiere vacile când se Întâmpla să treacă prin apropierea porții lui!? Mulți l-au Întâlnit stând În zori pe trepied, lângă fântâna lui Buig, Îmbrăcat Într-un halat alb precum frizerii și mulgând mânecile unui alt halat, la fel de imaculat, din care țârâia laptele ca dintr-un șiștar... Și oare de ce, pe măsură ce gălețile lui se umpleau, ugerele vacilor secau sau se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
vis urât“, Își spuse ea, Încercând să se debaraseze de vedenie. În tot acest timp, Mașa vedea tot ce se petrece În jurul celeilalte Mașe, al Mașei-ou, În interiorul căreia Începuse. Mașa-ou continua să stea cu găletuța Între picioare, așezată pe un trepied de lemn lângă ugerul primei Evlampii, care se acoperise și ea de-o pojghiță, luând la rându-i forma altui ou dispus pe orizontală. Din vechea Evlampie mai rămăsese Întregi doar coarnele și bărbuța, ce se mișca În jos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ritm destul de alert, dansând În jurul celor doi stâlpi de lemn ce sprijineau tavanul grajdului. Curând ritmul deveni mai dens, transformând valsul Într-o bătută care, la rându-i, se Încheie c-un cazacioc. În interiorul Mașei-ou stătea Mașa-Mașa, așezată pe un trepied cu ochii ațintiți la ugerul Evlampiei, și cele două capete umane, unul de bărbat și altul de femeie, care o priveau, la rândul lor, cu o oareșicare curiozitate. Ceea ce i se păru foarte ciudat era faptul că Mașa din afara sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
găină, și ou.“ De când Îi venise oaspetele din alte galaxii, toate se Întorseseră În casa ei cu susul În jos... Ba chiar și mintea sa gândea anapoda. „Pesemne, Își spuse ea, În lumea lui orice-i posibil...“ Mașa stătea pe trepied cu privirea ațintită În gol. Ce se Întâmpla totuși cu ea? Nu cumva tot ce se petrecea În jur era rodul unui vis urât? Mașa se ciupi, ca să se convingă că nu visează. Nu visa. Între timp, pistoanele Își Încetiniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
zâmbetul ca o crăpătura în scoarța unui cedru la noapte va trebui să-i explic iar culoarea albastră ziua nu înțelege nimic pentru că în orașul ăsta sofisticat oamenii și-au pus măști ca să semene cu noi pseudo-stigmata îmi trebuie un trepied să rămână doar războiul surd cu timpul kiai-ul ar dărâma pereții tuturor inimilor pojghița lui ar rezista doar culoarea ar mai înainta cu o zi spre toamnă pe titanic lumea încă dansează suntem doi îndrăgostiți dansând în tâmpla lui cehov
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cu ajutorul căreia poate să-și agațe adversarul și, dacă o trage în sens contrar, să-i sfâșie carnea. Scissores sunt amintiți și în luptele lusiari, împotriva unor adversari care nu corespund rețiarilor. Scorpio (pl. scorpiones): catapultă mare, așezată pe un trepied. Spre deosebire de catapultele tradiționale, are două brațe articulate, tensionate cu ajutorul unor frânghii împletite, făcute adesea din coamă de cal sau păr de femeie. Scutum (pl. scuta): din latinescul sectura, „tăietură” sau „făcut din bucăți mici de lemn”. Este un scut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Am Înaintat cîțiva metri și am Întrezărit o imagine spectrală. O duzină de torsuri femeiești, nude, se Înghesuiau Într-un ungher al vechii capele. Am băgat de seamă că le lipseau brațele și capul și că stăteau pe cîte un trepied. Fiecare dintre ele avea o formă evident deosebită și nu mi-a luat prea mult ca să discern conturul unor femei de vîrste și constituții diferite. Pe vintre se puteau citi cuvinte trasate cu cărbunele. „Isabel. Eugenia. Penélope.“ PÎnă la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
neutru de pânză de doc a cărei culoare nu este deloc țipătoare, iar pe cap am un fel de pălărie de asemenea din pânză și care cu siguranță că nu e albă. Alături de mine sunt câteva aparate rudimentare - așezate pe trepiede - cu care sper să pot fotografia sau filma ceea ce se Întâmplă În fața mea, deci și În fața domniilor voastre. Este evident că locul În care mă aflu este puțin mai Înalt și de aceea cei ce se află În câmpul privirii mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
impresia că ar aparține vreunei brave căpetenii. Asupra cortului și a celor patru actori care stăteau pe vine în fața lui - un bătrân alb, pseudo-indian, și trei mexicani pseudo-indieni sub treizeci de ani - erau ațintite camere de filmat și reflectoare pe trepiede. Fata îi opri la câțiva pași în fața camerelor, șoptindu-le: — Iată-i. Ăia care par niște amanți latino. Bătrânul șef de trib intona cuvinte de pace. Cei trei tineri viteji rostiră - cu un accent mexican curat - niște replici despre ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
conduse prin bucătărie într-o încăpere cu pereții acoperiți cu rafturi pline de cărți. Doar peretele din față era acoperit cu un ecran de proiecție. O canapea lungă de piele stătea cu fața la ecran, un aparat de proiecție stătea pe un trepied, cam la un metru în spatele canapelei, iar în el se găsea deja o rolă de film. Danny se așeză. Claire apăsă pe comutatoare, reduse din intensitatea luminii și se cuibări lângă el, cu picioarele adunate sub tivul fustei. Ecranul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
termocromatice și camerele foto termice, întrucât primul doctorat îl obținuse în domeniul vast al glaciologiei, cu teza Despre albedo și conductivitatea termică ascunsă. Inventase deja creionul cu un singur capăt și țigara cu trei, pentru fumătorii grăbiți, un ochian cu trepied mobil de văzut bezna de dincolo (topit în secret de Biserică), drapelul cameleonic și un convertor de temperament. O brevieră, care împrăștia o putoare insuportabilă, odată ce sesiza că o discuție trenează, e inutilă ori de umplutură, salvând astfel timp prețios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
uneltele, care vor face posibilă trecerea la nivelul următor. Îl așază pe Robert în fața acestei grile, fixându-i gâtul și spatele cu etriere rigide de otel, și întinzândui-i apoi un braț în față. Montează un aparat de fotografiat pe un trepied, la oarecare distanță, și-i face o serie de fotografii. Băiatul pare să respingă orice încercare de a fi fotografiat, iar Macfarlane trebuie să ridice glasul la el, să nu se mai încrunte atâta. În cele din urmă, se potolește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nervos cu fermoarul de la trusa medicală. Vezi tu, doctore, eu nu exist dacă Mao e ros de boli. Dr. Li respiră adânc. Iertați-mă, Doamnă... Tovarășul președinte... nu se prea dă în vânt după tratamentul meu. Ea râde, în timp ce desface trepiedul. Asta e tipic pentru el! Dr. Li zâmbește umil. Păi, tovarășul președinte este tot timpul ocupat. Are de condus o țară. E un pietroi bătrân, putrezit și urât mirositor de pe fundul unei latrine, zice ea răspicat. Știu cum te simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
chiar voaierismul controlat. Era o formă de terapie care dăduse rezultate bune în unele cazuri. Marioritza se opri în ușa laboratorului, apoi se așeză, așa cum obișnuia, cu fundul pe masa lui de lucru. Guibert luă loc în fața ei, pe un trepied, și îi masă ușor tălpile. ― Aici e o altă lume, Guibert, oftă ea. Am început să redescopăr unele stări pe care le credeam cu totul moarte... Vechi senzații din copilărie și adolescență... Se opri. Guibert era medicul, prietenul, confidentul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și praf aprinși de flăcĂrile galbene și Înfloriturile albe lăsate de grenade, care sînt esența desfășurării unei bătĂlii, atunci aveam ce ne trebuia. Așa că atunci cînd n-am mai avut lumină am cărat camera mare pe scări, i-am scos trepiedul, am Împărțit-o În trei rucsacuri și apoi, unu cîte unul, am traversat În fugă colțul măturat de gloanțe de pe Paseo Rosales, adăpostindu-ne după zidurile groase ale grajdurilor Montana. Știam că am găsit un loc bun de filmare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
jăratic arzând. Pereții erau tapițați cu damasc brodat cu flori de crin, iar În fund se Înălța un tron cu baldachin aurit. De o parte și de alta a tronului, modelate din carton sau material plastic și puse pe două trepieduri, un soare și o lună, cam necizelate ca factură, dar acoperite cu staniol sau cu foițe de metal, bineînțeles de aur și de argint, și de un oarecare efect, pentru că fiecare dintre aștrii luminători era direct Însuflețit de flăcările unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
un soare și o lună, cam necizelate ca factură, dar acoperite cu staniol sau cu foițe de metal, bineînțeles de aur și de argint, și de un oarecare efect, pentru că fiecare dintre aștrii luminători era direct Însuflețit de flăcările unui trepied cu jăratic. Deasupra baldachinului atârna din tavan o stea uriașă, scânteind de pietre prețioase sau fabricate din sticlă. Tavanul era Îmbrăcat În damasc albastru-deschis, presărat cu stele mari, argintii. În fața tronului, o masă lungă Împodobită cu palmieri, pe care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]