2,886 matches
-
Pisa Și-abia de se mai ține pe picioare. Gata pentru partida următoare, În care să dorim măcar remiza, Acum, când este-atât de mare miza Și-avem deasupra semnul de-ntrebare: E strâmbă lumea ca un turn din Pisa ? TRESTIA Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. O bate vântul, care vrea să-i sece Puterea toată. Și ce mult o doare, Că este viața ei, această floare Ce spre abis începe să se-aplece, Sărmană trestie
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
abia de se mai ține pe picioare. Gata pentru partida următoare, În care să dorim măcar remiza, Acum, când este-atât de mare miza Și-avem deasupra semnul de-ntrebare: E strâmbă lumea ca un turn din Pisa ? TRESTIA Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. O bate vântul, care vrea să-i sece Puterea toată. Și ce mult o doare, Că este viața ei, această floare Ce spre abis începe să se-aplece, Sărmană trestie cugetătoare, Crescută
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
TRESTIA Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. O bate vântul, care vrea să-i sece Puterea toată. Și ce mult o doare, Că este viața ei, această floare Ce spre abis începe să se-aplece, Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. A înțeles acum ce se petrece Pe lumea asta fără de culoare, Știe că pân’ la urmă totul moare, De-aceea-și cată drumul. Va să plece ? Sărmană trestie cugetătoare ! PETALE DE TRANDAFIR Petalele de
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
abis începe să se-aplece, Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. A înțeles acum ce se petrece Pe lumea asta fără de culoare, Știe că pân’ la urmă totul moare, De-aceea-și cată drumul. Va să plece ? Sărmană trestie cugetătoare ! PETALE DE TRANDAFIR Petalele de trandafiri Sunt cele mai curate foi Din cartea ce-am deschis-o noi La pagina primei iubiri. Nu ai de ce să te mai miri Când vezi lumina pe altoi: Petalele de trandafiri Sunt cele
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
stând superbe diademe. Suferința este truda ce îngenunchează omul, Recile sudori transformă îndărătnicu-n supus, Redescoperind valoarea, Infinitul și atomul, Se unesc în ADN-ul Domnului Cristos Isus. Suferința este focul care arde în cuptoare, Lămurind zgura de aur, stânca de trestie și fân, Dar finalul știm cu toții, ca-ntr-o apă curgătoate, Valul vine, valul trece, numai pietrele rămân. De aceea prelucrarea, cât ar fi de dureroasă, Știu că e pentru o vreme, vremea timpului de har, Fiecare curățire mă apropie
SUFERINȚA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382244_a_383573]
-
coudre les habits des saisons (Editura LIMES, Cluj-Napoca, 2006, 90), profesorul universitar Ioan }epelea ține să nea dea vești nu numai despre degradarea istoriei și a timpului individual și colectiv, ci și despre singurul remediu, fie el și homeopatic, al trestiei gânditoare de a-l boicota: frumusețea dicțiunii și a cogitației poetice. Împărțită în trei cicluri și impecabil diagnosticată de Ștefan Borbely, poezia din această carte se subsumează filonului durerii universale, de la Leopardi și Eminescu, la Bacovia, Montale, Virgil Mazilescu și
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
satir ale cărui cîntece îi fermecau pe muritori, și care, într-un moment de nefastă inspirație, a îndrăznit să-l provoace la întrecere pe Apollo, zeul protector al muzicii și mai-marele celor nouă muze. În cursul întrecerii, sunetele flautului de trestie al lui Marsyas au trebuit să se măsoare cu acordurile pornite din coardele de aur ale citerei lui Apollo, și, cum era de prevăzut, satirul va pierde în fața zeului. Cutezanța lui Marsyas va fi aspru pedepsită: va fi jupuit de
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
tomberoanele/ de gunoi/ din fața blocului meu/ acum câinele zboară fericit/ printre plopii/ de peste drum" (Zbor); "mereu/ printre blocuri/ mă calcă/ un buldozer/ de întuneric/ transformându-mă/ într-o pată/ de lumină" (Destin); "ca un răufăcător/ care stă sub apă/ cu trestia în dinți/ până ce trece/ potera/ așa și Dumnezeu/ se ascunde/ în subsolurile blocurilor/ din cartierul meu/ cu gândul că/ doar-doar/ îl vom căuta/ chiar dacă nu mai știm/ care este/ trestia lui" (În subsoluri); "locuitori ai orașului/ diminețile când buimaci/ plecați
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
lumină" (Destin); "ca un răufăcător/ care stă sub apă/ cu trestia în dinți/ până ce trece/ potera/ așa și Dumnezeu/ se ascunde/ în subsolurile blocurilor/ din cartierul meu/ cu gândul că/ doar-doar/ îl vom căuta/ chiar dacă nu mai știm/ care este/ trestia lui" (În subsoluri); "locuitori ai orașului/ diminețile când buimaci/ plecați către muncă/ nu auziți inima mea/ râcâind la ușa voastră/ ca un câine flămând/ care toată noaptea/ a mers prin oraș/ în căutarea iubitei/ și-a oamenilor buni/ cum altădată
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
meu exista în alt spațiu, pentru veșnicia ce n-avea să urmeze. doar oglinda mă-nveselea cu acele ape. atunci se propagau haoticele violențe și piersica paraliza în luna de miere - așa cum creștea și-apoi se ofilea cea mai slabă trestie a naturii. De aceea agățam într-un cercel petala unei urechi și lobul unei flori, luând-o de la capăt la primul prilej cu fatalismul naturii necunoscute - concepând faptele necesare cu omisiuni frecvente dar avântat să caut frumusețea unei bucurii. între
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
Coca Bloos, Mariana Buruiană, Micaela Caracaș, Mihai Dinvale, cu un spirit de o mare cultură și vibrație, de o profundă neliniște existențială și regizorală, Silviu Purcărete, cu o minte doldora de sunete și de fantezia născocirii unor instrumente muzicale din trestii și tărtăcuțe, Iosif Herțea, cu o sută de tineri vulcanici, seduși să spună povestea primelor acte de democrație făcute de Pelasgos, regele Argos-ului, a iubirii și revoltei dintre cele cincizeci de danaide și cei cincizeci de egipteni. Albastrul vălurilor
Radu Beligan - 90 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7792_a_9117]
-
fiind apreciată la circa 100 de lei. Stingerea incendiului s-a realizat de personalul de serviciu care însoțea trenul. l În 11 decembrie, la ora 13,30, a izbucnit un incendiu la o casă din Saravale. A ars acoperișul de trestie pe suport de lemn pe aproximativ 80 metri pătrați. Incendiul, cauzat de scânteile provenite de la un coș de fum deteriorat, a fost stins de efectivele stației de pompieri Sânnicolau Mare. Distrugerile au fost evaluate la 8 000 lei. l Marți
Agenda2005-51-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284518_a_285847]
-
detective nr. 1 (Ed. Polirom, 34,90 lei); Maria Manolescu - Halterofilul din Vitan (Ed. Polirom, 15,95 lei); Costi Gurgu - Rețetarium (Ed. Tritonic, 20 lei); Gilbert Sinoué - Un vapor pentru infern (Pro Editură și Tipografie, 28,80 lei); Nina Berberova - Trestia revoltată (Ed. Humanitas, 9,50 lei); Alessandro Boffa - Ești un animal, Viskovitz (Ed. Polirom, 17,95 lei); Nichita Danilov - Capete de rând (Ed. Paralela 45, 19,90 lei); Almudena Grandes - Castele de carton (Ed. Humanitas, 14 lei); Milan Kundera - Iubiri
Agenda2006-33-06-01-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285133_a_286462]
-
grămada de bucliuc Fericit că a biruit viclenia nevestei. Frumoasa de pe clisură Când se Însera, feciorii din Almăj plecau pe clisură Douăzeci de kilometri prin pădure S-o vadă și să stea la zbor cu Liubița Sârboaica Înaltă, subțire ca trestia Cu ochii albaștri ca florile de omag Cu limba aspră, a sârbilor de pe Clisură. Dar cu un glas atât de dulce că picau și păsările din pom Când Începea ea să cânte Dunave, Dunave Liubița nu avea voie să iasă
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
a gândi despre sensul vieții și despre moarte ar fi morbid, chiar dacă asta vrea să spună Freud. Nici că sensul vieții, cu atât mai puțin moartea, nu există. Trebuie înțeles că nu poți să gândești decât dacă ești bolnav. Omul, „trestie gânditoare”, este omul, ființă bolnavă, deci. Dar avem și oameni sănătoși. De ăștia să te ferești. A crede că vei avea o viață după moarte pare să nu comporte înțelegere, ci numai credință. A-ți da seama că viața e
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3925_a_5250]
-
nevăzută a timpului ("O, vreau să fug/ dincolo de al stelelor crug", Noapte-minune) : Și așa împodobit și așa spânzurat să mă duc la nunta de argint unde-s duși toți crinii. (Toți crinii) Dar ce este crinul? Mai mult decât pasca-liana trestie gânditoare, crinul este pregătitorul unui univers care acutizează absența lui Dumnezeu. Doar știm: crinul este o podoabă sublimă! Nici măcar veșmintele lui Solomon nu au fost mai frumoase. Încărcătura harică, transfiguratoare a acestei flori prezentă chiar și în Cântarea Cântărilor ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
va fura lui Ibrăileanu pentru a o atrage printre membrii activi ai cenaclului Sburătorul, unde va insista ca scriitoarea să și obiectiveze stilul narativ, mergând pe linia prozei acelei perioade. Criticul adaugă o mulțime de nuanțe și descrie deosebit de exact Trestia pascaliană a naratoarelor din proza de tinerețe : „eroina tipică a literaturii scriitoarei e în continuă mișcare cu un suflet vibrant în care iubirea se dezlănțuie în uragane, iar dezrobirea pândește la orice cotitură a vieții. Nimic nu e însă mai
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Barca rămâne goală, locul fiind ocupat de așteptare, repetăm, o așteptare virtuală. Întreg spațiul Lacului devine (cum ar spune fizica și filozofia cuantică) un "gol cuantic plin", și anume încărcat de promisiunea farmecului iubirii, magie întreținută de foșnetul vântului printre trestii și sunetul unduios al apei, două inconsistențe. Demiurgul, ducând la împlinire creația, s-a aflat între două suferințe: cea a unei așteptări din veșnicie să se vindece de singurătatea din Ajun creând lumea umană, urmată apoi de suferința unei realizări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie), unde cresc sălcii, plopi și arini. În arealele în care băltirea este permanentă, la marginea lacurilor, râurilor, cresc trestia, stuful, stânjenelul de baltă, săgeata apei etc. Pe terenurile unde se produc frecvent alunecări s-au amenajt plantații de pin, cătină și salcâm (Târgu Frumos, Focuri, Iași, Lespezi). Extinderea terenurilor cultivate a dus la modificarea învelișului vegetal și prin apariția
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
acela din Sevilia care vorbea de tema despre cum se prinde un câine de stradă sau din oricare altă parte: "ridica cu piciorul său un picior al câinelui, un altul îl ridica cu mâna și începea să-l obișnuiască cu trestia bățul de trestie de zahăr, ascuțit la un capăt care, introdus într-o anumită parte, suflând în el, îl făcea rotund ca pe o minge și simțindu-i șubredă soarta îi dădea două pălmuțe în burtă și-i dădea drumul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
care vorbea de tema despre cum se prinde un câine de stradă sau din oricare altă parte: "ridica cu piciorul său un picior al câinelui, un altul îl ridica cu mâna și începea să-l obișnuiască cu trestia bățul de trestie de zahăr, ascuțit la un capăt care, introdus într-o anumită parte, suflând în el, îl făcea rotund ca pe o minge și simțindu-i șubredă soarta îi dădea două pălmuțe în burtă și-i dădea drumul, zicând celor din
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mâncare "și fără a mânca nu se poate trăi și fără a trăi nu se poate să speri la a fi liber". Și ce mai mult decât un ergo fatidic mă înalță la a umfla mereu cu un băț de trestie, căci este adevărat că scriu cu bățul de trestie pe post de port-pană, ce pot să spun cu adevărat despre calamo currente acest ergotic epilog? Oare nu are, din întâmplare, acest epilog logica sa, o logică să fim sinceri o
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și fără a trăi nu se poate să speri la a fi liber". Și ce mai mult decât un ergo fatidic mă înalță la a umfla mereu cu un băț de trestie, căci este adevărat că scriu cu bățul de trestie pe post de port-pană, ce pot să spun cu adevărat despre calamo currente acest ergotic epilog? Oare nu are, din întâmplare, acest epilog logica sa, o logică să fim sinceri o logică ce îmi dă de mâncare? Și simțind comicul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
deîn?elesuri" Îi Însemnau fruntea-i de copil. Acela?i sentiment de magic? armonizare cu ritmurile cosmice ale vârstei de aur (ale unei naturi sacralizate) face că tot peisajul descris s? par? „vr?jit"unda apei este „fermecat?": „Dându-?i trestia-ntr-o parte St? copilă lin plecat?, Trandafiri arunc? ro?îi Peste unde fermecat?"'. Lumina lunii de data aceasta metafor? a unei naturi sacre, magice ?ese pe oglindă lacului „bulg?ri de lumin?", iar apa ce „alearg?-n ceruri" (cercul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
al durerilor, nelini? tilor, fr?mânt?rilor sufletului omenesc, este „oglindă lucie În care se r?sfrânge Ins??i solitudinea lumii"; asemenea poetului, „visând o ntreag? lume", tr?ie?te acelea?i nelini?ți: Tremurând cu unde-n spume Între trestie le fărm? ?i visând o-ntreag? lume Tot nu poate s? adoarm?. " Imagine simbolic? a unei naturi eterne, lacul „se p?trunde de chipul iubitei pe care Il reflect?, redându-1 lumii Într-o imagine Întruchipând frumuse?ea ?i ging??ia: lumea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]