222 matches
-
și semiologia saussuriană (de sorginte lingvistică, dedicată cu precădere fenomenului literar). Introducerea noastră va cuprinde două axe: semiotica generală (capitolele introductive: "Semiotica în contemporaneitate", "Structuralism și semiotică", "Ferdinand de Saussure și modelul dia-dic al semnului", "Charles Sanders Peirce și modelul triadic al semnului") și semiotici regionale (semiotica narațiunii, semiotica publicității, semiotica spațiului, gestualitatea, proxemica, semiotica mass-media,semiotica glumei). Chiar dacă primele capitole dedicate epistemei contemporane și poziționării semioticii în cîmpul cunoșterii actuale pot părea pe alocuri rebarbative, ele vor fi compensate și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vizuală care oferă "complicări simultane pe mai multe dimensiuni" (CLG: 103). Pornind de la linearitate, lingvistul genevez afirmă caracterul discret al limbajului (în opoziție cu continuu), rezultat al caracterului diferențial, mutual opozabil al semnelor lingvistice. 4. CHARLES SANDERS PEIRCE SI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei Dacă pentru Saussure și lingvistica de obediență saussuriană semnul rezultă din reuniunea semnificantului și semnificatului sau a formei expresiei și formei conținutului, pentru lingvistica anglo-americană semnul este o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei Dacă pentru Saussure și lingvistica de obediență saussuriană semnul rezultă din reuniunea semnificantului și semnificatului sau a formei expresiei și formei conținutului, pentru lingvistica anglo-americană semnul este o entitate ternară (modelul triadic al lui Ogden-Richards din 1923, The Meaning of Meaning, reamenajare a triunghiului lui C.S. Peirce, modelele lui Rudolf Carnap (1946), Ch. Morris (1946), Th. Sebeok (1974), John Lyons (1977) etc.) Considerat cel mai important filosof al Americii și întemeietorul semioticii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
trăsături pertinente (ca în fonologia structurală), de "proprietăți emergente" (U. Eco), datorită cărora recunoaștem într-o caricatură pe omul politic reprezentat sau într-o schiță sumară amplasamentul unei clădiri. Semnul peircian, acel aliquid stat pro aliquo, este deci o relație triadică dependentă de cele trei categorii: ale primității, secun-dității și terțității, altfel spus, categoria calității posibile, existenței reale și a gîndirii mediatoare (C.P.1.530). Vîrfurile A (semnificant), B (semnificat) și C (referent) sînt în acord cu analiza tradițională a semnificației
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
au fost definite și investigate ca entități semiotice: The entire universe is perfused with signs if it is not composed exclusively of signs (C.P. 5.448). Ca fenomen al terțității, "semnul este un prim numit repre-sentamen aflat într-o relație triadică cu un secund numit obiect și capabil să determine un terț numit interpretantul său" (C.P. 2.274). Natura triadică a semnului are o dublă origine: filosofică și matematică, dat fiind că este imposibil de construit o triadă autentică fără a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
composed exclusively of signs (C.P. 5.448). Ca fenomen al terțității, "semnul este un prim numit repre-sentamen aflat într-o relație triadică cu un secund numit obiect și capabil să determine un terț numit interpretantul său" (C.P. 2.274). Natura triadică a semnului are o dublă origine: filosofică și matematică, dat fiind că este imposibil de construit o triadă autentică fără a introduce ceva diferit de unitate și pereche (C.P. 1.363 în care se discută exemplul elocvent al cadoului C
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
echivalent sau mai dezvoltat. Acest semn pe care îl creează îl numesc interpretant al primului semn. Semnul stă în locul a ceva, obiectul său. El stă în locul acestui obiect în raport cu un fel de idee"(C.P. 2.228). Peirce definește această acțiune triadică a semnului, acest proces în care semnul are un efect cognitiv asupra interpretului, ca semioză: "orice acțiune dinamică sau acțiune a forței brute, fizice sau psihice, are loc între doi subiecți (care reacționează în mod egal și unul și celălalt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
De aceea va trebui să distingem simbolul de tip saussurian care este simbolul cultural tradițional de simbolul peircian de tip științific (simbol chimic, algebric etc.). Tabelul următor exprimă într-o manieră sintetică cele două direcții în tipologizarea semnului: taxinomia peirciană triadică (reluată de Morris, Sebeok, Lyons etc.) și taxinomia saussuriană diadică. Criterii de clasificare a semnelor Taxinomii Motivat prin continuitate prin analogie Nemotivat Saussure simbol semn Buyssens semie intrinsecă semie extrinsecă Malmberg simbol non iconic simbol iconic simbol arbitrar Greimas indice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
O propoziție vizînd un caz individual Legisemn simbolic argument Un silogism, o teorie științifică Din definiția generală a semnului ca ceva care stă pentru ceva față de ceva într-o anumită relație se deduce natura relațională a semnului și structura sa triadică. Înțelegerea semnului ca relație explică și o altă condiție a existenței semnelor, faptul că un semn nu poate exista singur, fără legătură cu alte semne. Orice semn este prin definiție interpretabil, interpretabilitatea presupunînd cel puțin încă un semn și așa
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
3. Formă și substanță .................................................................. 68 3.2.4. Paradigmatic și sintagmatic .................................................... 69 3.2.5. Sincronie/diacronie ................................................................. 71 3.3. Structuralismul danez. Contribuția lui L. Hjelmslev ................. 72 3.4. Trăsăturile caracteristice ale limbajului ..................................... 75 4. CHARLES SANDERS PEIRCE ȘI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 78 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei ........ 78 4.2. Semn și/sau referent ................................................................... 84 4.3. Taxinomia peirciană .................................................................. 86 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare ....................................... 95 4.4.1 Iconicitate ................................................................................. 95 4.4.2
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în celălalt 1, pe care îl vom identifica cu un consumator generic (cumpărătorul, alegătorul sau cititorul), și în celălalt 2, pe care îl vom identifica cu organizațiile de pe piața competiționala sau contracandidații. Obiectul de valoare, punctul central și fundamentul relației triadice identitare este reprezentarea socială și culturală construită de fiecare producător de text. Datele empirice folosite în partea a doua constituie argumentele pentru o abordare non-esențialistă (Holliday, Hyde, Kullman 2004) asupra identității și culturii. Această perspectivă (de)constructivista se înscrie în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sunt indici ai participanților creați de C.-V. Tudor. Triada electorală este reprezentată de participanții interactivi: candidat contracandidați electorat. Această relație este reprezentată că spațiul mental-țintă, "locuit" de NOI/ EU (PRM/ CV Tudor) EI/ EL (contracandidați) VOI (alegătorii). Aceeași relație triadică se regăsește și în povestea românească (Capră cu trei iezi), care constituie spațiul mental-sursă: CAPRĂ (personajul bun) LUPUL (personajul rău) CEI TREI IEZI (opoziția binara între copiii buni și cei răi). Dar structura narativa politică a parodiei lui C.-V
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
buyer, the voter or the reader) and an instance of other 2 which is to be identified with the competing organizations on the market or the political opponents. The object of value, the core and the backbone of the identity triadic relation is the cultural and social representation created by every text producer. The empirical dată provided în the second part of the book constitute the arguments for the non-essentialist view (Holliday, Hyde, Kullman 2004: 4) on identity and culture. This
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Constantin Noica, dar numai într-o perspectivă foarte generală. Gîndirea lui Constantin N o i c a400 este dominată de sistemul lui G. W. Fr. H e g e l, dar el convertește spirala filozofului german în cerc și modelul triadic (teză-antiteză-sinteză) în unul tetradic (temă-antitemă-teză-temă) în care extremele se ating 401. Dintre lucrările lui Hegel, Fenomenologia spiritului, pare a-l fi atras în mod deosebit pe Noica 402, dar formația sa include și elemente din alte sisteme, de la cele antice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
creație a Logosului nu e spirituală, ci „psihică din dreapta”, prin opoziție cu cea de a doua creație, care este „psihică din stînga”. Textul se desfășoară peste măsură de complicat În detalii, Însă tiparul său de bază e simplu: o opoziție triadică tipic valentiniană (Între pneumatic - psihic - hylic) se găsește reluată În mod repetat și la multiple niveluri. 10. Cercetări cu privire la originea Demiurgului ignorant În articolul său The Origins of the Gnostic Demiurge 202, Gilles Quispel pune apariția Demiurgului În legătură cu informația dată
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
gândirea pură", statică, suficientă sieși, capabilă să legitimeze fără doar și poate existența unică 118, la gândirea imanentă, care "crește prin sine și din sine"119, dar care are nevoie de pluralitatea existenței 120, pentru a putea parcurge traseul, perpetuu triadic, de la logic la empiric și apoi la spiritual. Pentru autorul Fenomenologiei spiritului existența nu mai este un simplu "obiect al gândirii", așa cum se întâmplase la eleați, ci secondează gândirea și, într-un fel, o confirmă, oferindu-i-se ca materie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
schematismul lui abstract, pendulând între teoretic și experimental, rămâne până la urmă speculativ, ceea ce ar trăda, cel puțin aparent 139, o contradicție majoră, dacă avem în vedere intențiile declarate ale lui Dilthey. Totodată, demersul amintit ne duce cu gândul la modelul triadic hegelian, numai că așa cum am sugerat deja când am analizat raportul dintre cei doi filozofi aici locul sintezei este luat de corelație. (În capitolul III, 4 vom reveni pe larg asupra desfășurării triadice a gândirii lui Dilthey). Corelația (Zusammenhang), concept
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
amintit ne duce cu gândul la modelul triadic hegelian, numai că așa cum am sugerat deja când am analizat raportul dintre cei doi filozofi aici locul sintezei este luat de corelație. (În capitolul III, 4 vom reveni pe larg asupra desfășurării triadice a gândirii lui Dilthey). Corelația (Zusammenhang), concept pe care se articulează întreaga viziune a lui Dilthey, joacă tocmai rolul sintezei hegeliene, acela de a debloca într-o manieră romantică (vezi supra soluția heraclitică) antinomiile rigide ale clasicismului (vezi supra modelul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorie", pe "o teleologie externă existentă în conexiunea istorică"27. În schimb, pentru Dilthey este prioritară imanența vieții: sufletul însuși are o structură teleologică ("corelația structurală a vieții psihice are un caracter teleologic"28), iar în ceea ce vom numi modelul triadic al cunoașterii realității (vezi III, 4) componenta practică este plasată abia după cea reală și cea teoretică, fiind socotită "o a treia și ultimă corelație", care "e fundamentată pe conștiința valorilor vieții"29. Droysen a căutat să elibereze istoria și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
expresiei, mai surprindem următorul aspect, pe care l-am anunțat, de altfel, încă din primul capitol: la o privire mai atentă și corelând diverse segmente ale expunerii făcute de Dilthey în mai multe dintre lucrările lui, ne reține atenția desfășurarea triadică a gândirii sale. Pentru aceasta vom pleca de la sensurile realității așa cum apare ea în viziunea lui Dilthey și vom ajunge la expresiile paradigmatice sintetizate în cele trei tipuri de Weltanschauungen. Filozoful german îi conferă realității un sens întreit: "1. unul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la relativismul pe care-l induce aceasta. Cu toate că filozoful german nu trimite în mod explicit la o asemenea descendență, analiza legăturilor intrași interstructurale dintre cele trei planuri (pentru lămurirea acestor noțiuni vezi alineatul următor) ne îndeamnă să socotim că modelul triadic pe care l-am pus în evidență își are originea chiar în corelația ce stă la baza științelor spiritului: cea dintre trăire, expresie și comprehensiune. Prin urmare, credem că liniile de forță evocate se cristalizează în succesiunea menționată tocmai în jurul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pentru o carieră strălucită. Fiecare membru al trioului completează, într-un anumit sens, fragmente din personalitățile celorlalți. Amiciția din interiorul "triunghiului" este, de fapt, o manieră de exprimare a identității: o singură identitate completă, organică, numai așa, în reprezentarea ei triadică. Ca și eroii lui Lodge, "reinventatori ai relațiilor sexuale", Jose, Jaime și Marcos trec, gradual, de la prietenie la tensiune erotică, inițiind un experiment amoros à trois, teribil și pasional. Aparent, tinerii își regăsesc sinele în acest patetism sexual, construind o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a actelor și a consecințelor acestor acte comise intenționat cât și faptul de a da socoteală În fața propriei conștiințe de atitudinea personală față de actele celorlalți. Răspundere, responsabilitate, responsabilitate morală Ne putem Întreba Încă de la Început dacă abordarea Într-o manieră triadică a raporturilor răspundere - responsabilitate responsabilitate morală, introducând termenul „responsabilitate morală”, are o mai mare relevanță pentru analiza fenomenului În discuție. Credem că da: distanța dintre răspundere și responsabilitate este cel puțin la fel de mare ca și cea dintre responsabilitate și responsabilitate
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mistuie-nviforată. Și-i prileju de-ncăierare și-i ocazie de nuntă cum doar veciile în culme se înfruntă și în duhul păcii pricini de războaie strigăte laconice și lacome de haos se întretaie în pronaos. începutul se resoarbe și ochiul triadic se întrerupe. Mai citim o dată semnele codificate într-o limbă moartă și se rupe sigiliul cărții interzise iar pe dinăuntru paginile-s albe. Absolute înțelesuri pustiitoare de eresuri și-o apocalipsă promisă potolește însetarea de sine și stârpește setarea de
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
internaționaie În perioada imediat postbelică; În timp ce Japonia și Uniunea Europeană (Îndeosebi Gennania) se atirmă ca principali investitori. Concentrarea În triadă a fost Însoțită de constituirea unor grupări de țări În curs de dezvoltare principale beneficiare ale ISD generate de fiecare nucleu triadic. Astfel, pe criteriul proximității geografice sau al legăturilor de natură politică, comercială, istorică, culturală, țările Asiei de Est și Sud Est sunt principalele țări În curs de dezvoltare În care investesc firmele japoneze; țări ale Americii Centrale și de Sud, cu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]