6,656 matches
-
precum: Transilvania (Sibiu), Altarul Reîntregirii (Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timișoara), Tabor (Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zalău), Der Unterwald (Sebeș), Studii și cercetări etncoculturale (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană (Năsăud), Astra Salvensis (Salva), Astra Sabesisnsis (Sebeș) și a participat la peste 40 de conferințe și
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
de sărut) a Dumnezeului din sine, chiar dacă acest lucru e intim și autorul nu dorește să vorbească despre el, fiindcă fac parte din structura lui emoțională, acolo unde nimeni, sau aproape nimeni nu are acces. Pentru Virgil Ciucă este o tribună de la care poate să-și rostească și Crezul artistic și convingerile și năzuințele. Și din tot ce altădată îi provoca plăcere și alinare, poetul nu mai găsește decât urme șterse, amintiri răzlețite, risipite, pe care se trudește să le adune
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
precum: Transilvania (Sibiu), Altarul Reîntregirii (Alba-Iulia), Altarul Banatului (Timișoara), Tabor (Cluj-Napoca), Acta Musei Porrolisensis (Zalău), Der Unterwald (Sebeș), Studii și cercetări etncoculturale (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud), Revista Română (Iași), Oglinda literară (Focșani), Boema (Galați), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Caiete Silvane (Zalău), Tribuna (Cluj-Napoca), Studia Universitatis ,,Babeș-Bolyai" - Series Bioethica (Cluj-Napoca), Symposium (New York), Lumină lină (New York), Confluențe Românești (New York), Semănătorul (Tismana), Observatorul (Toronto), Conexiuni românești (Mannheim), Astra năsăudeană (Năsăud), Astra Salvensis (Salva), Astra Sabesisnsis (Sebeș) și a participat la peste 40 de conferințe și
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
Cronicar Femei, fotbal și atât Una din cele mai subtile apariții feminine, aflate la propriu în marginea literaturii, o regăsim în fragmentele memorialistice ale lui Gheorghe Grigurcu referitoare la înmormântarea lui Camil Petrescu. (Publicate în TRIBUNA, nr.95, anul V, 16-31 august 2006). Intrată pe neașteptate în sala de ședințe a Academiei, unde era depus sicriul scriitorului, misterioasa doamnă pare mai curând o prezență posibilă decât una credibilă: "Am văzut-o și pe celebra necunoscută, acoperită
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
a face critică literară constă în dezinhibarea, relaxarea, firescul limbajului, saturat de locuri comune. Față de "păsăreasca" altor critici, scrisul lui C. Rogozanu e o agreabilă pauză de respirație. Însă riscurile de a comenta opere literare așa cum comentăm un meci din tribună (mestecând și scuipând semințe, mai aruncând o înjurătură către echipa adversă) sunt majore. Cât despre echipa adversă... Inamicii lui C. Rogozanu sunt "conservatorii" din cultura română, fie ei comuniști ori neocomuniști, păltinișeni, apolitici cu ghilimele ori reacționari în sensul tare
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
situația specială a receptării Istoriei literaturii din 1941. Contestată îndeosebi a fost publicistica de după al doilea război. G. Călinescu s-a numărat, alături de Sadoveanu și Galaction, printre cei dintîi scriitori importanți care s-au aliniat după 1944 ideologiei comuniste. La Tribuna poporului, Națiunea și celelalte a intrat numaidecît în dispută cu presa de opoziție democratică, unde erau înregimentați aproape toți criticii din generația lui. Nu s-a bucurat însă nici de prețuirea aliaților de moment. Atacurile acestora din urmă culminează cu
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
atunci. M. Nițescu greșește punîndu-le pe toate în aceeași oală. G. Călinescu a fost perceput foarte diferit de cele două generații succesive. Dacă-i recitim fără parti-pris publicistica dintre 1944 și 1955, ne putem explica diferența. Abia instalat la cîrma Tribunei poporului, în septembrie 1944, G. Călinescu se simte dator să-și edifice cititorii cu privire la titlul gazetei: "Și fiindcă din popor fac parte toți, toți să vină cu încredere sub fîlfîirea înflăcăratei noastre flamuri". Facticea înflăcărare nu va lipsi din nici un
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
tânără nici macar nu-i știe gustul! Din acest motiv, pentru toți, vă propunem un exercitiu, desigur, la nivel mental. În consecință, imaginați-vă o actuala finală a Cântării României pe marele stadion (la vremurile de atunci, 23 August), unde, la tribuna oficială, musai, ,,conducătorul iubit”, guvernul, iar pe gazon, în fața lor, creatorul recitând: ,,Cât despre sex (sexul lui Ion de la gară), ce să mai vorbim?!/ Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie cu mărimea lui colosală/ Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și coada ochiului la adresa deschisă de nepotul său, copil ce repeta, în șoaptă, versurile (de mai sus), versuri pe care urmează să le recite, pe scenă, la serbarea aces tui sfârșit de an. Mda! Reflectam asupra „versurilor”, presupuselor aplauze de la tribuna, asupra reverenței creatorului și, mai conservatori din fire, ne facem cruce, apoi scuipam. Scuipam și în sân, nu de alta, dar la vremuri noi, tot ei, cu recreații noi! Fără a fi istorici sau critici literări în domeniu, totuși, fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vrei sau nu, pedeapsa! Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să mai nuanțez acest ,,nu stiu”. Îl gustați, (dulcea otravă!) inconștient, de la tribuna, de la cine mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
doar asta mi-a mai rămas, că nu cumva să ajung năuc pe lumea cealaltă (oricum nu știm de unde venim și încotro o luăm, dar mai știi că mă ia aia la rost?!!), mă întreb: 1. dacă obrazul celui de la tribuna, celui pus în pagina de ziar, celui de la radio sau de pe micul ecran, drept ,,personalitate”, a devenit mai gros decât soricul porcului scăpat netăiat la primul Ignat? Întrebarea e valabilă și pentru cei ce o fac. 2. dacă nu cumva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Anei, învățători. A absolvit Liceul "Ferdinand" din Bacău și Școala de Literatură a Academiei Ștefan Gheorghiu. Debutează cu un poem în România liberă (1947). Debut editorial cu românul Șapte înși într-o căruță (1961). Redactor la Contemporanul. Redactor șef la Tribuna României (1972-1974). Activitate gazetăreasca la Scânteia, apoi de susținere pe linia publicistica a grupului protocronist de la Luceafărul. Colaborează la Contemporanul, Gazeta literară, România literară, Luceafărul, Viața Românească, Teatrul, România liberă, Steaua etc. Membru PSM și membru în Comitetul Director al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și un acut simț al oportunității, ce combină atenția trează, clarvăzătoare a vulpii cu forța impunătoare și constrîngătoare a leului" (p. 45). Cel puțin la fel de actuale sînt și unele dintre reflecțiile lui Baltasar Graián. Într-o vreme în care de la tribuna Parlamentului și în talk-show-uri se spun vrute și nevrute, cînd stridența vocii ține loc de argumente, o idee precum aceasta ar trebui să dea de gîndit: Nimic nu cere mai mult tact decît adevărul (...)". Comentează, în continuare, autorul, "politicianul prudent știe cînd
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
au dezlegat. În economie lucrurile au mers spre mai rău, dar cel puțin nimeni nu mai era obligat să spună că merg bine. Eșecul tranziției a fost strigat cu revoltă în stradă de oameni ajunși la limita suportabilității, clamat de la tribuna parlamentului de parlamentarii opoziției, revelat cu zîmbet luminat în talk-show-uri de televiziune de lideri de opinie pentru care lumea nu mai are niciun secret. Tăcerii inhibate din vremea comunismului, i-a urmat polifonia dezarticulată din anii nesfîrșitei tranziții. Constantă a
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
tânără nici macar nu-i știe gustul! Din acest motiv, pentru toți, vă propunem un exercitiu, desigur, la nivel mental. În consecință, imaginați-vă o actuala finală a Cântării României pe marele stadion (la vremurile de atunci, 23 August), unde, la tribuna oficială, musai, ,,conducătorul iubit”, guvernul, iar pe gazon, în fața lor, creatorul recitând: ,,Cât despre sex (sexul lui Ion de la gară), ce să mai vorbim?!/ Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie cu mărimea lui colosală/ Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și coada ochiului la adresa deschisă de nepotul său, copil ce repeta, în șoaptă, versurile (de mai sus), versuri pe care urmează să le recite, pe scenă, la serbarea aces tui sfârșit de an. Mda! Reflectam asupra „versurilor”, presupuselor aplauze de la tribuna, asupra reverenței creatorului și, mai conservatori din fire, ne facem cruce, apoi scuipam. Scuipam și în sân, nu de alta, dar la vremuri noi, tot ei, cu recreații noi! Fără a fi istorici sau critici literări în domeniu, totuși, fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vrei sau nu, pedeapsa! Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să mai nuanțez acest ,,nu stiu”. Îl gustați, (dulcea otravă!) inconștient, de la tribuna, de la cine mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
doar asta mi-a mai rămas, că nu cumva să ajung năuc pe lumea cealaltă (oricum nu știm de unde venim și încotro o luăm, dar mai știi că mă ia aia la rost?!!), mă întreb: 1. dacă obrazul celui de la tribuna, celui pus în pagina de ziar, celui de la radio sau de pe micul ecran, drept ,,personalitate”, a devenit mai gros decât soricul porcului scăpat netăiat la primul Ignat? Întrebarea e valabilă și pentru cei ce o fac. 2. dacă nu cumva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Anei, învățători. A absolvit Liceul "Ferdinand" din Bacău și Școala de Literatură a Academiei Ștefan Gheorghiu. Debutează cu un poem în România liberă (1947). Debut editorial cu românul Șapte înși într-o căruță (1961). Redactor la Contemporanul. Redactor șef la Tribuna României (1972-1974). Activitate gazetăreasca la Scânteia, apoi de susținere pe linia publicistica a grupului protocronist de la Luceafărul. Colaborează la Contemporanul, Gazeta literară, România literară, Luceafărul, Viața Românească, Teatrul, România liberă, Steaua etc. Membru PSM și membru în Comitetul Director al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lunar. Mîhnit că deși în ultimii ani în presa noastră literară se subliniază meritul acelora care au pus în trecut umărul la ridicarea culturală a poporului nostru, editura mea nu a fost pomenită decît într-o singură notiță apărută în Tribuna (Nr. 42/957) și, în față cu perspectiva zilelor negre ale bătrîneții, vă rog, Tovarășe Președinte, să apreciați sacrificiile pe care le-am făcut pentru încurajarea începuturilor literare ale unor scriitori tineri progresiști și să socotiți dacă nu aș fi
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
politică a lui Trahanache (Ťși așa zi, ai? d-ai noștri, stimabile? bravos! mă bucur!ť) și acceptarea tacită a lui Tipătescu, dom' Nae se vede deja deputat și intră instantaneu în pielea unui ales al poporului care cuvântă de la tribuna Parlamentului. În spiciul lui nu-și mai găsește locul Ťunul din cele mai frumoase județe ale Românieiť, ci România însăși privită din punctul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept. Acea Românie luminoasă, liber-pansistă (Titu Maiorescu se
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
dintre galerii. Nu Steaua, Dinamo și Rapid au inventat scandările scabroase sau pusul mâinii pe rangă. Nu Poli și UTA au născocit zarva interjudețeană. Nu fanii români s-au inspirat primii din recuzita neonazistă. Nu suntem fondatorii dezmățului violent din tribune, ci doar un canal de răspândire a unor nereguli care au cariat sportul în foarte multe locuri de pe glob. Sigur, în România vorbim în principal de fotbal și abia pe urmă de hochei (unde se consumă patimi interetnice întreținute artificial
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
catifea. Englezii au făcut-o la timpul potrivit, iar numărul spectacolelor scandaloase a scăzut. Însă dacă ieșim din fotbal și ajungem în alte zone (volei, tenis etc.), constatăm că situația arată onorabil. Aici, paradoxal și nu prea, avem civilizație în tribune, dar stăm mai prost cu sportul ca atare. Cert este că fotbalul a pus în umbră celelalte sporturi și știm care sunt elementele care l-au impus aproape abuziv: investiții colosale, publicitate enormă, capital de imagine pentru diverși aspiranți la
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
domeniul didacticii muzicale” și se sublinia că „se pot învăța cântecele cu ajutorul acestor desene, fără a apela la notația muzicală tradițională înscrisă în josul paginilor”<footnote Dogaru, Anton - Carte de cântece pentru copii Restituiri. Retipărirea unui cunoscut manual de muzică; în: Tribuna României, București, An XV, nr. 325, 1 octombrie 1986, p 12; footnote> . În ultimele zile ale anului 1937 cei doi autori ai manualelor înaintează Academiei Române cererea de înscriere pentru concurs. Înaltul forum științific al țării apreciase anterior manualele lui Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ideologie impusă României după al doilea război mondial”<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești...,, p. 197. footnote> . În pofida unor pledoarii în favoarea reconsiderării sistemul educațional preconizat de Breazul<footnote Vasile, Vasile - Înapoi la Breazul!, în: Tribuna învățământului, București, An II, nr. 4, 4 februarie 1991; footnote> , deoarece reprezintă un model pentru realizarea corespunzătoare a educației muzicale<footnote Vasile, Vasile - George Breazul sau un model pentru educația muzicală românească, în: Revista de Pedagogie, București, nr. 11 din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]