KorAP: Find »[drukola/base=triceps & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

137 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

București să se fi datorat și unor reacții postvaccinale incomode. Profesorul I. Cantacuzino notează în jurnalul său, la 1 august 1913, pe când se afla în Bulgaria: "Mi-am făcut inocularea cu vaccin antiholeric pentru a doua oară: 3 cm în tricepsul brahial. Reacția a fost mult mai puternică decât la prima. După trei ore, durere și greutate în brațe. Apoi, pulsul 120, febra 3905, care se menține până seara. Colici intestinale. Febră musculară, care cuprinde mușchii spatelui și ai abdomenului... Urinez

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352

lui sunt mai mari decât ale mele! Și, dacă tot am ajuns aici, ce mai piept! Ce brațe! O, pe cuvântul meu, credeam că astfel de trupuri se găseau numai în paginile revistelor lucioase. Priviți acești pectorali, acești bicepși și tricepși și ce-or-mai-fi-cepși. Apoi, toate hainele noastre se dau jos (și nici nu mă deranjează!) și-l privesc cum îmi face lucruri pe care nu mi le-a mai făcut cineva vreodată, iar după o vreme trebuie să închid ochii pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999

Într-a 11 B,”la agro”, cum le spuneam celor de la mecanică agricolă. Unii sunt convins o iubeau În taină, alții Încercau să se facă remarcați cum credeau ei mai bine, Îmbrăcând maieuri mulate pe corp, etalându-și bicepșii și tricepșii. Îi trimiteau pe ascuns bomboane, flori ori poeme copiate stângaci de prin cărți, o invitau la plimbare În parc, la teatru ori la film, copleșind-o cu valuri de complimente. Ba chiar se mai și băteau până la sânge În Încercarea

Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian (2013) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701

le oprea de-un capăt și în aer gîzele se pitroceau printre raze. Goală, femeia își juca pruncul care sughița de rîs; păreau surprinși de soare în ascunziș; trupul ei îngenunchiat în iarbă lucea ca marmora iar linia pură a tricepșilor umflați urca spre pîntecul subțire și sînii viguroși de pădureancă. Gîngurind, copilul se lipise de ei cu capul dat pe spate; încordați, umerii femeii scînteiau în lumină; de pretutindeni, din frunze și din apă, izvora parcă o vrajă. Cu încîntare

CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412

energică; umeri se ridică și se crispează; coatele sunt prea depărtate sau prea apropiate. De subliniat faptul că atunci când se urmărește localizarea mișcării la alt nivel al musculaturii (mai accentuat pe lucru omoplaților - coatele depărtate, sau mai accentuat pe lucru tricepsului - coatele apropiate), pozițiile amintite ale coatelor pot fi unele corecte daca acest lucru se dorește în execuție; traiectoria de aruncare este una joasă; trunchiul nu pleacă din poziție de „arc întins”, iar mișcarea brațelor este scurtată; genunchii rămân îndoiți, după

ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian (2007) [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360

în ortostatism, cu primele două articulații la un unghi de 180° și cea de a treia la 90°, precum și cea în șezând, cu toate cele trei articulații la 90°. Grija cea mai mare trebuie acordată articulației labei piciorului, unde prevalența tricepsului sural asupra lojei musculare antero-externe este covârșitoare, fapt ce se soldează, aproape în toate cazurile, cu fixarea labei piciorului în poziție ecvină, greu de rezolvat numai prin mobilizare pasivă, cel mai adesea necesitând alungirea chirurgicală a tendonului lui Ahile. Capitolul

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
în plan sagital și frontal a brațului, în funcție de nivelul restant de forță a pacientului. Fig. IX.22 a, b Adducția se realizează prin apropierea brațului de corp, la care participă marele pectoral, marele rotund, marele dorsal, prin porțiunea lungă a tricepsului, coraco-brahialul și porțiunea scurtă a bicepsului. υ Pacientul: în decubit dorsal, la marginea mesei, brațul în abducție, întins. ω KT este plasat lateral, P pe fața palmară a mâinii, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia cotului, aducerea brațului

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
participă mușchii epitrohleeni și epicondilieni, cu precădere lungul și scurtul supinator, ultimii doi numai în condițiile antebrațului în pronație. În mișcările cu contrarezistență participă toți flexorii, atât cei principali, cât și cei accesorii. Mișcarea de extensie este realizată de mușchii triceps și anconeu. În extensie, primul intervine anconeul, urmat de vastul intern și apoi cel extern al tricepsului. Porțiunea lungă a tricepsului participă la extensie atunci când intervine o rezistență crescută. Antebrațul prezintă articulație radio-cubitală proximală și distală, ultima cunoscută și sub

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
în pronație. În mișcările cu contrarezistență participă toți flexorii, atât cei principali, cât și cei accesorii. Mișcarea de extensie este realizată de mușchii triceps și anconeu. În extensie, primul intervine anconeul, urmat de vastul intern și apoi cel extern al tricepsului. Porțiunea lungă a tricepsului participă la extensie atunci când intervine o rezistență crescută. Antebrațul prezintă articulație radio-cubitală proximală și distală, ultima cunoscută și sub denumirea de articulație a pumnului. Mișcările în articulația radio-cubitală sunt de răsucire. Când aceasta se face în

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
cu contrarezistență participă toți flexorii, atât cei principali, cât și cei accesorii. Mișcarea de extensie este realizată de mușchii triceps și anconeu. În extensie, primul intervine anconeul, urmat de vastul intern și apoi cel extern al tricepsului. Porțiunea lungă a tricepsului participă la extensie atunci când intervine o rezistență crescută. Antebrațul prezintă articulație radio-cubitală proximală și distală, ultima cunoscută și sub denumirea de articulație a pumnului. Mișcările în articulația radio-cubitală sunt de răsucire. Când aceasta se face în interior - palma privește în

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

cervicală) (margo superior) este subțire, prezintăincizura coracoidă, prin care trece nervul suprascapular și pe ea se inseră mușchiul omohioidian. Marginea externă (axilară sau laterală) (margo lateralis) este groasă prezentând superior fațeta rugoasă triunghiulară pentru inserția tendonului lungii porțiuni a mușchiului triceps brahial. La nivelul unghiului superior intern (angulus superior) se realizează inserția mușchiului angular. Pe unghiul inferior (angulus inferior) al omoplatului se realizează inserțiile mușchilor: subscapular, mare rotund, fasciculul inferior al marelui dințat și inconstant marele dorsal. Unghiul anterior-extern (angulus lateralis

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
scapulae). La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: -superior, tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului biceps brahial; - inferior, tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru descriere: - o bază, ce face corp comun cu omoplatul; - un vârf, pe care se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
30): -șanțul de torsiune (șanțul nervului radial) cu direcție oblică de sus în jos, dinăuntru în afară în care se aăsec nervul radial, artera humerală profundă și două vene satelite; - deasupra șanțului de torsiune se inseră vastul extern din mușchiul triceps brachial; -sub șanțului de torsiune se inseră vastul intern din mușchiul triceps brachial. Marainea anterioră formează în partea sa anterioară buza externă a șanțului bicipital prin care trece tendonul lunaii porțiuni a mușchiului biceps brahial. în partea inferioară marainea anterioara

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în jos, dinăuntru în afară în care se aăsec nervul radial, artera humerală profundă și două vene satelite; - deasupra șanțului de torsiune se inseră vastul extern din mușchiul triceps brachial; -sub șanțului de torsiune se inseră vastul intern din mușchiul triceps brachial. Marainea anterioră formează în partea sa anterioară buza externă a șanțului bicipital prin care trece tendonul lunaii porțiuni a mușchiului biceps brahial. în partea inferioară marainea anterioara se bifurcă cuprizând între liniile de bifurcație cavitatea coronoidă. Marainea internă (marao

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
posterioară, sub forma unei piramide triunahiulare cu: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de extensie ale antebrațului față de braț în aropița olecraniană a humerusului; - fațeta anterioară articulară; - fațeta posterioară servește pentru inserția tendonului mușchiului triceps brahial; - fațeta internă pe care se inseră liaamentul intern al articulației cotului; - fațeta externă pe care vine să se prindă mușchiul anconeu; 1. Olecran 2. Procesul coronoid 3. Incizura radială 4. Tuberozitatea ulnară 5. Marainea anterioară 6. Fața anterioară 7

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
bursa subscapularului care comunică cu articulația; - bursa dintre tendonul subspinosului și capsulă; - bursa subacromială dintre mușchiul deltoid și capsulă; - bursa dintre procesul coracoid și capsulă; - bursa posterioară de mușchiul coracobrahial; - bursa dintre mușchiul marele rotund și capul luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
transvers care este o bandă fibroasă ce transformă șanțul intertrohanterian într-un canal. Raporturile articulației sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ce transformă șanțul intertrohanterian într-un canal. Raporturile articulației sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al capsulei articulare, sinoviala, acoperă fața anterioră a fosei coronoidiene și a celei radiale formând un fund de sac bilobat anterior. Posterior acoperă fosa olecraniană formând un fund de sac posterior subtricipital în care se inseră terminal câteva fibre din tricepsul brahial- fasciculele tensoare ale stratului sinovial. Ligamentele articulației cotului sunt dispuse peste capsula articulară: - liaamentul colateral cubital (ulnar)(lia. collaterale ulnare) este format din: - fascicul anterior - humero-coronoidian - care unește epitrohleea cu marainea internă a apofizei coronoide, - fasciculul posterior - liaamentul Bardinet

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
60. - liaamentul inelar unește marainea anterioară cu cea posterioară a incizurii radiale menținând astfel un contact permanent între cele două oase. Raporturile articulare sunt: 1. anterior: inserția terminală a mușchilor brahial anterior și biceps brahial; 2. posterior: mușchii anconeu și triceps brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și musculocutanat dar, și din musculocutanatul brahial

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ex. mușchiul gracilis; - lați: de ex. mușchii drepți abdominali; - mușchi scurți, profunzi: de ex. mușchii interosoși; - mușchi orbiculari situați în jurul unor orificii naturale: orbicularii pleoapelor sau ai buzelor. După numărul de capete de inserție se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După modul de grupare al fasciculelor musculare (3, 12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct cu tendonul: mușchii drepți abdominali; -care prezintă inserție oblică față de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
inferioare a marginii axilare a omoplatului; - pe fața profundă a fasciei infraspinoase. De la origine, fasciculele musculare se orientează în sus, anterior și lateral. Inserția terminală este pe creasta micului trohanter humeral. Raporturi: - posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; - inferior: cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
terminală este pe creasta micului trohanter humeral. Raporturi: - posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; - inferior: cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; - între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care trec nervul axilar și artera circumflexă posterioară; - medial de acest spațiu se delimitează cel birondotricipital prin care trece artera circumflexă scapulară; - între marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se descrie spațiul rondotricipital în care se găsesc nervul radial și vasele brahiale profunde. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui este adductor și rotator intern a\ brațului concomitent cu o retropulsie; - când ia punct fix la nivelul humerusului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al acestuia); - medial: și cu nervii: median, ulnar, musculocutanat și cu vasele brahiale. Acțiunea: - adductor al brațului; - proiector înainte al brațului; coboară brațul când ia punct fix la nivelul brațului. Inervația provine din nervul musculocutanat. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL (m. triceps brachii) Originea pentru : - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]