176 matches
-
72,5% din rezidenții cetățeni elvețieni, în 2000) în nordul, estul și centrul țării; franceza (20,4%; 21,0%) în vest; italiana (6,5%; 4,3%) în sud. Retoromana (0,5%; 0,6%), o limbă romanică vorbită local în cantonul trilingv Graubünden din sud-est, este și ea desemnată prin articolul 4 al Constituției Federale ca limbă națională, alături de franceză, germană și italiană, și ca limbă oficială atunci când autoritățile comunică cu persoane de limbă retoromană (articolul 70), dar legile federale și alte
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
care a încercat să recomande modalități de a crește participarea femeilor imigrante în forța de muncă. Prințesa Máxima subliniază importanța pentru imigranți de a învăța limba olandeză, în scopul de a participa pe deplin în societatea olandeză. Prințesa însăși este trilingvă; ea vorbește olandeză, engleză și spaniolă. Ea este unul dintre puținii membri ai familiilor regale din întreaga lume care să fie un susținător deschis al drepturilor homosexualilor, și a fost primul membru regal care a participat la o conferință pentru
Regina Máxima a Țărilor de Jos () [Corola-website/Science/328529_a_329858]
-
viață tradițional. Pe de altă parte, otomanii n-au organizat un sistem școlar pentru creștini, iar limba turcă era singura folosită oficial. În familii și în sate se vorbea numai meglenoromâna. Doar bărbații care umblau la oraș erau bi- sau trilingvi. Astfel s-a putut păstra și limba maternă a meglenoromânilor. Începând cu secolul al XX-lea, asimilarea s-a accentuat din cauza evenimentelor istorice care au dus la dispersarea meglenoromânilor, din cauza fenomenelor sociale în general și a politicii de asimilare a
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
izolării satelor. Lipsea aspectul scris al idiomului, dar și școlarizarea în limba oficială a stăpânirii otomane de atunci. Aceasta făcea ca în familii și în sate să se vorbească numai meglenoromâna. Doar bărbații care umblau la oraș erau bi- sau trilingvi și introduceau elemente străine în idiom. Evenimentele istorice și fenomenele sociale ulterioare au declanșat procesul pierderii idiomului, care continuă, în condițiile în care vorbitorii sunt școlarizați, dar în altă limbă decât cea maternă. La aceasta contribuie și lipsa prestigiului limbii
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ireductibile Între ele. M. V. & BERA Matthieu și LAMY Yvon (2003), Sociologie de la culture, Paris, Armand Colin. DEBORD Guy (2000), Les Situationnistes et les nouvelles formes d’action dans la politique ou l’art, Paris, Mille et une nuits (prima ediție trilingvă, În engleză, daneză și franceză: 1963). GANS Herbert (1962), The Urban Villagers. Group and Class in the Life of Italian-Americans, New York, The Free Press. GARAUDY Roger (1975), Parole d’homme, Paris, Robert Laffont. JUILLIARD Olivier (1996), „Drogue”, in Encyclopaedia universalis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a lucrat ca medic asistent, iar în 1988 și-a deschis un cabinet particular în orașul Kastellaun aflat între râurile Rin și Mosela. În prezent locuiește în orașul Boppard pe Rin unde practică până în prezent. Ca redactor șef al revistei trilingve „Convergențe Românești” (1984-1986) scrie un articol vehement împotriva așa-numitelor urbanizări sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu, ceea ce-l face a fi declarat (1986) persona non grata. Totuși, Schenk scria mai departe în ambele limbi (făcând și traduceri din maghiară), având
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
amestec de spaniolă și idiș, adresându-mă publicului ca să ies, în cele din urmă, nu știu cum din încurcatură, important fiind faptul că am ieșit. Ba am beneficiat chiar de aplauze, de pură curtoazie probabil, când m-am așezat după bizara alocuțiune trilingvă improvizată. Am răsuflat ușurat, dar în sinea mea ardeam de mânie. Mă simțeam de parcă aș fi căzut într-o capcană. Eram printre ultimii care au părăsit sala de mese și, la ieșire, l-am prins de mână pe Dr. Villa
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de mari dimensiuni și totodată de o valoare majoră este cel redactat de Gheorghe Ioanid, profesor de greacă și bibliotecar la Sf. Sava, în 1864-1869 (două volume), după ce la 1843 editase o gramatică elinească pentru uz școlar. Pentru alte dicționare, trilingve de data aceasta, vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Intelectualii români ..., p. 77. • Vezi ediția I a Elementelor de matematică, Iași, 1836, în comparație cu ediția a II-a, Iași, 1843. cunoscută și lupta lui Eliade împotriva grecismelor, prezente chiar în textele sale, abundente în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vol. II: Doamna, pref. Romulus Zaharia, București, 1995, vol. III: Duminică la ora șase, pref. Ion Rotaru, București, 1997, vol. IV: Cerșetorul, București, 1998, vol. V: Tati, București, 2002; Întâlnire în amurg - Rencontre au crepuscule - Meeting in the Twilight, ed. trilingvă, tr. Ana Luana Stoicea și Virginia Cucu, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Transilvania. O pagină de istorie, Oradea, 1995; Traista cu stele - Le Sac à étoiles - The Bag of Stars, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia Cucu, introd. Florin Vasiliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
Rencontre au crepuscule - Meeting in the Twilight, ed. trilingvă, tr. Ana Luana Stoicea și Virginia Cucu, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Transilvania. O pagină de istorie, Oradea, 1995; Traista cu stele - Le Sac à étoiles - The Bag of Stars, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia Cucu, introd. Florin Vasiliu, București, 1995; Un milionar nebun, București, 1996; Genius. Întâmplări din viața mea, București, 1996; Centum, ed. trilingvă, pref. Florin Vasiliu, București, 1997; Născută în castelul lui Dracula, București, 1997; Mărul din poveste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
istorie, Oradea, 1995; Traista cu stele - Le Sac à étoiles - The Bag of Stars, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia Cucu, introd. Florin Vasiliu, București, 1995; Un milionar nebun, București, 1996; Genius. Întâmplări din viața mea, București, 1996; Centum, ed. trilingvă, pref. Florin Vasiliu, București, 1997; Născută în castelul lui Dracula, București, 1997; Mărul din poveste, București, 1998; Adam și soțiile sale, București, 1998; Drapelul de margine, București, 1999; Iac’așa. Ieri. Astăzi. Mâine, București, 1999; Șoaptele nucului bătrân - The Whispers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
fost contestată de mulți alți lingviști. Face trecerea dintre grupul galoromanic și cel italo-romanic. Astăzi dialectele retoromane separate între ele de vorbitori ai altor limbi se vorbesc în Elveția, cantonul Graubünden (romanșa, prima limba a 40 mii locuitori bilingvi sau trilingvi); în Tirolul italian, regiunea dolomitica (ladina dolomitica cu 30 mii vorbitori bi- sau trilingvi) și în nord-estul Italiei, friuli (friulana, aproximativ 800 mii de vorbitori). Romanșa este limba națională (alături de franceză, germană și italiană) în Elveția și limba oficială pe
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Astăzi dialectele retoromane separate între ele de vorbitori ai altor limbi se vorbesc în Elveția, cantonul Graubünden (romanșa, prima limba a 40 mii locuitori bilingvi sau trilingvi); în Tirolul italian, regiunea dolomitica (ladina dolomitica cu 30 mii vorbitori bi- sau trilingvi) și în nord-estul Italiei, friuli (friulana, aproximativ 800 mii de vorbitori). Romanșa este limba națională (alături de franceză, germană și italiană) în Elveția și limba oficială pe plan local. Friulana și ladina dolomitica nu au acest statut, datorită politicii lingvistice promovate
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sociale (adresă: http://www.swp.uni-linz.ac.at/content/socreps/srnet.htm), unde se găsesc date bibliografice, adrese și diverse informații despre acest cîmp de cercetare și protagoniștii săi. De asemenea, se poate accesa forma digitală a revistei, în ediție trilingvă, Textes sur les représentations sociales (Texte despre reprezentările sociale), http://www.swp.uni-linz.ac.at/ content/psr/psrindex. htm). Sub egida Uniunii Europene (programul SOCRATES și ERASMUS), vom menționa studiile doctorale (European PhD on social communication and representations) coordonate de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acestei mișcări spirituale o exprimare a propriei esențe. Sub raport ideologic, Iluminismul prinde contur în Franța în sec. XVIII. De aici s-a răspândit în toate țările Europei, îmbrăcând forme specifice fiecăreia. Se pot distinge trei Europe sau o Europă trilingvă, engleză, franceză și germană, în care Iluminismul s-a manifestat cu putere. Întins în întreaga Europă, Iluminismul este, dincolo de specificul de care am vorbit, o mișcare europeană omogenă, caracterizată prin următoarele idei: * Rațiunea este considerată ca un dat specific omului
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
1951; René Lacôte, Georges Haldas, Tristan Tzara, Paris, 1952; ed. Paris, 1966; Georges Hugnet, L’Aventure Dada (1916-1920), pref. Tristan Tzara, Paris, 1957, passim; ed. Paris, 1971; Dada (Monograph of a Movement - Monographie einer Bewegung - Monographie d’un mouvement), ed. trilingva, îngr. și pref. Willy Verkauf, Teufen (Elveția), 1957, passim; Mircea Popescu, Chi è Tzara, „La Fiera letteraria”, 1962, 5; Das war Dada Dichtungen und Dokumente, îngr. Peter Schifferli, München, 1963, passim; Tașcu Gheorghiu, Tristan Tzara, GL, 1964, 10; Aurel Baranga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Constantin M. Popa, Craiova, 1992; Dark Snow, Phoenix-Chicago, 1992; Circles of Light, Phoenix-Chicago, 1992; Keys of the Earth, Caen (Franța), 1992; Nonroman, Craiova, 1993; Metaistorie, postfață Dan Tărchilă, București, 1993; Clopotul tăcerii - Silence’s Bell - La Cloche du silence, ed. trilingvă, tr. Rodica Ștefănescu și Ștefan Benea, introd. Florin Vasiliu, București, 1993; Sans moi, que deviendrait la Poésie?, Berthierville (Canada), 1993; Întâmplări cu Păcală, București, 1994; Fugit... Jurnal de lagăr, I-II, pref. Ion Rotaru, București, 1994-1998; Exist împotriva mea!, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
mea, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997; Ce ți-e scris - Your Destiny, tr. Laura Ioana Cuțitaru, Eugenia Ionescu și Eileen McFarren, postfață Codrin Liviu Cuțitaru, Iași, 1998; Niemand versteht niemanden - Personne ne comprend personne - Nimeni nu înțelege pe nimeni, ed. trilingvă, tr. Simone Reicherts, Gabriela Linde, Christian W. Schenk, Doina Mihaela Sava și Marie Thérèse Sart, Iași, 1998; La cumpăna luminii, Piatra Neamț, 1999 (în colaborare cu Emilia Popa); Perdona me - Iartă-mă, ed. bilingvă, tr. Dana Diaconu și Rafael Pisot, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
a fost, vreme de foarte mulți ani, femeie de serviciu la Ambasada Mongoliei din București, pe strada Știrbei Vodă. Școala am făcut-o la Liceul pentru copiii Corpului Diplomatic din București și sportul la Dinamo. Așa că sunt perfect bilingv. Adică trilingv, dacă luăm și rusa în considerație. La ideea că, atîția ani de zile, bărbatul acela din mijlocul deșertului ne fusese vecin, m-am gîndit cît de nebănuite pot fi căile Domnului și cît de mică este, într-adevăr, lumea Lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
autobiografie. A tradus și câteva lucrări didactice cu conținut religios și istorico-literar. Cu ocazia sinodului de la Karlowitz, termină tălmăcirea, începută de Dimitrie Eustatievici, a unui catehism, urmând versiunea germană făcută de Teodor Iancovici, traducere apărută la Viena, într-o ediție trilingvă (din 1776 sau 1777), intitulată Catihisis mic sau Scurtată pravoslavnică mărturisire a legii grecești neunite pentru treaba pruncilor celor neuniți. Împreună cu arhimandritul sârb de la Vârșeț, Földvari, transpune, după o ediție bilingvă (sârbă și germană), o lucrare de metodică a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
și semnificație, în rev. Steaua, 1980. 13 Negoițescu, I., Poezia lui Eminescu, Ed. pentru literatură, Buc., 1968, pp. 139-140. 14 Kojevnikov, Iurii, Op.cit., p. 119. 15 Hegel, Op.cit., p. 73. 16 Balotă, Nicolae, Eminescu poet al inițierii în poezie, ediție trilingvă, Ed. Cartea Românească, Buc., 2000, p. 16. 17 Amăriuței, Constantin, Eminescu sau lumea ca substanță poetică, Ed. Jurnalul literar, Buc., 2000, p. 142. 18 George, Munteanu, Sub semnul lui Aristarc, Ed. Eminescu, 1975, p. 63. 19 Ibidem, Op.cit., p. 57
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de aceea nu i-a evitat pe povestitorii mediocri, fiind convins că și textele de la aceștia vor servi etnografului. În volumul Scriitori aromâni în secolul al XVIII (1909), spre a face cunoscută activitatea învățătorilor aromâni înaintași, P. a reeditat vocabularul trilingv al lui Theodor Anastasie Cavallioti (Veneția, 1770), Lexiconul în patru limbi al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și Noua pedagogie a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet latin. De asemenea, a reeditat, cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
publicații oficiale, „Implementation of cultural autonomy of national minorities in the Republic of Croatia”, în seria „documente” din luna aprilie 1998, distribuită și în străinătate, citim fără să ne vină să credem de apariția în curând a unei publicații trimestriale trilingve, respectiv limbile „băiașă, cacipi (probabil țigănească) și croată”. Această publicație în limba „băiașă” are titlul „Nevo drom”, care este însoțit de titlul paralel în croată de „Novi put”, adică „Drum nou” și „Nou drum”, într-o românească dinadins stâlcită, „Nevo
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
publică versurile, traduce din literatura română în franceză și flamandă. Înființează o editură proprie: Soveja. În 1966 inaugurează la Bruxelles L’Institut Privé „Michel Eminesco” de Langue et de Littérature Roumaines. Sub egida nolui așezământ, iese peste un an periodicul trilingv „Le Journal roumain des poètes - Roemeens blad van de poezie - Jurnalul român al poeților”, care va fi editat până în 1972. În iulie 1968 revine în țară, după o absență de cîteva decenii, fiind primit cu onoruri și cu o explicabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
le abordează. SCRIERI: Cred în tine ca în Dumnezeu, pref. Adrian Păunescu, București, 1992; Eminescu al nostru, București, 1994; Sunt fericit că te iubesc, postfață Constantin Sorescu, București, 1996; Vianu fereastra luminată - Vianu la fenêtre éclairée - Das erleuchtete Fenster, ed. trilingvă, pref. Vlad Alexandrescu, București, 1998; nicolae magnificul, cu desene și postfață de Nicolae Popa, București, 2000. Ediții: Ion Vinea, Moartea de cristal, pref. Ion Caraion, postfața edit., București, 1995; Lucian Boz, Scrieri, vol. I: Masca lui Eminescu, București, 1998; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]