120 matches
-
după un incendiu care a devastat atât comuna, cât și cetatea. Colateralele erau inițial boltite în cruce, iar arcul triumfal semicircular a fost transformat în arc frânt odată cu boltirea navei. Colaterala estică are un frumos portal cu ambrazură cu arc trilobat în stil gotic târziu. Corul păstrează bolta inițială în cruce, iar absida o semicalotă. La început, corul era flancat de două capele cisterciene menite rugăciunii călugărilor, dar în secolul al XV-lea capela nordică a fost transformată în sacristie. Aceasta
Biserica fortificată din Hărman () [Corola-website/Science/327014_a_328343]
-
arhitecturii bisericești specifice epocii lui Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este uniformä”". Specifice pentru această epocă au fost: folosirea în egală măsură a planurilor dreptunghiular și trilobat; turn-clopotniță pe pronaos; despărțirea naosului de pronaos printr-un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din această epocă
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de cărămidă circulară și scara clopotniței pe peretele nordic, cu stilul brâncovenesc din secolul al XVIII-lea, noutatea fiind pridvorul sprijinit pe coloane în arcade, de asemenea și catapeteasma sculptată. Edificiul se înscrie în categoria bisericilor cu plan de tip trilobat și absidele poligonale la exterior, cu lungimea de 23,40 m și lățimea de 10,80 m, având pridvor, pronaos deasupra căruia se află turnul clopotniței, naos cu două abside semicirculare și alta semicircular la interior. Sistemul constructiv este alcătuit
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
cu blocuri de zgură de aramă, material tare și economic ce intră în componența multor ziduri din localitate. Rosturile sunt de mortar foarte tare de 5 cm grosime. Pridvorul este deschis, susținut de zece coloane masive de cărămidă și arce trilobate. Sistemul de boltire este compus dintr-o calotă semisferică care se sprijină pe două arce laterale. Accesul se face pe axul principal al pridvorului și pe partea laterală de sud. Pridvorul este dreptunghiular pe toată lățimea bisericii, având cinci arcade
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 167482.21. Biserica de plan trilobat are abside poligonale, pronaosul supralărgit și absida altarului decroșată. Pridvorul deschis este sprijinit pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 167482.21. Biserica de plan trilobat are abside poligonale, pronaosul supralărgit și absida altarului decroșată. Pridvorul deschis este sprijinit pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea dinspre apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune a fost amenajat un cafas de lemn
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București. Biserica este de plan trilobat, cu pronaos ușor lărgit, clopotnița pe pronaos și turla peste naos. Altarul are o boltă cilindrică, terminată cu o calotă sferică. Naosul este despărțit de pronaos printr-un arc, închis ulterior cu patru pilaștri cu arcade în plin cintru. Pronaosul
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
un bot ascuțit. Fruntea ușor bombată. Gura este subterminală (inferioară), semilunară, prevăzută cu buze cărnoase și două perechi lungi de mustăți: una pe buza superioară, cealaltă în colțurile gurii. Dinții faringieni dispuși pe 3 rânduri. Buza inferioară este foarte cărnoasă, trilobată, lobul medial este în formă de limbă cu marginea posterioară liberă, neatașată de bărbie. Ochii sunt relativ mici Înotătoarea dorsală scurtă, cu o margine dreaptă sau puțin convexă și este formată din 7-8 raze moi și 2-3 raze spinoase (spini
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
în care s-au executat lucrări de renovare. Parterul are un aspect rustic de secol al XVII-lea, cu un portal central către apă inclus într-o serliană; etajul principal își păstrează aspectul inițial cu o fereastră hexaforă cu arcuri trilobate surmontate de cuadrilobi și cu câte o fereastră monoforă laterală amintind de stilul fațadei de la Palatul Dogilor, în timp ce al doilea etaj, care este un adaos din secolul al XIX-lea are o deschidere triforă și două perechi de ferestre monofore
Palatul Corner Contarini dei Cavalli () [Corola-website/Science/333491_a_334820]
-
Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V. Sinusul pețiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre mare
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
femelă. Staminele sunt în număr de 5-6, scurte, recurbate. Ovarul este ușor tronconic, costat, cu stilul scurt și gros. Polenul este steril, puțin abundent. Cârceii sunt glabri, adesea bifurcați. Frunza adultă este mijlocie, ușor alungită, cu mezofil neted și glabru, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, putând fi oviforme sau sub formă de U, iar cele inferioare au formă de V. Sinusul pețiolar este deschis sub forma literei V sau liră, cu unul sau doi pinteni la
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Bălteni; comuna Periș. Biserică monumentală înaltă, cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior și contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos și pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată și întărită cu grinzi din stejar. Se află pe amplasamentul vechii mănăstiri Bălteni. Biserica are trei compartimente interioare, pronaos, naos și altar, iar pe latura vestică un pridvor deschis
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
contraforți masivi, au o grosime de 80 cm, dându-i aspectul de adevărata cetate. Naosul si pronaosul sunt despărțite de un zid iar catapeteasma din anul 1800 este din lemn, pictata si întărita cu grinzi din stejar. Biserica cu plan trilobat, are un pridvor deschis, cu arcade de cărămida sprijinite pe stâlpi fasonați, care învăluie pronaosul pe trei sferturi din înălțimea sa. Forma deosebita si modul de construcție al pridvorului fac ca aceasta biserica sa nu se încadreze în nici un tipar
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
pronaosului, scara de acces spre aceasta, zidăria in cărămida aparenta, forma si materialul învelitorii conferă acestei biserici o valoare deosebita. Biserică monumentală înaltă, cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior si contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos si pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată si întărită cu grinzi din stejar. Se află pe amplasamentul vechii mănăstiri Bălteni. Biserica cu hramul "Sf. Nicolae" a fostului schit Bălteni se află în satul Bălteni, com. Periș
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Nectarie de Eghina. Surse: Compartimentarea este următoarea: pridvor deschis pe coloane, pronaos, naos, altar. Absidele laterale sunt înglobate în grosimea zidurilor.La exterior temelia vizibila este din blocuri de piatră cioplită.Pridvorul deschis se sprijină pe coloane duble și arcuri trilobate. Biserica este încinsă de un brâu casetat la 1/3 din înălțimea zidurilor și de un brâu în torsada deasupra ferestrelor. Firide mici se înșiruie sub cornișa puternic profilată. Biserica are o turlă mare pe naos și două mai mici
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
ferestre largi și acoperiș de șindrilă. Intrarea, străjuită de lei de piatră se face printr-o galerie pe arcade de zid. În interior se află scara de lemn care face legatura cu camerele de locuit și cerdacul cu patru coloane trilobate și o coloana laterală. Aretia Tătărescu inițiază o succesiune de lucrări de transformare. In anii 1920-1921 casa a fost consolidată și reparată. În 1923 se realizează o instalație sanitară și mai târziu o instalație de curent electric. Tot în 1923
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
comuna Costești. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 169280.02. ref. 1763-1784, 1831 Ridicată de ieromonahul Ștefan al mănăstirii Bistrița, ajutat de Epifanie și Nicodim.Este construită din piatră și cărămidă.Planul de formă dreptunghiulară are absida altarului trilobată, element arhitectural aparte. Pictura a fost realizată de Efrem Zugravul în 1779. Ctitor: Egumenul Ștefan al Bistriței. Schitul a fost construită întrr 1700-1701. El a fost părăsit de aproape 100 de ani și s-a ruinat, rămânând numai zidul împrejmuitor
Biserica Sfântul Nicolae a fostului schit De sub Piatră () [Corola-website/Science/336331_a_337660]
-
capitala Țării Românești. Are hramurile Sfântul Ierarh Nicolae, Sf. Mare Mucenic Gheorghe și Nașterea Maicii Domnului. Biserica este de dimensiuni reduse (26,25 m x 10 m) și este compusă dintr-un pridvor închis, un pronaos supralărgit și un naos trilobat (cu două abside laterale și absida altarului), respectându-se tipul de biserică din secolul al XVIII-lea din Țara Românească. Pridvorul mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-au adăugat cu ocazia reparației
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
Ilie Rădulescu și Irina Rosetti din București. Gara Tulcea În anul 1972 în portul de pe malul Dunării se finalizează construcția Gării de pasageri Tulcea. Aceasta este realizată după planurile arhitectei Irina Rosetti. Special la Gara din Tulcea este planul ei trilobat, care preia direcțiile celor trei axe care duc spre clădire; firul fluviului, linia falezei și drumul dinspre centrul orașului. Clădirea cu aspect de ambarcațiune a fost concepută că o morișca formată din trei arce - trei jumătăți de bărci care da
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
de bărci care da impresia călătorului de pe vapor că clădirea se rotește. Trei poze și un plan de situație cu Gara Tulcea (dar nu foarte relevant pentru a scoate in evidență forma interesantă a Gării Tulcea) apar pe Wikimapia. Planul trilobat al clădirii gării și amplasamentul ei in portul Tulcea se pot vedea bine pe Google maps la: Vedere din avion a cladirii Garii Tulcea - arhitect Irina Rosetti Clădirea Gării Tulcea proiectată și realizată de arhitecta Irina Rosetti poate fi considerată
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]