256 matches
-
nisipu’ ăla la picioare ca jaru’. Și ei mă-mpingea cu calu’ și cădeam cu gura În țărână, În pietrișu’ ăla... Mă ridicau cu câinii la spatele meu... Și, așa m-au adus până-n colonie. Și, când am ajuns, personal Troacă ăsta, era locotenent-major atunci, mi-a făcut percheziție, mi-a dat și o țâră de bătaie și m-a băgat la izolare 14 zâle... După care am ieșit iar la muncă. Ion Troacă e acum locotenent-colonel și stă aici, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
până-n colonie. Și, când am ajuns, personal Troacă ăsta, era locotenent-major atunci, mi-a făcut percheziție, mi-a dat și o țâră de bătaie și m-a băgat la izolare 14 zâle... După care am ieșit iar la muncă. Ion Troacă e acum locotenent-colonel și stă aici, În Vâlcea, În Ostroveni, și de câte ori mă-ntâlnesc cu el..., când mă vede, să-ntoarce și pleacă În altă direcție... Cum era izolarea? Cum? Tot așa. Un metru lățime, pe doi metri lungime. Apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Da, În aprilie ’64 ne-am eliberat. Da’ au fost evenimente și pe timpu’ eliberării și după eliberare. Ne-a dus cu tractoru’ la Piatra Frecățăi, la colonie, une’ ne-a dat biletele de eliberare și foile dă drum. Locotenentul-major Troacă, despre care v-am spus că se găsește În Vâlcea și fuge de mine, și care era din Bârca 1, mi-a zis: „Veleanule, un’ te duci? Te duci la Giurgița?”. Și io atunci l-am Înjurat. N-a zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ion 281 Tocher Nicolae 111-112 Todea Alexandru (cardinal) 133 Tolan Ion (Nelu) 41-42 Toldișan Vasile 33, 34 Toma D’Aquino 22 Toma Mircea 142 Tomescu Gheorghe 370 Tomescu Pilu 304 Tomuța Octavian 230-231, 234 Torosian Costică 333-334 Trandafirescu (căpitan) 307 Troacă Ion 337, 340 Troțki L.D. 106 Tudora (preot) 306 Tulea Sorin 187 Turcu (deținut) 230 Turdeanu (deținut) 141 Turturea (judecător) 306 Turtureanu (deținut) 238 Ț Țopa Petre 74 Țucă Marin 78 Țurcanu (Eugen) 33, 59-61, 68-69, 214, 230, 232-233, 238-241
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prindeau mucegai acolo, mirosea și de la sticlele în care urina, pentru că nu-i plăcea să se ducă la baie când lucra. Locuia pe jumătate gol în patul lui, iar restul camerei se apropia de el, plină de tot felul de troace și mizerie. Era melancolic și genial. Credea că puritatea cea mai mare se află în afara relațiilor dintre oameni, căci acestea nu fac decât să zămislească minciună și familiaritate de nimic și îmi spunea, „Prefer rocile. Aș putea fi geolog. Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mare, e full și concurența e și aia, ca diareea! Minți! Ești ruptă de... Bine! Auzi, scumpiciune, uite, te ofertez, îți dau tot pachetul, tot..., mă-nțelegi tu, dacă picăm la un troc. Ce puii mei! La troc, nu la troacă! Dacă vii..., tu și cu mine..., ca s-o pu-punem noi, amândoi, liniștit, frumos și curat, în secunda asta! Ei...? Până ce nu-mi fată mintea, un alt set de idei pe-periculoase! decretează Nae berbant, încurcându-se deja simțitor, în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
spre vânzare Îngrășăminte chimice, erbicide, insecticide, rulmenți (copiii Îi foloseau În chip de roți pentru niște cărucioare de lemn pe care și le făceau singuri și cu care Își dădeau drumul la vale), anvelope uzate (erau tăiate și folosite ca troace de apă și grăunțe pentru orătănii), cabluri electrice, vopsea, becuri (chiar și de voltaj mic, pentru mașini). Plutonierul de intendență făcea negoț cu lucruri de lux. El dădea pe sub mână foi de cort, cămăși soldățești, cearceafuri, pături, curele și centiroane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
permiteți, savant în științe sociale... și pedagog, specialist în grupurile marginale, minoritare... HASI: Soțul meu are de fapt și el o diplomă universitară, și el stăpânește științele sociale ca și domnu' Jürgen. EL: Și acum, doamnă cârciumăreasă, când o să umpleți troacele noastre cu delicatele d-voastră resturi de la bucătărie? (Ea râde, Cârciumăreasa se sperie și dispare ridicând din umeri în bucătărie) SCHWEINDI: Permiteți-mi să sublinez o mică caracteristică a vieții noastre comune, cu soția mea într-un punct caracteristic, vom
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lume a Vasluiului, sperăm strălucitoare ! Indiferent de rezultat, meciul de fotbal ar putea fi deci emblematic pentru un viitor mai altfel și mai frumos pentru noi toți ! Hai Vasluiul ! (MERIDIANUL, An X, nr.28 (757), joi 24 iulie 2008, Editorial) TROACA... alegerilor (!) S-a declanșat campania electorală cu trompetiștii cei mai din frunte care-și asumă rolul de cai de tracțiune la harabalele politice. Mai sunt și câteva mârțoage care, până la urmă, nu pot aduce noutăți într-o ... competiție a banului
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vedem pe câți ! Cred că aproximativ 20-26 % se vor prezenta la vot. Dacă tot n-au alte opțiuni, la ce să se mai ducă ! Amestecând ce se vede cu ce se aude și știind pe competitori, vorbim în cunoștință de troaca alegerilor, din care-i greu să iasă veverițe și nu porcii obișnuiți. Vom avea 3 luni de analize și ipoteze. Troaca sau trocul să trăiască, nu ? Sâmbătă, 6 și duminică 7, cei care au absolvit Liceul Podu-Turcului sunt chemați în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
se mai ducă ! Amestecând ce se vede cu ce se aude și știind pe competitori, vorbim în cunoștință de troaca alegerilor, din care-i greu să iasă veverițe și nu porcii obișnuiți. Vom avea 3 luni de analize și ipoteze. Troaca sau trocul să trăiască, nu ? Sâmbătă, 6 și duminică 7, cei care au absolvit Liceul Podu-Turcului sunt chemați în copilărie, adică la sărbătoarea generațiilor (de 50 de ani) ! Cei ce se trag de la Zeletin ... Prezenți ? (MERIDIANUL, An X, nr.34
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pentru că au dorit să lumineze cât mai mult omenirea cu marile adevăruri ale tradiției. Evaluarea unui lucru după cât costă să-l obții sau să-l atingi este o tendință omenească încă de la Adam și Eva, dar să împrăștii mărgăritare în troaca din ogradă în ideea că ai putea ajuta la schimbarea lumii este o temă care merită aprofundată. Numai că Isus afirmă mereu prin cuvântul evangheliștilor că el are misiunea de a arăta discipolilor un mister. Și de fapt fiecare este
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
creând viața în fiecare celulă. Faptul de a putea crea face parte din taina prin care dorința și voința se însoțesc de armonia universală. Arcanele se devalorizează când sunt relevate; și, profanate, își pierd harul. Nu arunca deci perle în troaca porcilor și nu-i fă măgarului așternut de trandafiri 869. Cu toate că ne dorim un drum drept, fără multe suișuri sau coborâri, viața ca atare are doza ei de ambiguitate. "Sunt două lucruri care, atâta timp cât omul trăiește în lume, se dovedesc
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
angelicul divin și angelicul demonic cuprinde febra liricii de-a lungul veacurilor: Și demonul ce voiește? O carte Răspundea vocea lui luminată de un vechi solar chiparos Al tău al meu sau un altul, Scrisă sub semn de sus. Și troate păsările cântară de mai multe ori pe cer Și poetul din nou era iluminat Strângea fărâmele cărții, redevenea orb și nevăzut Își pierdea familia iar, scria cuvântul celui dintâi cuvânt al cărții 917. Spuneam și reamintesc acest moment sublim al
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care fac obiecte casnice din lemn (blide, căni, donițe, maiuri de bătut rufe etc.) și covătarii / albierii care realizează: albii de rufe, căpistere (vase de frământat aluatul), molde (vase pentru must), postăvi (vase de cules fructe), coveți de pâine, teici (troace pentru hrănitul porcilor), leagăne suspendate pentru copii. - lingurăritul - lingurarii, care confecționează linguri, lingurițe, cupe, linguroaie, polonice, În lemn de esență moale (salcie, tei, plop negru), dar și În: paltin, frasin, arin alb, prun, prun, cireș și păr. - fusăritul - fusarii, meșteri
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
țin bine minte, și în brigada noastră erau și foști cântăreți de la opera de stat, erau vreo 4 de toți. Doi dintre cântăreții aceștia, când treceam pe lângă o locuință a unor caralii, unde doi porci mâncau lângă gard dintr-o troacă niște coceni de varză, s-au repezit acolo. S-a tras un foc de armă, bineînțeles nu asupra lor, că nu aveau cum să fugă, să evadeze, dar pentru ca "să vă băgăm noi în minte că nu e voie să
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
putea scuti de multe „șiibe” printre elevi și de multe „fiibe” printre educatori. Și, cu timpul, ne-ar permite reintegrarea în nobila și mirabila noastră limbă literară românească, cu care acum, prea mulți dintre noi, ne purtăm de parcă ar fi troacă de porci”. În finalul acestei consemnări „cu Busuioc”, țin să divulg cititorilor săi un mic secret. Autorul Unchiului din Paris nu-și mai scrie de mult articolele și cărțile cu pana de gâscă, așa cum ar sugera parcă titlul rubricii sale
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ei. Semăna cu bunica sa, Ana cea Mică, și avea ceva din firea Cotfăsenilor. După o distanță de câteva sute de metri, Întâlneai familia Urzică Dumitru, zis Pașcu, venit aici tot de pe Filpea. El locuia puțin mai la vale de Troaca lui Voașu, acolo unde Își adăpau câțiva prelucani vitele și de unde duceau apa, de la o distanță de vreo doi kilometri. Porecla aceasta de Pașcu să fie În legătură cu Paștele? Sau cu pasca, acel preparat culinar pe care Îl fac gospodinele noastre
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zicea Moșoi, un om foarte nevoiaș dar și leneș fără pereche. Ilie al Todosiei, fratele lui Sandu era vrednic și harnic, ca fratele său Sandu. Tot din neamul Todosiei Urzică mai erau niște femei: nevasta lui Colcer Vasile (Vasile de la Troacă), venit de la Saștiu și a lui Ion Moldovan (Șulețu) venit și acesta de la Saștiu, sau din alt sat al comunei Subcetate. Ultima casă până la confluența celor două pâraie este a lui Mătasă Ion poreclit Coruțu, țigan de douăsprezece carate. Acesta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
flori a nevestei Coruțului, țiganul care a venit aici ca vânzător ambulant de pieptene, Ileana Țăran devenită apoi Mătasă. Doi frați, Neculai și Nuțu Marcu, sunt fiii lui Nechita (În variantă dialectică Nicita) care a avut casă În Zăpode lângă troaca unde Își adăpau prelucanii vitele, au casele unul lângă altul. De mulți ani au murit și aceștia, primul de tânăr, iar celălalt, Fuciu, ajungând la anii senectuții. Pentru a-și găsi consoartele, niciunul din cei doi feciori ai lui Nechita
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
atâta speranță În el! Zicea că Mitrucu e singura mea nădejde pe când voi fi bătrână. Și n-a fost să fie, a rămas singură și a murit singură. De fapt ... toți murim singuri atunci când ne vine ceasul. În apropiere de troaca, unde-și adăpau prelucanii vitele, bătrânii spun că Nichita Marcu ar fi avut o casă. Eu n-am apucat-o. Feciorii lui, Neculai și Nuțu, s-au stabilit În Preluca, preferând să ducă apă de aici, urcând dosul Zăpozii cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
gospodărie. Însă după șaisprezece ani s-au mutat În Zăpode unde aveau apa mai aproape, acesta era motivul. Pierdeam priveliștea cu adevărat mirifică, cu orizontul larg și atât de pitoresc, dar nu mai duceam apa tocmai din Zăpode sau de la Troaca lui Voașu. Aici aveam izvorul la colțul casei și ascultam șopotul pârâului care trece la trei metri de casă. Peisajul avea și aici farmecul său. Aici aveam să-mi petrec ceilalți ani ai copilăriei și ai adolescenței, de aici aveam
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ce era, mare și colțos gata să se lupte cu dihăniile. Ceilalți din cartier de seama lui Îi purtau respect și teamă. Acolo, În munte, la stână atacase odată un miel pe care Îl sfâșiase. Probabil că se jucase pe lângă troaca lui cu lături. Constatând fapta lui mișelească, ciobanii l-au bătut rău de tot cu bâtele cele mari În care stau ei rezemați pe câmp când păzesc oile, să i fărâme oasele și nu alta. Apoi nu l-au mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui mișelească, ciobanii l-au bătut rău de tot cu bâtele cele mari În care stau ei rezemați pe câmp când păzesc oile, să i fărâme oasele și nu alta. Apoi nu l-au mai lăsat să se apropie de troaca din care mânca. Tu, să pleci de aici cât Îi vedea cu ochii! așa-i spuneau și-l loveau cu bâtele. Bătut și Înfometat, după vreo trei zile, bietul câine a luat calea codrului și dus a fost. Trecând peste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de față, situațiile în care ne puneți: să nu gândim, să nu vedem, să ucidem în noi ființa rațională și liberă care se cheamă OM. Să devenim animale indiferente la ce se petrece împrejur, având grijă doar de pășunea sau troaca noastră. Ne cereți să fim și recunoscători? Nu vi se pare că pretenția întrece măsura? Viața mea nu depinde de bucata de pâine mai albă pe care mi-o întindeți. Tolstoi are o poveste cu o cățea. O știți? Spune
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]