270 matches
-
coaptă Î n cîmpia cerului Ș i cînd în tîmpla mea Renasc alți zei Mai vii Stelele cad din cer într-o lacrimă Din care cu veșnicie se adapă Fluturii striviți de lumina din lampă ZAPĂ DA ZILEI M-a troienit zăpada M-au nins atîția ani Pe mine cine mai poate Să mă dezăpezească ? M-au copleșit pădurile Stejarii cei falnici A u împietrit în sufletul meu M ă mai bucură doar păpădia Cea binecuv întată cu delicatețe De Zeu
DEFINITII de CRISTINA LILA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356748_a_358077]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CAD FULGI DE NEA Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cad fulgi de nea iubito din cerul ca marama Ne troienesc cu vise când ne ținem de mână Și ne plimbăm alene fără să ne dăm seama Că timpul a-nghețat și poate tot amână Unirea noastră care demult o așteptăm. Zăpada-acesta albă să ne pecetluiască Iubirea, mai profundă mereu s-o
CAD FULGI DE NEA de NELU PREDA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369887_a_371216]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > NOAPTE DE IARNĂ Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului În zăpada afânată ce se troienea în noapte. ne trânteam ușor pe spate, lasând a noastre amprente, pe jos înșirate. Ne distram privind apoi urmele-n zăpadă, ce păreau fantastici Yeti dansând tumultuos, ardent, într-o sarabandă. Ne agățam de câte o cracă scuturând zăpada, albi
NOAPTE DE IARNĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369411_a_370740]
-
le îmbujorează obrăjorii, înjghebând omuleți de zăpadă, amintindu-le de cele mai îndragite personaje din povești, cel mai îndrăgit fiind Mos Craciun! Asa că, chiar daca afara e frig, Iarna aduce multă căldură în sufletele tuturor! Zăpada cernută din văzduh a troienit drumurile și se așterne peste tot ca o plapumă albă, iar vântul șuieră melodii superbe, unele mai vesele, altele mai triste, uneori se deslușește câte o serenadă melancolică, alteori o fanfaronadă nespus de frumoasă. luna își arată fața luminoasă cu
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
sclipiri de basm, ce se reflectă din zăpada proaspăt ninsă. Regina reușește să domolească vântul și să pună capăt dansului fulgilor dalbi albi. Peste sat se lasă o noapte adâncă. Drumurile se transformă în niște poteci albe. Gardurile caselor sunt troienite și se aseamănă cu niște ziduri de cetăți. Gerul aspru, care face să scrâșnească încheieturile caselor, face atmosfera de afară de neuitat. Nici câinii, altfel agitați, nu se mai aud. S-au îngrămădit în culcușuri ferite de ger. La fel au
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
lacrima în rădăcini, De dorul și iubirea versului nescris. Sufletul sângerând de-ai străinilor spini, Să-mi scrie amintiri pe legendarul vis. SABIA CUVÂNTULUI Din boltă albastră în condei să-mi cadă Enigma sorții ce a zidit misterul Iubirii mele troienită-n zăpadă, Am ascuțit cuvânt, ca să despic cerul. Cu el mi-am disecat inima iubirii, De-mi curg în vene, doruri însângerate. Și îmi inundă speranța fericirii, Când dorințe în suflet sunt ferecate. Cu valul timpului i-am spălat trecutul
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
uitat de mine și-am stins în ramuri luna, Iar îmi cuprinde ochiul dojana rătăcirii. În carne-mi simt păcatul și pare că-i totuna, De vine sau de pleacă primejdia iubirii. Mă strigă-n cruci uitate, amară amintire, Mă troienesc fuioare și nechezat de iarbă. Nu fuga ta absurdă respiră a uimire Ci viscolul din mine și clipa mea cea oarbă Înghesuită-n ore stă pânza unor gânduri Și lațul greu al serii ne spânzură-n tăcere Îmbătrânesc dorindu-mi
AM STINS ÎN RAMURI LUNA… de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362583_a_363912]
-
Dă, Doamne, dorul să-l alungi! În câte ploi să mă ascund Trecând prin tine, aer sfânt, Să vărs iubire pe pământ, Pentru acel de dor flămând? Și-n câți din fulgii ce plutesc Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei ce se iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau fulgi, Al vrerii Tale mir și semn Pentru iubirea
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353200_a_354529]
-
descojesc,/ alb și subțire,/ trupul de stea,/ până la miez,/ până la/ inima/ incendiind/ poemul-lumină,/ iubirea/cea limpezită de tină !/ Aud lebăda/ în roșul amurg -/ cântecul trecerii/ de pe urmă./ Cocorii străpung văzduhul de nea,/ fiarele urlă/ și scurmă./ Nu deslușesc fereastra,/ e troienită de vis./ Veni-va curând și-nălțarea - ori,/ poate,/ căderea-n abis? Aproape,/ departe,/ aproape,/ lebăda cântă mereu./ Sfâșie norii cei negri/ un obosit,/ prea bătrân,/ curcubeu./ Și, totuși, ninge,/ ninge cu sori/ peste sufletul meu” (Poezia „Șah la rege
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
priviri zburdalnice iară / iertarea-i vrut să-mi furi. / te iert și te sărut ușor,/ nu-vânt: / sunt suflet ce pălește / îți dau surâsul din candori,/ în piept / inima, nu te iubește !/ ai fost cu mine zbor de gheață / și-ai troienit ca musafir, / te-am iubit fără speranță - / iubirea ta, e-n trandafir ! Referință Bibliografică: Trandafirul / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile
TRANDAFIRUL de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353563_a_354892]
-
călduț de primăvară se abate peste fruntea înrourată de gânduri, iar undeva în codrul trezit din înghețul iernii, își fac apariția vestitorii primăverii, pe când eu merg la pas pe Culmea din Dealul Viilor să mai văd cum arată aceste locuri troienite până mai ieri de nămeții zăpezii, când ca prin farmec aud o șoaptă dulce din „sertarul inimii” care-mi spune melancolic: „Aud frumusețea ta în pivnițele gândului./ Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
călduț de primăvară se abate peste fruntea înrourată de gânduri, iar undeva în codrul trezit din înghețul iernii, își fac apariția vestitorii primăverii, pe când eu merg la pas pe Culmea din Dealul Viilor să mai văd cum arată aceste locuri troienite până mai ieri de nămeții zăpezii, când ca prin farmec aud o șoaptă dulce din „sertarul inimii” care-mi spune melancolic: „Aud frumusețea ta în pivnițele gândului./ Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
dragoste a unei fete. O fată, o fetișcană, o domnișoară în care încă n-au înmugurit simțurile femeii, îndrăgostită pe veci de alesul inimii ei. “Însă domnul van Schonhoewen, în căftănelul său ponosit, continuă, de bună seamă, să străbată cuprinsuri troienite de zăpadă.” Dar Miatlev murise și ea, Lavinia, îl îngropase. Cel puțin așa se zvonea. Totul e un zvon, numai miresmele pădurii sînt concrete. Estera se plimba prin pădurea de pe deal. Aduna bureți. Dulci, catifelați, umbreluțe gingașe pentru piticii din
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
a fost un festin cu bucate multe, alese, stropite cu vin. Iată, iarna - o regină - în mantie de hermină, ce sosește chiar acum, în ajun de Crăciun. Pentru marea sărbatoare, a nașterii lui Isus a-nceput fulgi albi să cearnă troienind dinspre apus. „SIMFONII DE PRIMĂVARĂ” Iarna, cristaline unde pe sub gheață se strecoară și-n noapte argintul Lunii îl transformă-n poleială. Ajunge o zi-nsorită să se subțieze gheața și prin margini dantelate să pătrundă-n apă viața. Sălciile arcuite
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
ai crede că gingașii ghiocei, cu lăncile din smarald, scot clinchet de clopoței. O boare de vânt ușoară va purta mireasma lor, „Vestitori ai Primăverii”, bucuria tuturor. Iarna însă nu se lasă, „Babele” își pregătește să cearnă zăpadă-n zări troienind din nou cărări. PRIMĂVARA Ca o boabă străvezie Luna-i argintie, cerul e întunecat, cu nori negri încărcat. Fiindcă astăzi a plouat Primăvara a-ncercat să curețe atmosfera și să încălzească Terra. Dimineața m-a trezit din somn fluierarul mi-
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cojocelul alb al iernii Se așează-ncet pe dealuri Spulberând omătul moale Care vine valuri, valuri. Peste câmpuri se ridică Largi fuioare de zăpadă Crivățul aleargă-n voie Troienind ca altă dată. Prin păduri vedenii ard Frigul brumei strașnice Turme mici aburc grăbite Spre sălașuri tainice Munții clatină ninsoarea Cețuri văile strecoară Iarna a acoperit cărarea Viscolul ne împresoară. Cojocelul alb al iernii Stă frumos pe-a țării glie
COJOCELUL ALB AL IERNII de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358004_a_359333]
-
călduț de primăvară se abate peste fruntea înrourată de gânduri, iar undeva în codrul trezit din înghețul iernii, își fac apariția vestitorii primăverii, pe când eu merg la pas pe Culmea din Dealul Viilor să mai văd cum arată aceste locuri troienite până mai ieri de nămeții zăpezii, când ca prin farmec aud o șoaptă dulce din „sertarul inimii” care-mi spune melancolic: „Aud frumusețea ta în pivnițele gândului./ Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș
CRONICA DE CARTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358028_a_359357]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > UITATE SERENADE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Uitate serenade S-au scuturat și florile tăcerii De mângâirea blândă-a adierii, S-au troienit îngustele poteci, Așteaptă iarăși pe aici să treci. Dar nimeni astăzi nu se mai abate, Niște poeme lungi neterminate Și tot mai părăsită banca șade, Rememorând uitate serenade. Miresme insolite și discrete, Tăcerile călătoresc în cete, Iar umbre ascuțite, ogivale
UITATE SERENADE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358796_a_360125]
-
încet pe creste, își picură iubirea. La Viflaim coboară-n staul magii Și lângă iesle sunt ciobanii în cojoace. Cu Îngeri ninge, și-nfloresc copacii Și Maica Sa, zâmbind, L-adoarme-n pace. De-aceea vin și azi colindători Sub vălul iernii, troienind cărări, Vestind pe Cel ce se învăluie în nori. Colindul cel duios răsune către zări. Referință Bibliografică: Noapte de nea. Colind. / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
NOAPTE DE NEA. COLIND. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358852_a_360181]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > MIHAELA NEACȘU - NU POT SĂ PLEC (POEME) Autor: Mihaela Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului POEȚILOR CARE AU FOST (în loc de motto) „Tei troieniți cu aur, plâng pe străzi moldovenești: Eminescu, de ce oare ai uitat să ne iubești? Peste ei, nori osteniți își tot duc corabia, Ploaia-și răpăie-ntrebarea: Unde-o fi Bacovia? Sub umbrela șoșotesc, un bătrân și o bătrână: Minulescu ne
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
mai încărcat de sacralitate este “teiul sfânt”, care ocrotește în poezia Dorința cu mireasma lui învăluitoare pe îndrăgostiți:” Adormind de armonia/ codrului bătut de gânduri/ Flori de tei deasupra noastră/ or să cadă rânduri, rânduri.” Poetul închipuie florile de tei troienindu-se deasupra iubiților fericiți. Nelipsit în scenariile eminesciene, teiul personificat este simțit ca o pavăză ospitalieră de către îndrăgostiți abia sosiți:” Și pe teiul nostru întreabă,/ Cine suntem? stau la sfaturi;/ Eară gazda noastră zice/ Dându-și ramurile -n lături:/ O
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
obosit de atâta întoarcere,cale de aproape două secole,si murmuram cuvintele din Români 5:20:” ... dar unde s-a înmulțit păcatul,acolo harul s-a înmulțit și mai mult...” EVADARE DIN ZID Ningea ca-n basmele noastre. Străzile erau troienite și burgul dormea sub zăpadă. Mergeam pe trotuar cu nepoțica mea de mână. Era târziu și undeva, spre apus, halebarda lunii abia se întrezărea printr-o plasă de nori. - Bunicule! Vezi? Fulgii de zăpadă dansează în aer. Iar scama aceea
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
mine-si are acum gazdă, Eternu-ti sublim ce de abia-i ating coasta! Ascultandu-ne valurile înspumate din noi, Imbratisandu-ne simțirile ce vin puhoi, În valurile mării mari ne-am și acoperit, Jucandu-ne cu simțirea ce ne-a troienit! Suntem apă de mare și-un văzduh comun, Valul înspumat, dorințele amorului cel bun Soarele vazandu-te rază frumoasă, a apus, Inbalsamandu-te luminoasă scopu-si ajuns! Osteniți de ludice mișcări date di-un amor, Ne întoarcem, pe plajă ne găsim un
VROIAM SA-TI SPUN... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341384_a_342713]
-
veșmântul!, în noaptea mea s-a luminat cuvântul... ce imne se vor naște în femeie ? Cometele iubirii însetează ninsorile mai arse în sărut, ce duh a zămislit adânc femeia - a infinita punte de trecut? Ce rugă nerostită prin cuvinte a troienit o tâmplă de poet; rănit de carnavalele tăcerii un Înger alb mi-a răsărit în piept... Referință Bibliografică: Medalion liric / Nicolae Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 724, Anul II, 24 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
nu-mi pasă, Chiar de-ar fi ninsoarea să facă prăpăd; Stau în pielea goală, fumând pe terasă, Vreau, cât pot cu ochii, numai alb să văd! Dacă, pân’ la tine, nu pot să ajung, M-oi preface-n viscol, troienind cărarea, Să le fac la alții drumul cât mai lung Și răstorn și barca, să-i înghită marea. Referință Bibliografică: Ninge peste țară / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
NINGE PESTE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340597_a_341926]