2,711 matches
-
opera eminesciană a fost, de altfel, lucrarea de licență în filologie a dascălului severinean. Fiecare carte are 12 file și este cuprinsă într-o copertă de paltin: esență foarte tare, greu de lucrat, ca-n piatră. O săptămână-ntreagă de trudă îi ia sculptarea unei singure coperte, însă nici una nu se aseamănă cu alta, fiecare are un model aparte, inspirat din motivele tradiționale românești. „Timp am avut, căci niciodată nu mi l-am irosit la cârciumă. Și-apoi, viața de profesor
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
limbile naționalităților trăitoare pe aceste meleaguri. Tata Oancea s-a stins în 1973. Ce a lăsat în urma lui? Răspunde același Ștefan Pătruț: „O revistă Vasiova care a străbătut Banatul și nu numai, aproape două decenii pe bani adunați cu mare trudă; Primăvara, Poezii, ediție I, 1928, ediția a II-a, Timișoara, 1936, 161 pagini; Vara, Poezii, Oravița, 1928, 180 pagini; Toamna, Poezii, Timișoara, 1936, 160 pagini. O casă... Cunoșteam poezia în grai bănățean a lui Victor Vlad Delamarina. Cunoșteam și multe
Agenda2003-43-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281636_a_282965]
-
orașul Hațeg se găsește localitatea Nălaț. La intrarea în sat, în prima casă pe dreapta, locuiește dna Minerva Pâs (pentru cunoscuți, tanti Nela). Până aici, nimic deosebit. Însă deosebită este tanti Nela. Deosebite sunt și colecțiile sale, întocmite cu răbdare, trudă și bani mulți. Când femeile ies duminica în stradă, la „radio-șanț”, tanti Nela stă în casă și lucrează. Și nu o dată, familia a mâncat o săptămână întreagă de la frigider, tocmai ca stăpâna casei să aibă timp pentru pasiunile sale. La
Agenda2003-31-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281325_a_282654]
-
de Beethoven, „Stabat Mater“ de G. Rossini și partea a patra din Simfonia a IX-a de Beethoven, „Oda Bucuriei“. Fondată în urmă cu 16 ani, Asociația Muzicală Setticlavio este formată din 30 de pasionați coriști care, printr-o asiduă trudă, au atins performanțe notabile în polifonie, cucerindu-și o excelentă reputație în regiunea natală Venetto. Corul italian se va afla acum pentru prima dată în România. Sunet argintat de flaut l Competiție internațională de prestigiu Pentru cea de-a IX
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
au alcătuit blazonul localității încă de la începutul stabilirii lor în Banat. La baza blazonului se află imaginea unui stup deasupra căruia roiesc șapte albine, stupul simbolizând casa, căminul, comunitatea, armonia și buna organizare a locuitorilor acestei așezări, albinele semnificând munca, truda istovitoare, dar și răsplata acesteia. Culoarea verde a reprezentat întotdeauna, în toate culturile, vitalitatea, armonia cu natura, puterea de regenerare. Conform documentelor, bulgarii au ajuns la Beșenova Veche în primăvara anului 1738 și probabil natura i-a întâmpinat cu verdele
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
balerin legendar al expresionismului german. La primul său spectacol, petrecut pe scena Teatrului Municipal Traian Grozăvescu, Gelu Barbu avea 10 ani. Primul amor- la Crucea de Piatră Nu i-au trebuit mai mult de șapte ani (dar șapte ani de trudă și sacrificii) ca să devină revelația Operei Naționale București. O perioadă din care, în chip aparte, amintirea primilor fiori ai iubirii își cere drepturile: într-un bordel din Crucea de Piatră, în brațele Mariei, Gelu „cunoscu intimitățile pasiunilor erotice, pentru întâia
Agenda2004-35-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282806_a_284135]
-
chiar într-o vacanță în Gran Canare: soarele, clima, atmosfera, toate la un loc au dus la o vindecare cu totul miraculoasă. Și de atunci, din 1961, Gelu Barbu a renăscut: ca balerin, coregraf, creatorul școlii de dans din Canare. Trudă asiduă, dar și satisfacții depline, căci recunoașterea canariană a venit cu vârf și îndesat: spectacole de răsunet, distincții și premii, inclusiv din mâna regelui Spaniei, celebritate și discipoli și, mai mult ca orice, o viață plină și luminoasă. Născut într-
Agenda2004-35-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282806_a_284135]
-
Mozart, dar și arii mai rar interpretate la Timișoara, precum cele din operele „Aleko“ de Rahmaninov, „La Wally“ de A. Catalani, sau Adriana Lecouvreur de F. Cilea. Gala micilor balerini l Studioul „Ana Valkay“ Zeci și zeci de ore de trudă, repetiții și emoții vor conferi strălucire spectacolului pe care discipolii profesoarei Ana Valkay l-au pregătit în buna tradiție și solidul renume al școlii lor. „Gala micilor balerini“ de la Studioul de Dans condus de doamna Ana Valkay va avea loc
Agenda2004-24-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282522_a_283851]
-
film despre viața lui, la TVR Timișoara, sub semnătura realizatorului Vasile Bogdan, cu secvențe din câteva dintre cele mai importante spectacole de poezie ale lui Mircea Belu, cu fotografii din arhiva T.N.T. și a familiei. Peste puțină vreme, tot prin truda Bogdanei Belu, va apărea versiunea în limba franceză a volumului „Întâlnire la zenit“. din presa vremii acum... 100 ani „În atențiunea părinților. Atragem atențiunea părinților asupra împrejurării, ca pentru anul școlar 1904/1905 sunt sistematisate 220 de locuri gratuite pe seama
Agenda2004-28-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282623_a_283952]
-
la liceu. Cântă toți, dar nici unul nu va deveni muzician. Christian e baterist, a fost o vreme când făceam muzică de dans împreună, Anita e cu pianul, Stefan a ales saxofonul, dar e prea leneș, povestește Werner Salm. Muzica înseamnă trudă, ore și ore și ore de repetiții, căci e o stăpână pretențioasă, crudă cu cei care nu-i acordă toată atenția lor. Dacă muncești suficient, bucuriile sunt mari și-ți încălzesc inima. N-am să uit ce mult a însemnat
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
egida amiciției, lui S. Damian, care domicilia la Heidelberg și cu care, de altminteri, se întîlnea periodic. Din unghi biografic, ele reflectă existența de "student bătrîn" a criticuui aflat în ultimul deceniu de viață, care și-a continuat cu febrilitate truda intelectuală, amplificîndu-si opera cu segmente dintre cele mai substanțiale și care, totodată, și-a precizat și intensificat militantismul antitotalitar, la intersecția dintre recalcitranta estetică și protestul civic. Ultimului i se acordă o pondere tot mai mare, direct proporțională cu deteriorarea
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
un comentariu scurt (de cele mai multe ori) al autorului - cam așa arată fiecare pagină. Numărul fragmentului din care a fost extras citatul dezvăluie ceva mult mai complicat: autorul mimează lectură relaxată, el expunându-si, de fapt, colajul obținut cu mai multă truda decât am putea crede. Scriitorul timișorean alege fragmente pentru a ilustra. De altfel el regretă că "nu s-a validat încă specia care ar consta exclusiv, din a cita". Cioran îi permite, că nimeni altul, să facă o carte din
Cărti si caiete by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17744_a_19069]
-
neschimbată. Mi-am dat seama cu tristețe că în viața revistei s-a înstăpînit o dezordine pe care directorul sau n-o putea lichidă sau de care nu-i pasă prea mult, abstras, cum îmi declară mereu a fi, în truda elaborărilor d-sale românești. M-am străduit a-l înțelege și de astădată, de a-l scuză măcar parțial... În atari condiții s-a produs "revoluția de palat" de la Contemporanul - ideea europeană, al cărei rod îl reprezintă "seria nouă" a
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
are tot dreptul să se plângă unde dorește. Sunt uimit însă de ce unul dintre inițiatorii limbajului vulgar din presa românească post-ceaușistă se plânge că i se pun astăzi etichete pe care ar trebui să le ia drept elogii: în fine, truda de câțiva ani a d-lui Cristoiu a dat roade, astăzi toată presa românească a devenit de-o vulgaritate insuportabilă! Dl. Cristoiu își bazează plângerea penală pe definirea în DEX a cuvântului "mitocan": "om cu comportări grosolane, vulgare, bădăran, mojic
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
la ce mă gîndesc:// apă se bîlbîie alienarea/ apă cere extazul/ apă strigă ficțiunea/ apă se roagă apa/ zece mîini deschid robinetele/ transfigurate - picură toate speranțele/ - încolțesc toți oamenii" (Ibidem). Poezia nu e decît o răscumpărare a avatarurilor existențiale, a trudei în solitudine pe care o presupune viața autoanalitică: "mîncare curată și zile curate așteaptă/ trupul poemului (eul creator adică rană vorbitoare)/ în timp ce intensitatea cuvîntului crește/ fiindcă în atîtea ape au ars peștii/ în atîtea păduri a secat verdele/ și maturi
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
inițiatorilor G.D.S. Nu se amintește însă nicăieri că existența concretă a celor 518 episoade ale filmului (în care, dacă nu am jucat un rol, cel puțin am figurat cu toții ca "lume, soldați, popor" ai societății civile) se datorează în principal trudei a două scriitoare care au optat să lase de o parte proza de ficțiune pentru jurnalistica la zi (sau "la săptămînă"): Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade. Numai cine nu știe cum se face un săptămînal de strictă actualitate, sub regimul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
impresie că regizorul s-a plictisit încă de la primele două-trei minute de film și că a plecat de unul singur la o bere, abandonându-și invitații în sala de proiecții. Revin la o normalitate estetică și discursivă o dată cu documentarul Eminescu - Truda întru cuvânt de Anca și Laurențiu Damian, din care se pot desprinde unele sugestii de perspectivă și de tehnică a scenariului. Urmează apoi câteva fragmente din filmul artistic Un bulgăre de humă de Nicolae Mărgineanu (1989), scenariul Nicolae Mărgineanu și
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
în gospodăriile particulare de partid, în rețelele închise de spitale, în conturile particulare în bănci străine. Ar fi singura formă acceptabilă în care și-ar răscumpără crimă sistematică și, din nefericire, greu de șters, împotriva propriului popor. Abia atunci cand din truda lor, din slalomul printre legile economice represive, din supraviețuirea în urmă hărțuielilor idioate ale unor funcționari tembeli vor beneficia și amarații de care și-au bătut joc decenii în șir, am putea sta de vorbă. Adică atunci cand din munca lor
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
mai fost atît de adîncă, mîinile voastre, ca la un cules de stele, vi-s gingașe și curate. El a chemat în jurul Coronei și oamenii și gîndurile și întocmind lumea din nou pe trei datini ale făpturii, trupul, cugetul și truda, o dă veacului ce vine renăscuta"), realitatea de fond la care se referă n-ar putea fi contestată. Regele Carol al II-lea a fost într-adevăr "regele scriitorilor" și nu ne putem reprimă gîndul că încercarea de-a numi
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
ei estetică e dată tocmai de această unicitate absolută a momentului, dar e completată de o valoare morală, care face din clipă ceva durabil. Firește, Kierkegaard are o retorică elaborată a căsătoriei, în care fiecare element (binecuvîntarea nupțiala, cotidianul cu truda să permanentă) justifica și sprijină această conversie de la moral la estetic. Paradoxal, si poate de aceea neconvingător în travesti-ul căsătoriei ca expresie a moralității în expresie estetică, mi se pare următorul lucru: imaterialitatea, în chiar textul lui Kierkegaard, cuplului
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
ideilor. Poetica este, pentru Dolezel, prin excelență, știința literaturii. Ca atare, istoria poeticii poate fi cercetată conform unui scenariu kuhnian, cu mențiunea că, spre deosebire de stiință propriu-zisă, în poetica modificările spectaculoase, de tip revoluționar, nu pot fi înțelese decît pe fundalul "trudei mărunte" de zi cu zi, a unei tradiții urmărite în pașii ei mici, nu doar în salturile spectaculoase. Ceea ce promite Dolezel cu acest studiu, deci, este o a analiza a continuității istorice că background a schimbărilor paradigmatice majore, astfel încît
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
către gălbejitele arcane cabalistice ale lui Athanasius Pernath." Vasăzică, pentru Mircea Platon, Z. Ornea - cărturarul care a inițiat și girat ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de trudă în arhive și biblioteci, autorul studiului monografic de referință asupra junimismului, biograful lui Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, prodigiosul cunoscător al ideologiei literare românești, cronicarul avizat al edițiilor - nu există. Nu ne-ar păsa deloc cine există și cine nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
va fi mai frumos și mai gata să-și ia zborul, umbră al ănghite...). Am renunțat și la Negrul (un scriitor celebru - plin de bani, onoruri, premii - are, de fapt, un condeier anonim, plătit, care scrie cu talent și cu truda, ăn locul lui, ăntr-o cămăruța obscură; prestatorul de servicii literare se ănteapă la un deget și degetul i se ănnegreste; apoi i se ănnegreste toată mâna, apoi și față; pe masura ce scrie, cu febrilitate, cartea altuia, devine ceea ce și este: negru
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
notabilă a lui Nicolae Manolescu: "an ce mă privește, Sub pecetea tainei nu mi se pare nicidecum o operă neterminata an sensul neducerii firului epic până la capăt. Cel mult, ea nu a fost finisata estetic cu aceeași șansă și ăndelungată truda că operele mai vechi." Nicolae Manolescu ia an considerație structura intimă a tuturor episoadelor - an care explicația unor fapte izolate este lăsată an suspensie, spre a conchide că, dacă episodul final nu este terminat, atunci nici celelalte nu sunt, cu
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
care chinul e lung și moartea e scurtă, exact cât clipa în care i-ai scăpat din ochi, cu copii care nu mai cresc și părinți în continuare autoritari și tot mai pe dinafară e portretul (fără însușiri) al acestei trude fără împlinire și fără răsplată. Prinzând, în câteva pagini de observație perfect focalizată, fără cusur, temele vesele și triste ale literaturii dintotdeauna.
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]