1,633 matches
-
stil". În spatele cărora se poate ghici o disperată căutare a unei modalități eficace de militantism. O flagrantă eroare judiciară curmă printr-o execuție pedant detaliată viața unei biete tinere muncitoare, emigrată în țara tuturor făgăduințelor cu speranța că va putea trudi și aduna banii necesari unei operații care să-i salveze fiul de o boală ereditară. Orbirea care-i pe cale să o doboare și pe ea și împotriva căreia luptă din răsputeri. Ajutată de cîțiva binevoitori printre care o colegă de
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
Cărțile dumneavoastră cresc unele din celelalte ori aveți mai degrabă niște teme fundamentale în jurul cărora dezvoltați substanța cărții? Temele le observ abia după ce cărțile au fost scrise, dar alții-s mai buni la acest fel de joc. Fără să mai trudesc la clasificare, pot să spun, da, cărțile cresc una din alta și merg pe niște idei precum: construirea de sine, ciudațenia amuzantă și periculoasă a culturii de mase, metafora (și realitatea) exilului, limitele (corpului și ale geografiei), granițele (metaforice și
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
Adrian Năstase! Li s-a clintit vreun fir de păr din cap? Din câte cunosc moravurile șefilor de servicii secrete, președintele și premierul actuali nu fac decât să-i construiască lui Vadim Tudor viitoarea legitimitate. Îmbibați de-un naționalism primitiv, trudind la mitul patriei în primejdie și la teoria purității sângelui, toți acești gradați de doi lei se închină unui singur interes: prezervarea privilegiilor și ridicarea de ziduri impenetrabile în jurul vilelor supradimensionate construite, desigur, din leafa de bugetar! Dincolo de naivitate, precipitarea
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
de colaborarea lui Ibrăileanu, fără a se izbuti aceasta din cauza bolii criticului. Epoca (interbelică) era obsedată de ideea unei ediții definitive (nevarietur) și C. Botez a contribuit la împlinirea acestui deziderat. Dar ediția e bogată în erori (deși editorul a trudit pe manuscrise), nu face deosebire dintre variante, versiuni, bruioane, păstrează, în absolut, formele dialectale moldovenești, nerespectînd poetului ortografia de maturitate. Ediția Dragomirescu din 1937 comite eroarea de a împărți sumarul după trihotomia sa din Știința literaturii, dînd prioritate poeziilor socotite
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
fost motiv de dezbatere în cultura română atît înainte de 1947, cît mai ales după, și încă este. Ca o contradicție, aparentă, autoarea amintește, cu partipris, etimologia diletantismului ("diletant este înainte de toate cineva care, ținîndu-se de o treabă, se delectează în loc să trudească cu sudoarea frunții", p. 36). Dar "dragostea de toate și de totul, atît de nestatornică în aparență, este o căutare, atît la suprafață cît și în străfunduri, a ceea ce fiecare lucru tăinuie și destăinuie". Cu alte cuvinte, ceea ce atrage cel
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
Barbu Cioculescu Dacă și sacralitatea proprietății e un moft, după ce minți fără odihnă au trudit întru a desacraliza cam tot ce se putea, pe aproape și oricât de departe, și dacă atunci când se ridica în două picioare spre a verifica lipsa cozii, omul diviniza orice forță a naturii gata să-l vatăme, ba chiar să
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
și poetică, dintre evenimentul genuin și glosele (prea) tehnice îl găsim pe Valéry. Metoda lui Leonardo da Vinci, despre care a scris, pare să-i domine propria operă: Metterci molta fattica a creare cosa che sembrano fatte senza sforzo (Să trudești să creezi lucruri care să pară făcute fără efort.) Așadar, cîte potriviri de geometru în spatele bunului gust, parcă înnăscut... Îl vezi, într-un cadru depărtat, pe Spinoza șlefuind oglinzi. Acele oglinzi în care nu se fixează niciodată figuri, ci numai
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
și posomorîtă și, acum, primele margarete sălbatice își împingeau căpșoarele printre mormintele din cimitirul de lîngă casa noastră. Sindrofiile părinților noștri erau reuniuni de oameni stilați. Prietenii lor, profesori cu toții, aduceau sticle de vin. Oameni cu carte din Ohio. Deși trudeau la slujbe și se luptau cu ipotecile, se considerau spirite independente, aflate într-o temporară misiune de testare, de tatonare. Acceptau să joace rolurile de profesori modești pînă cînd or să-și scrie romanele, or să-și termine importantele dizertații
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
afirma că deja s-a constituit elementul infracțional, greu de stopat și aproape imposibil de eradicat. Iar în această perioadă de îngrijorătoare derivă a societății românești, când proliferează descompunerea familiilor, îndeosebi a acelor familii în care unul sau ambii părinți trudesc în străinătate, și când mijloacele de prevenire, ocrotire și tratare sunt insuficiente, nu-i greu de prevăzut gravele probleme care ne pândesc, toate aceste derapaje fragilizând organismul greu încercat al României în sfertul de veac postdecembrist. N.B.Coreea de Sud a izbutit
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
se aruncă pe geam tocmai în timpul unei petreceri - penibilă, e drept - organizată la sfatul medicului psihiatru (nu întîmplător, desigur, jucat de către Danny De Vito!), care recomandase o grabnică "socializare". De un umor macabru este sfîșietoarea scenă în care întreaga comunitate trudește cu îndîrjire să scoată din țîțîni gardul peste care căzuse plăpînda victimă. Trezind și interesul televiziunii (locale!), flagranta confuzie dintre efect și cauză va continua să dăinuie. În realitate, ca și în filme. Într-un film ca acesta în care
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
căci n-are cine să-l mai rememoreze, n-are cine să-l retrăiască; și viitorul este închis și el de mult. Maria-Fefeleaga se grăbește să îmbrace în giulgiu de mireasă pe Păunița. Sclavă a neantului, se grăbește și se trudește să împodobească fața nevăzută a morții.
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
care l-au marcat biografic sunt transpuse literar în destinele personajelor sale. Tatăl lui Arlt, maestru sticlar de meserie, care plecase în Argentina pentru o viață mai bună, nu-și va găsi aici de lucru decât ca agricultor pe plantații, trudind din greu, ceea ce-i provoacă o depresie pe care o tratează bătându-și copilul. Relația tensionată cu tatăl îl va face pe Roberto să plece de acasă la 16 ani, făcând diverse meserii manuale și reununțând la școală. Nu și
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]
-
mai ales, cu întreg arsenalul vostru de "crime strategice" și de TERORISM INTERNAȚIONAL (inclusiv MEDIATIC!)... ...Adică, nu și în sufletele noastre, care nu-s de vânzare, și, cu atât mai puțin, în Duhul nostru, pe care va trebui să-l trudim, mult mai mult, spre LUMINĂ, cu mult mai puțină lene și cu mult mai mult spor dumnezeiesc! spre a scăpa de IPOCRITUL ȘI REPTILIANUL PANTALONE și... a da de Cel Răstignit (tocmai de către "pantalonarii" Lumii!): HRISTOS-MÂNTUITORUL OMENIRII, CEL CARE, SINGURUL
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
echipe. Oamenii trebuie să vină cu plăcere la muncă, să aibă satisfacția lucrului în echipă, să simtă plăcerea victoriei, să fie liberi dar, în același timp disciplinați, să fie răsplătiți în funcție de implicarea lor și, mai ales, să fie mândri că trudesc sub un pavilion învingător!”, își motivează Marina Almășan candidatura în CA. Nici Vasile Arhire nu lasă garda jos și se declară un militant înfocat pentru schimbarea situației și a imaginii TVR, care este ”blamată” în prezent, iar angajații suferă fiind
Cum își fac campanie candidații TVR pentru CA () [Corola-journal/Journalistic/22660_a_23985]
-
a purtat spre binemeritatul dus, prin infernul circulației în uriașă metropola braziliană. După amiază am mers la locul de muncă, redacția din uriașă clădire care-i găzduiește pe perioada jocurilor pe comentatorii de radio și televiziune. Ziariștii din presa scrisă trudesc zi și noapte, depinde de fusul orar al țării fiecăruia,într-o clădire învecinată. În total sunt peste 12 000 de jurnaliști de pe toate meridianele! E o senzație deosebit de plăcută să respir din nou aerul încărcat de profesionalism al IBC
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92552_a_93844]
-
om golit de orice înțeles al sportului pe care il slujește de decenii. Acum mă înțelegeți?!Eu ce-as mai putea adăuga după o asemenea „frescă”, pictată cu un penel sigur, a unui coșmar trăit de un băiat care a trudit că un salahor ani de zile, luand pumni grei în cap cu nemiluita de la...supergrei, si visand cu ochii deschiși la repetarea unicei performanțe a lui Nicolae Linca?! Știți cate de-astea am trăit în cariera de „specialist în box
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92544_a_93836]
-
a dovedit o măiastră lovitură de imagine. Pentru revista noastră, pentru acea societate civilă care începuse să mișune în jurul nostru. În timp, am întins punți către alte publicații respectate ale vremii - Flacăra poetului Adrian Păunescu, Magazin-ul spectaculos la care trudeau Dorel Dorian și Victor Kernbach, Contemporanul lui Maître Herivan - și către emisiunile Televiziunii (echipa Andrei Banc, Andrei Bacalu, Ștefania Bratu) și ale Radioului („trupa” lui Cezar Andronic). Și, constant, am bătut laboratoarele, uzinele și atelierele țării în căutare de subiecte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
fost puține, însă săvârșite cu bine, dându-i curaj și încredere. Mânat, pe lângă toate, și de o puternică dorință de răzbunare pentru răul produs fratelui său, pătrunde în lăstăriș. La circa 4 metri de el, zărește câinii ce găsiseră ursul trudind de zor la cele două oi furate spre a le înfuleca. Deranjat de câini, ridicându-se dinapoia picioarelor pentru a se apăra de ei, este zărit eroul poveștii noastre. A-l considera înfricoșător acest moment poate fi prea puțin spus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
Lumina Sfântă a Jertfei spre Viață! Fie ca aceste sfinte sărbători să vă încarce trupul cu odihnă și sufletul cu aromă de Cer! Mulțumim, din suflet, întregului colectiv redacțional, colaboratorilor, cititorilor fideli ai revistei și tuturor AUTORILOR Armonii Culturale, care trudesc întru trimiterea spre lumină a Cuvântului! SĂRBĂTORI FERICITE! UN PAȘTE FERICIT! Acum, este fără umbră de îndoială, o perioadă optimă curățirii sufletului prin mântuitoarea spovedanie, prin căință sinceră și curată, pentru toate rănile ființei noastre, știute și neștiute în fața Domnului
VINO PĂRINTE BLÂND... DE PASTI ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381797_a_383126]
-
ta apă, Focul care m-a cuprins și din flăcări nu mă scapă! Fă-te suflete, o floare și-nflorește pe câmpie, Pentru fluturi, pentru oameni, pentru mândra ciocârlie! Fă-te suflete, fântână, apă rece să reverși, Pentru omul ce trudește , setea să i-o răcorești! Fă-te suflete, copac cu flori mândre înflorite, Tei să fii, ca să dezmierzi frunți de fete despletite! Fă-te suflete, oglindă, pentru mamele ce-aleargă Suflecate, să-și ridice pruncii cei căzuți în iarbă! Fă
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
ta apă,Focul care m-a cuprins și din flăcări nu mă scapă!Fă-te suflete, o floare și-nflorește pe câmpie, Pentru fluturi, pentru oameni, pentru mândra ciocârlie!Fă-te suflete, fântână, apă rece să reverși,Pentru omul ce trudește , setea să i-o răcorești!Fă-te suflete, copac cu flori mândre înflorite,Tei să fii, ca să dezmierzi frunți de fete despletite!Fă-te suflete, oglindă, pentru mamele ce-aleargăSuflecate, să-și ridice pruncii cei căzuți în iarbă!Fă-te
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
nu fac cinste ființei tale. Democrație, libertate nu înseamnă să faci ce vrei și să vorbești cum vrei. Omul modern trebuie să fie cu o treaptă, dacă nu cu mai multe, deasupra celui care a fost, căci nu în zadar trudește pentru progres, civilizație. Respectul trebuie învățat, respect pentru cel de lângă tine, respect pentru conducători, respect pentru străinii care sunt în lume, fiindcă există totdeauna reversibilitate. Poporul nostru este cunoscut în istorie ca un popor care are respectul în sânge. Am
ABJECȚIE ȘI MAHALAGISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380097_a_381426]
-
când și când? Plânsul îl surprinde; neiubit, trezindu-se iubind. O pală umbră-n noapte, se clatină sub lună, și se plimbă-n voie... iar în zori... se-adună. E o logică în toate! Omul vine... stă... o clipă se trudește... --atât cât poate-- apoi...pleacă, --uite-așa-- când o flacără se stinge și un clopot bate. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: CÂND O FLACĂRĂ SE STINGE / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1679, Anul V, 06 august 2015. Drepturi de
CÂND O FLACĂRĂ SE STINGE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380194_a_381523]
-
visează că-i Nero și-mi dă foc din interior. Și-n timp ce-s o torță de stele în sânge, în ochi și în trup, iar sufletu-n venele mele se zbate cu urlet de lup, din dor mă trudesc să mă rup cu àripi rănite și grele de zborul pieptiș și abrupt. Și vin să m-așez în uimire sub brazda surâsului blând, sămânță de nouă rodire și de-nmugurire flămând. Dar firul speranței plăpând în loc să răsară-n iubire stă
ŞI IARÃŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380241_a_381570]
-
spune că la Muzeul Aurului din Brad se află cele mai valoroase cinci kilograme de aur din lume, pentru că aurul pe care îl vedem aici arată așa cum a fost scos el din adâncuri, prin munca miilor de mineri care au trudit. Cu siguranță, aici se pot vedea exemplare din cel mai frumos aur din lume”, afirmă primarul municipiului Brad, Florin Cazacu. Redeschis pentru public în decembrie 2012, după aproape cinci ani în care clădirea s-a aflat într-un proces de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]