303 matches
-
că rolul și rostul Revistei „Revista Română” este acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat civică, educațională, apologetică, profund spirituală și autentic culturală și românească. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, inclusiv prin dezvoltarea site-ului, prin cât mai multe întâlniri cu cititorii, inclusiv în mediul virtual
REVISTA CULTURALĂ “REVISTA ROMÂNĂ”, AJUNSĂ LA VÂRSTA DE DOUĂZECI DE ANI DE APARIŢIE ŞI ACTIVITATE NEÎNTRERUPTĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1438854225.html [Corola-blog/BlogPost/380011_a_381340]
-
și rostul acestei Agenții creștine „Lăcașuri Ortodoxe” este acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat civică, educațională, apologetică, profund spirituală și autentic culturală și românească. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, inclusiv prin dezvoltarea site-ului, prin cât mai multe întâlniri cu cititorii, inclusiv în mediul virtual
AGENŢIA DE ŞTIRI “LĂCAŞURI ORTODOXE”, AJUNSĂ LA VÂRSTA DE NOUĂ ANI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1420615512.html [Corola-blog/BlogPost/376651_a_377980]
-
bucurie și mulțumire sufletească că rolul și rostul Revistei „Lumea Credinței” este acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat apologetică, profund spirituală și autentic culturală. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, inclusiv prin dezvoltarea site-ului și a Editurii „Lumea Credinței” de pildă, și prin publicarea a
CUVINTE CALDUROASE LA ADRESA REVISTEI LUMEA CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cuvinte_calduroase_la_adresa_revistei_lumea_credintei_.html [Corola-blog/BlogPost/375344_a_376673]
-
Sebeș Alba. Azi, cu plecăciune în fața lor și a celor care i-au susținut vreau să vă spun mai puține cuvinte și să vă conduc cu pași tremurânzi „Pe calea stelei”. Da, așa s-a intitulat spectacolul pe care inimoșii truditori ai Cuvântului din Sebeș l-au sustinut în fața concetățenilor lor în seara zilei de 9 decembrie 2010, gazdă primitoare fiindu-le sala de spectacole a Centrului Cultural Lucian Blaga din localitate. Spectacolul de Crăciun, pus în scenă de către membri cenaclului
COLIND DE SUFLET LA SEBES ALBA! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_calea_stelei_colind_de_suflet_la_sebes_alba_.html [Corola-blog/BlogPost/357113_a_358442]
-
municipiul Vulcan - județul Hunedoara, un loc minunat - din punct de vedere turistic - un colț de rai, o oază de optimism și energie, locul unde poți să-ți încarci bateriile și să mergi mai departe. Nu este pentru prima dată când „truditorii” de la „ProDiaspora” se întâlnesc pe acele meleaguri. Vin cu plăcere de fiecare dată. Principalii beneficiari sunt oamenii locului familiarizați deja cu tipul de evenimente pe care le organizăm, prin prisma spectacolelor din anii anteriori. În plan secund se pot situa
„ACASĂ ÎN VALEA JIULUI” – 6 ANI DE RADIO DIASPORA de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/ecaterina_cimpean_1431476168.html [Corola-blog/BlogPost/352117_a_353446]
-
de foc Să respirăm nădejdi pe la chindie. Dar primăverii-i suntem tributari Din lacrimi calde împletind speranțe Nestăviliți de hoarde de barbari Ce sufletului vor să-i pună ștanțe. Călcând neînfricați peste nevoi În vârf de lance arborând Cuvântul Bieți truditori ai vorbei suntem noi, Dar vom învinge,-așa ne-ajute Sfântul! VIS undeva, pe-o insulă veche lăcrimaseră stelele în palmele cu care voiam să ating cerul degete ostenite curgere lină de pulberi în care soarta-și ascuțise săbiile trudeau
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1409401678.html [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
rolul și rostul revistei online „Slova Creștină” este acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat civică, educațională, apologetică, profund spirituală și autentic culturală și românească. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, inclusiv prin dezvoltarea site-ului, prin cât mai multe întâlniri cu cititorii, inclusiv în mediul virtual
REVISTA ONLINE “SLOVA CREŞTINĂ”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1409210539.html [Corola-blog/BlogPost/371558_a_372887]
-
cu mine și împreună am avut un real succes sunt: Petrică Mîțu Stoian, Niculina Stoican, Mariana Ionescu-Căpitănescu. Marin Voican-Ghioroiu: Fiind păstrător al stilului specific de interpretare din Romanați, în melodiile pe care le oferiți marelui public, regăsim adevărata viață a truditorului de la țară cu bucuriile, aspirațiile și speranța într-o zi însorită când dorințele i se vor împlini, sărbătorind zilele tradițonale, ținute cu sfințenie: nașterea, tinerețe năvalnică, iubire împărtășită, căsătorie, dăruirea de gingașe flori (copiii, bucuria omului), urmate de botez, rătez
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_in_dialog_cu_un_marin_voican_ghioroiu_1335449418.html [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
și dealuri. Se încearcă scoaterea în evidență a celor care au cercetat cu pasiune aceste locuri chiar și din puncte de vedere geologic. Se vorbește despre oameni și obiceiuri, meseriile sau ocupațiile acestora. Sunt foarte multe de spus despre acest truditor din acele vremuri. Mă voi strădui ca în viitor să vă prezint câte un fragment din această interesantă scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1399311648.html [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
își tergiversase sine die stabilirea în provincie. Nonagenarul, fost șef de echipă în ceapeul cu pământ mănos al satului de câmpie, își pierduse în împrejurări tragice cei doi fii care ar fi putut să-i perpetueze numele și visele de truditor al gliei. Vlad căzuse cu tractorul într-un canal de irigație întrucât, obligat să lucreze și noaptea, adormise la volan, iar celălalt, Luca, „a înroșit câmpia înainte de a pleca la oaste”, adică a fost ucis, probabil din gelozie, de un
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cronica_ion_rosioru_la_roman_teo_cabel_1366063169.html [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
sumă a universului răpanian, ci ca o suprapunere și simultaneitate a unui ritm circular, a relației Poetului cu opera sa. Ciclul Evangheliilor lirice îl încheie Evanghelia Apocalipsei, în fond Apocalipsa Poetului-Mag! Poetul, ca nimeni altul, a simțit decadența prezentului. El, truditorul Cuvântului, veghează ca Poezia să nu cadă în capcana desfrânării. Ei, Poeziei, ca armă a salvării sufletului, îi dedică această Apocalipsă, dar și Limbii Române! Evanghelia Apocalipsei are o arhitectură inedită, la fel cum este și conceptul pe care ea
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
vină Că suntem cunoscuți pe Mapamond în breasla boierească. Natura reînvie pe-ntinderi necuprinse de Domnul hărăzite; E timpul să ne bucurăm de tot ce ochiul vede Și toată osteneala să nu ne fiarbă în nu știu ce ispite, Iar noi, vechi truditori, să nu cădem bătuți în marea cea de verde. Nu poți cuprinde atâtea frumuseți în câteva cuvinte, Care rulează aievea pe mii de hectare pe viu, cum se zice ... Maximizați și veți vedea cum febra vă cuprinde, Iar dragostea de
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398400850.html [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
după mine, cine știe unde eram acum?! A muncit foarte mult! Pricepută femeie... doctor în psihologie. Te atrage ca un magnet. Ea m-a făcut să mă înscriu în partid. Eu am fost cu ideea să-i schimbăm numele, sună altfel, PARTIDUL TRUDITORILOR DE ȚARĂ! Tot ea m-a propus din funcție în funcție și toate au mers ca pe roate până aici. Aici e capătul, nu trebuia să accept eu candidatura! M-am lăsat pe mâna ei. Are putere de convingere... psiholoagă
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_bun_presedinte.html [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
care așteaptă o mână de ajutor de la noi? Nu mai putem trăi din pensia lor! Ne este rușine de noi, dar mai ales de voi - cei care ar trebui să ne fiți idoli! Ați dat un nume acestui partid: "Partidul truditorilor de țară"! M-au trecut toate nădușelile; știam cât s-a râs pe seama mea cu această denumire... ce râdeau pe la televiziuni, prin ziare! Dar lumea, până la urmă, și-a pus speranțele în acest partid. Numărul membrilor creștea precum jucătorii la
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_bun_presedinte.html [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
ironiei, într-o țară înzestrată de Dumnezeu cu de toate! D-le președinte, sunt mandatat de tineretul acestui partid să vă întreb, dar așteptăm un altfel de răspuns: Noi când mai trăim? Ce ne oferiți, d-le președinte al PARTIDULUI TRUDITORILOR DE ȚARĂ? Și acum îmi bate inima ca atunci! Doamne, ce mi-a făcut băiatul acela! Dar m-a provocat, ar trebui să-i mulțumesc. Multe reprize de aplauze a primit Vespazian. Și eu l-am aplaudat, sincer. M-au
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_bun_presedinte.html [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
de umplutură... până îmi încolțea ceva în cap, dacă avea ce să-mi încolțească. - În primul rând țin să vă mulțumesc că sunteți atât de mulți în această sală! Acum sunt convins că reprezentați o forță de temut! Dacă sunteți truditori de țară, trebuie să demonstrați! S-a dus timpul vorbelor, acum este timpul faptelor! Partidul nu vă oferă nimic! Eu, cu atât mai mult, nu pot, și nici nu vreau! De ce să vă ofere cineva ceea ce vă doriți? (S-a
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_bun_presedinte.html [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
aici? Au început să sară dopuri de la șampanie. Am înțeles că am câștigat alegerile. N-am simțit nicio bucurie. Maria nu era lângă mine. Unde-o fi acum oare? Toți se bucurau, turnau în pahare, spumă peste tot. Trăiască, PARTIDUL TRUDITORILOR DE ȚARĂ! Am luat o cupă de șampanie în mână. Toți strigau: - Un toast, un toast! - Băieți, am început eu mai trist ca niciodată, știți ce ne așteaptă? - Nu contează! Nu contează! au strigat toți, iarăși în cor, ciocnind apoi
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_bun_presedinte.html [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
el pășește. Poate avea chip de bărbat sau de femeie. A încurcat destine și s-a cățărat pe scara putinței absolute. A devenit întunericul oamenilor care judecă. Are însemne de autoritate și bate-n destine cu ciocanul. Fură pâinea celor truditori și-o dă celor din întunericul din el. Feriți-vă să ajungeți în fața judecătorului de întuneric căci el vă ia sufletul și vi-l bagă în iad. (Judecător cățărat cu chipul în copacul răului și-a binelui din grădina Edenului
JUDECĂTORUL DE ÎNTUNERIC de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_muha_1492017486.html [Corola-blog/BlogPost/343918_a_345247]
-
instrumentul de lumină și energie Divină, instrumentul Divinității și-al Suflului Creator. Marin Voican-Ghioroiu: Ce să transmit din partea domniei voastre cititorilor Revista „CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI”, ascultătorilor din țară și din întreaga lume? Gheorghe Zamfir: Transmiteți remarcabilei reviste CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI, distinșilor ei truditori ai condeiului, tuturor cei ce iubesc muzica mea: ani fericiți și forță de muncă, voință și speranță în lupta fiecăruia în restabilirea valorilor naționale și înlăturarea definitivă a minciunii pentru clădirea templului spiritual de care nația română are atâta nevoie
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Concert_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
Strai nou le-ai dat în vers. Și ai zburat spre infinit Ca Pasărea Măiastră, Grăind în limba noastră - Cu noi te-ai contopit... Drag Poet, iubit părinte, Parcă nici n-ai fi plecat! Am rămas cum ne-ai lăsat: Truditori și fără minte... Cabotini fără chemare... Alți farsori cu alte măști, Au venit, ne iau de proști - Panglicari, cu gura mare. Of, tare-s răi și de temut... Numai Tu mai ești cu noi; Vremuri grele, mari nevoi, Trăim azi
LUI EMINESCU, OMAGIU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1453316631.html [Corola-blog/BlogPost/371020_a_372349]
-
Târgului Internațional de Carte, premiul european NUX. Un sonetist român premiat chiar în patria lui Petrarca! Citatul final al scrisorii; Așa se face căla Milano nu voi reprezenta nici o instituție din România. Măvoi reprezenta pe mine însumi și pe toți truditorii din țarăignorați ca și mine. Extrem de trist mi se pare ca lipsa de reacție a oficialităților săse facăcu atât de mare evidență, cu stridențăși impolitețe. Aproape dureros, dar specific nouă. La întoarcere le spun tuturor cănu măintereseazăfelicitările nici unei instituții, nu
POETUL ADRIAN MUNTEANU DIN BRAŞOV MAI IUBIT DE STRĂINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_poetul_adrian_munteanu_din_br_mihai_leonte_1351149300.html [Corola-blog/BlogPost/365801_a_367130]
-
umblare prin finalul vieții, inserând o „Autobiografie” care să rămână drept epitaf al poetului ascuns în „Amintirea unui gând”. Viața poetului se prelinge în sonata ierbii, într-un rest de zi, fiindcă lutul din el este un sens al sufletului truditorului de metafore ce nu poate muri, întorcându-se în cuvinte: „Poeții nu mor niciodată, se-ntorc în cuvinte,/eterne vorbe încolțite-n brazdă,/în frunze, în flori și în întoarceri din cele sfinte,/ sau în zborul păsărilor ce torc la
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_duminicii_sufletului.html [Corola-blog/BlogPost/356923_a_358252]
-
din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
treabă sau alta. El, Nae lu' Doguță, dădea culoare tabloului satului, pentru că era al nostru, al satului, al tuturor. Când boala îl lega la pat, satului îi lipsea ceva, o rotiță nu funcționa. Și ce mult s-a bucurat acest truditor al satului când gropile și bolovanii străzii au fost acoperite cu asfalt în 1968. Putea să manevreze altfel roaba sa, înlocuind roata din fier cu spițe cu o roată pe care un binevoitor a aplicat un cerc din cauciuc masiv
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
îngrijea, ungea rulmenții, spăla bena din tablă, mereu gata să meargă la moară să macine azi pentru unul, mâine pentru altul. Cum nu există pădure fără uscături, aveam și noi în sat oameni care nu apreciau statutul de om și truditor al lui Nae. Nu o dată îl vedeai plângând, reclamând pe unul sau altul, fie că i-a întors căciula pe dos, fie că a încercat să-i dea pantalonii jos sau îl mânjeau cu cărbune ori vopsea pe fața arsă
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]