299 matches
-
profunzimea intelectă cu noi izvoare aflate chiar pe solul altor planete Cosmice. Mitul este readus literalmente în prim-planul studierii atente și prezentat de autor prin înțelepciunea existențială în cărțile cu mare valoare istorică și culturală. La el a apelat truditorul Marius-Valeriu Grecu, cu scopul de a împrospăta memoria cititorilor cu ceva din iconografia entității noastre, în vorbire, gândire, socotire cinstită, judecarea după Legea Nouă a Atlanzilor - în Sala Străbună, sau măcar aplicarea principiului de Aur a jurist consultului roman Ulpianus
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
AN A apărut primul număr al revistei AGORA LITERARĂ din acest an. Această revistă este una dintre publicațiile editate de Liga Scriitorilor din România care au menirea de a publica și promova opere de ade - vărată valoare literară ale tuturor truditorilor într-ale scrisului românesc, indiferent de vârstă, locul sau țara în care trăiesc . Agora apare trimestrial de șase ani de zile cu sprijinul nemijlocit al Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, cărora ne simțim datori să le mulțumim și să sprijinim
DE BUN AUGUR LA ÎNCEPUT DE AN, CRONICĂ DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345569_a_346898]
-
toți românii, personalitate de prestigiu internațional, iubitoare a plaiului, portului și tradițiilor noastre, culegătoare neobosită de folclor, cea care ne-a îmbogățit cu inestimabile valori biblioteca sufletului. O venerez și rog Divinitatea să-i dea loc de veșnică pomenire lângă truditorii neamului care au slujit cu demnitate și credință Cultura Românească. A consemnat, Marin VOICAN-GHIOROIU București 19 februarie 2013 Referință Bibliografică: Marin VOICAN-GHIOROIU - DIALOG CU RODICA ANGHELESCU DESPRE „EMILIA COMIȘEL” (1913 - 2013) / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
municipiul Vulcan - județul Hunedoara, un loc minunat - din punct de vedere turistic - un colț de rai, o oază de optimism și energie, locul unde poți să-ți încarci bateriile și să mergi mai departe. Nu este pentru prima dată când „truditorii” de la „ProDiaspora” se întâlnesc pe acele meleaguri. Vin cu plăcere de fiecare dată. Principalii beneficiari sunt oamenii locului familiarizați deja cu tipul de evenimente pe care le organizăm, prin prisma spectacolelor din anii anteriori. În plan secund se pot situa
„ACASĂ ÎN VALEA JIULUI” – 6 ANI DE RADIO DIASPORA de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352117_a_353446]
-
că rolul și rostul Revistei „Formula AS” este acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat civică, educațională, apologetică, profund spirituală și autentic culturală și românească. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, inclusiv prin dezvoltarea site-ului, prin cât mai multe întâlniri cu cititorii, inclusiv în mediul virtual
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI REVISTEI FORMULA AS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356349_a_357678]
-
și dealuri. Se încearcă scoaterea în evidență a celor care au cercetat cu pasiune aceste locuri chiar și din puncte de vedere geologic. Se vorbește despre oameni și obiceiuri, meseriile sau ocupațiile acestora. Sunt foarte multe de spus despre acest truditor din acele vremuri. Mă voi strădui ca în viitor să vă prezint câte un fragment din această interesantă scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354917_a_356246]
-
duh ale dascălilor, să continuăm să-i pășim cu aceeași stare de grație pragul, deoarece va continua să ne dăruiască cele mai speciale momente, acele clipe ce ne înnobilează sufletul pentru eternitate. Felicitări tuturor celor implicați în activitatea de astăzi, truditori ai educației și ai cântecului popular, care au urcat, în opinia mea, încă o treaptă pe scara, atât de sinuoasă, a succesului. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Concursul județean de muzică populară ,,Zestrea movilenilor”, ediția a III-a, 2013 / Cornelia Vîju
CONCURSUL JUDEŢEAN DE MUZICĂ POPULARĂ ,,ZESTREA MOVILENILOR”, EDIŢIA A III-A, 2013 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354920_a_356249]
-
de ani. Nu știu dacă sunt ochii, urechea sau mâna lui Dumnezeu sau toate împreună. Uneori întârzâiem la o bere Dosită din întâmplare și acum mă întreb de mâna cui Și-mi povestește depre facerea lumii. Adorm ca și orice truditor obosit. Niciodată nu-l văd venind sau plecând Doar mă trezesc cu El alături. Oamenii urcă și coboară muntele Ei nu mă văd decât pe mine Care știu sa-i ascult și dacă m-ar întreba aș ști și să
URCÂND SPRE CER de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356796_a_358125]
-
umblare prin finalul vieții, inserând o „Autobiografie” care să rămână drept epitaf al poetului ascuns în „Amintirea unui gând”. Viața poetului se prelinge în sonata ierbii, într-un rest de zi, fiindcă lutul din el este un sens al sufletului truditorului de metafore ce nu poate muri, întorcându-se în cuvinte: „Poeții nu mor niciodată, se-ntorc în cuvinte,/eterne vorbe încolțite-n brazdă,/în frunze, în flori și în întoarceri din cele sfinte,/ sau în zborul păsărilor ce torc la
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356923_a_358252]
-
fi trebuit să se întâmple și ceea ce s-a întâmplat de fapt. Ba, mai mult, autoarea insistă pe ideea că schimbările grave petrecute în societate, în orânduirea firească a lucrurilor, au produs adevărate mutații în trăirea și morala țăranului român, truditorul pe umerii căruia au stat dintotdeauna marile responsabilități ale evenimentelor istoriei: „Unii țărani nu mai păstrează nimic din morala creștină sau a lumii țărănești de altădată, cum ar fi toleranța, bunătatea, întrajutorarea, ocrotirea văduvelor, bătrânilor, copiilor aflați în nevoi ... Au
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
acompanieze cu drag, prietenia și iubirea de frumos... să triumfe! Scriu și acum, public mai mult, dar cu o altfel de dragoste de viață! Mă straduiesc să imortalizez în mănunchiuri, spre nemurire, scrierile celor dragi, colaboratori, prieteni, iubitori ai frumosului, truditori într-ale minunilor scrisului, cele mai frumoase versuri și povești, fragmente de roman, pentru că... pesemne, Dumnezeu a hotărât asta într-un plan al Său! Am înființat o revistă internațională, cu redacții și subredacții în mai toate zonele lumii, „STARPRESS” (www
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
întotdeauna ceva abscons, sub vălul misterului aflându-se practic imaginația viitorului cititor. În paginile romanelor se conturează diferite personaje, unele scăldate în lumina înțeleaptă a măștii șocului. Sub pana sadoveniană istoria în-seamnă un trecut încărcat de confruntări, de înfrățire cu truditorii brazdelor și de un destin călăuzit de rănile acestuia. “Sadoveanu este un apărător neobosit al valorilor trecutului, fie că este vorba de formele de civilizație arhaică, fie că este vorba de producțiile geniului anonim popular ( ... )” (Al. Piru - “Varia. Studii și
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
acesta răsar flori, eu am încredere în el (Matsuo Basho). (Referință critică Gheorghe A. STROIA) ***12. ION MICHECI (Sihlea, Vrancea) - UMILIREA LACRIMII (versuri) UMILIREA LACRIMII reprezintă metafora extinsă a unei existențe dedicată poeziei, adâncirea sensurilor fiind posibilă doar prin arta truditorului în ale cuvântului, care a încercat multe, dar a suferit multe și continuă să sufere, datorită stării indezirabile în care a ajuns societatea contemporană. Poet al sintezelor existențiale, cu un vers metaforic, modern și romantic, deopotrivă, subtil, elegant și erudit
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
Strai nou le-ai dat în vers. Și ai zburat spre infinit Ca Pasărea Măiastră, Grăind în limba noastră - Cu noi te-ai contopit... Drag Poet, iubit părinte, Parcă nici n-ai fi plecat! Am rămas cum ne-ai lăsat: Truditori și fără minte... Cabotini fără chemare... Alți farsori cu alte măști, Au venit, ne iau de proști - Panglicari, cu gura mare. Of, tare-s răi și de temut... Numai Tu mai ești cu noi; Vremuri grele, mari nevoi, Trăim azi
LUI EMINESCU, OMAGIU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371020_a_372349]
-
continente, timp de peste patruzeci de ani); fiind credincios întru Domnu' - a fost primit de Papa Ioan al II-lea să aducă ofrandă Mântuitorului IISUS CRISTOS, interpretând „AVE MARIA” în Capela SIXTINĂ. În carte am reliefat confesiunea mea de credință ca truditor neostenit al condeiului în slujba minunatei muzici populare: ”Doina, creație magnifică a poporului român („Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin...”), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
de foc Să respirăm nădejdi pe la chindie. Dar primăverii-i suntem tributari Din lacrimi calde împletind speranțe Nestăviliți de hoarde de barbari Ce sufletului vor să-i pună ștanțe. Călcând neînfricați peste nevoi În vârf de lance arborând Cuvântul Bieți truditori ai vorbei suntem noi, Dar vom învinge,-așa ne-ajute Sfântul! VIS undeva, pe-o insulă veche lăcrimaseră stelele în palmele cu care voiam să ating cerul degete ostenite curgere lină de pulberi în care soarta-și ascuțise săbiile trudeau
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
cariera literară nu numai tradițiilor artistice dintr-o familie de scriitori, ci și mediului cultural și spiritual în care a trăit, compania atâtor scriitori, oameni de cultură și de artă în care tatăl său strălucea prin vervă și spirit în calitate de truditor neostoit al literelor i-a stimulat dorința de a realiza propria operă, într-o competiție ambițioasă cu părintele său, urmărind, ca și acesta, să-și depășească, într-un fel, condiția socială, prin merite strict personale de ordin moral și artistic
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
Ediția nr. 1680 din 07 august 2015 Toate Articolele Autorului Câmpii arse, fântâni secate, copaci prăbușiți în sinea lor aduceau imaginea apocalipsei atât de aproape încât spaima devenise stăpână fără vreo crâcnire. Soarele scurs din cercul lui topea pământul și truditorii lui. Galbenul devenise roșu, verdele ajunsese galben ars și parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
așa se spunea prin sat. Ceva murise și în mine. Câmpii arse, fântâni secate, copaci prăbușiți în sinea lor aduceau imaginea apocalipsei atât de aproape încât spaima devenise stăpână fără vreo crâcnire. Soarele scurs din cercul lui topea pământul și truditorii lui. Galbenul devenise roșu, verdele ajunsese galben ars și parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
prin lucrări de referință, spectacole, emisiuni, filme documentare etc - în spatele și deopotrivă în avangarda spectacolului folcloric, cel puțin prin care cântecul își desăvârșește calea de la rădăcină la rodul înflorit în starea spirituală a beneficiarului său, publicul, circulă o oaste de truditori. Unul dintre ei este producătorul, prezentatorul, interpretul de muzică folclorică Georgel Nucă. E oltean neaoș, de la Râmnicu Vâlcea, dar munca sa nu se rezumă doar la promovarea cântecului oltenesc, Georgel Nucă realizând și prezentând grandioase și fulminante spectacole folclorice în
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
ei de mai târziu din clasele primare), că se minuna de câtă splendoare poate fi în jurul orășelului Câmpulung Muscel. Atunci când întâlnea oameni simpli, îmbrăcați în costume populare, îi asculta cu mare atenție, și memora foarte repede vorbele înțelepte ale acestor truditori ai ogoarelor, crescători de animale și neântrecuți în arta albinăritului, că tare o mai încâtau proverbele, zicătorile, strigatul ciobanilor peste văiule ce trimeteau ecouri prelungi până în vârf de munte, agugulitul feremcător al ciobănițelor, etc. și uite așa, ușurel-ușure... a luat
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
creștuinească sau națională... ca mâna minunatei și iubitei muscelence să nu fie simțită ca un permanent îndemn și ajutor dat celor care au bătut la porțile afirmării, ci am să vă prezint o scriitoare înzestrată care are mult respect față de truditorii scenei. Priceperea, dăruirea cu trup și suflet pentru arta de-a face publicul să fie fericit... (când știm ce necazuri și nevoi au apăsat pe umerii noștri), a făcut din Marioara Murărescu să fie soldatul din primul rând, apoi a
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
să mai scriu! Iată, și următoarele 5 catrene, spre rotunjirea celorlalte: Sunt alături de voi cu râvnă voi lupta pentru-a poeziei slavă cu cinste-o voi cinsti și onora căci dragostea pe toți ne cheamă și ne va chema. Sunt truditorul ce-și dorește să nu cunoască truda și nici amarul sunt ostenitor spre slava poeziei dar și de dragul României Sunt eu cel care fără poezie n-aș putea ca să trăiesc și vreau din suflet ca poemul românesc spre culme să
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
Gh. Gorda, artist al cuvântului. Desigur, e aici judecata unui cititor care lucrează mai mult cu intuiția decât cu măsura standardizată, profesională. Dar cu un cântar sincer, ale cărui unități neconvenționale conținând și prețuirea celui care primește inestimabilul dar de la truditorul Cuvântului tipărit. Titlul cărții, mult prea discret caligrafiat, raportându-l la măreția conținutului sintetizeazat, e încastrat într-un frumos sigiliu cu stema Moldovei istorice, din care, evident, face parte regiunea monografiată filologic de către autor. "Sfânt e numele tău, Voloca" (ediția
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
Sebeș Alba. Azi, cu plecăciune în fața lor și a celor care i-au susținut vreau să vă spun mai puține cuvinte și să vă conduc cu pași tremurânzi „Pe calea stelei”. Da, așa s-a intitulat spectacolul pe care inimoșii truditori ai Cuvântului din Sebeș l-au sustinut în fața concetățenilor lor în seara zilei de 9 decembrie 2010, gazdă primitoare fiindu-le sala de spectacole a Centrului Cultural Lucian Blaga din localitate. Spectacolul de Crăciun, pus în scenă de către membri cenaclului
COLIND DE SUFLET LA SEBES ALBA! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357113_a_358442]