1,398 matches
-
indivizi intră sub calificarea de ticălos ori ticăloși, altul e procedeul (tot creștin): neîntârziată, neșovăitoarea luare de măsuri - stârpirea. (2) Cele șapte păcate capitale: 1) Prostia, 2) Recursul la scuze: Nu știu, n-am știut, 3) Fanatismul, 4) Invidia, 5) Trufia neroadă, 6) Turnătoria, 7) Răutatea gratuită. Mai adaug o a opta: dragostea cu sila. (3) În camerele din închisori - pentru că acolo este violent amplificată, exacerbată - am înțeles cât de mizerabilă este situația noastră în lume: prin simpla noastră existență deranjăm
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
sunt Duhuri slujitoare, îngerii au ca trăsatură definitorie nevoia de a proteja creația lui Dumnezeu. Iar un obstacol, o piedică în calea protecției îngerești, este exercițiul egolatru, obsesional al protecției și iubirii de sine. Grija meschină de sine expune la trufie, slavă deșartă, orgoliu și suficiență de sine. Omul nu poate fi propriul său înger: "Nu vă îngrijorați de viața voastră ( ... ) nici de trupul vostru ( ... Nu vă îngrijorați de ziua de mâine (Matei 6, 25, 34). Faptul de a fi protejat
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_despre_ingeri_de_andrei_plesu.html [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
poate fi schimbat, iar dacă da, în ce fel, în bine sau în rău? Textele sacre vorbesc despre o ultima parte a ciclului cosmic ca despre o perioadă de violență, de rătăcire și de ignoranță aproape totală. Ar fi o trufie să identificăm timpurile noastre cu cea mai neagră perioadă din Kali-Yuga, dar ar fi o lejeritate să îndepărtăm aprioric această supoziție. În ambele cazuri însă, repet, cărțile nu pot schimba nimic de la sinea lor, oricât de oneste ar fi ca
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/A_treia_forta_romania_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
De multe ori se identifică orgoliul cu mândria și este bine de separat acești doi termeni. Orgoliul este definit conform Dicționarului: „Părere foarte bună, adesea exagerată și nejustificată, despre sine însuși, despre valoarea și importanța sa socială; îngâmfare, vanitate, suficiență, trufie.” Între orgoliu și mândrie este uneori greu de stabilit granița și totuși ele diferă, orgoliul fiind un defect, iar mândria putând fi o calitate. Orgolios este cel ce se încăpățânează să aibă dreptate, dorește să obțină puterea, se crede om
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vremea_orgoliilor_vavila_popovici_1339601471.html [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
fi confundat cu mândria care este un sentiment de mulțumire, de satisfacție, de plăcere, de bucurie, chiar de demnitate, de încredere în calitățile proprii. Omul mândru își cunoaște limitele, ține seamă de bunul simț și se ferește a degenera în trufie sau orgoliu. Mândria, da, este o calitate! Să conștientizezi justa ta valoare, să o porți cu modestie moderată: nici prea mândru, dar nici umil! Mândria te poate proteja de a nu fi călcat în picioare de oamenii obraznici. Și, Doamne
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vremea_orgoliilor_vavila_popovici_1339601471.html [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
ciudate stă teama, ca o umbră a ființei. Se constată că teama nu se manifestă atât de mult la oamenii lacomi care se luptă pentru a avea ceea ce le prisosește, ci mai mult la oamenii cu firea modestă, lipsită de trufie, la oamenii cu bun simț, cărora le lipsește ceva de care au nevoie și nu pot obține: serviciul, banii, anumite lucruri, situații, poziții de viață, simpatii sau aprecieri ale oamenilor, dragostea, femeia sau bărbatul la care visează etc. Sunt și
TEAMĂ SAU CURAJ? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Teama_sau_curaj_.html [Corola-blog/BlogPost/356901_a_358230]
-
în care să mă retrag vara pentru lectură, nu mai înalt decât streașina. Dar aducându-mi aminte de cuvintele: cine se înalță va fi smerit și cine se smerește va fi înălțat, m-am temut mai mult de propria mea trufie, al cărei germen îl purtăm toți pe subconștient, decât de ridicolul situației ori de batjocura concetățenilor. Unde încetează conștiința propriei valori și unde începe vanitatea? Cine sunt eu să-i privesc pe ceilalți de sus?! Și nu mi-am oferit
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ce_e_de_facut_ion_untaru_1329990656.html [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
al miresmei Cu care mă-nfășoară Golul tău trup! VECINI LUMINII Vino, iubito Să devenim vecinii luminii! Tu nici nu știi Că în fața ta Există biblioteci neguroase! Vino, am șoptit. Deschide aceste antice cărți Și lasă-mă Să-ți mângâi trufia! MONOLOGUL UNUI VIS Potolește setea Pe Valea Luminii Râzi Ca să te mângâie îngerii! Du-te sus, Trage perdelele Și stinge lumina! Nu vezi că eu sunt Lumina ta! Așteaptă-mă! TREZIȚI-VĂ, PIETRE! Treziți-vă, zei, Și frumoase femei, Și
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Foc_sacru_de_baki_ymeri.html [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
și neputincioasă de a mai păși mai departe spre amfitrionii ce o așteptau sub veranda încadrată de geamurile ornamentale de culoarea safirului. Și-a dat seama că locul ei nu-i printre aceste personaje impunătoare pe fața cărora se citea trufia omului ce face parte din clasa selectă a societății. Mircea o sprijini de braț și o îndemnă să pășească mai departe. Ajunsă în fața ultimei trepte îngăimă un bună ziua abia șoptit. Atât Veronica cât și Ștefan, părinții lui Mircea au reținut
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
de materie care îndepărtează de Dumnezeu, această secularizare nu trebuie să o iubim. Zice Sfântul Ioan așa: „Dacă cineva iubește lumea, iubirea Tatălui nu este în El. Pentru că tot ce este în lume, adică pofta trupului și pofta ochilor și trufia vieții nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume. Și lumea trece și pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac. Deci, secularizarea, cu iubirea de materie, de avere, de plăceri trupești, de mărire, această dorință
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei by http://uzp.org.ro/45259-2/ [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
și creație. nu dragostea care cere, vrea pentru sine, ci dragostea care dăruie, care hrănește pe altul. Nu dragostea sufletului pustiit, ci aceea a sufletului care se revarsă fluvial” (Ernest Bernea, Preludii, p. 47). În stihiile întunericului omul autonom instaurează trufia și ura cu toate „binefacerile” lor. În iluzia autonomiei sale, omul „pare că se face pe sine în timp, în fond desfăcându-se din primordii” spune filosoful Petre Țuțea ( Petre Țuțea, Intre Dumnezeu și Neamul meu, p.371). Ce vom
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
au lăsat ispitiți de păcatul slavei deășarte și al răzvrătirii, deși au cunoscut, au avut chiar parte să vadă adevărul cel nebiruit; sunt acele ființe de cutremur și spaimă ce s-au legat cu tot sufletul de Satana, însușindu-și trufia lui. Cu bună știință au ales aceștia temnițele iadului; și chinul lor nu va avea în vecii vecilor sfârșit, căci se chiamă că sunt cu a lor voință pătimitori. Blestemându-L pe Dumnezeu și viața ce le-a fost dată
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
crește și își ucide părinții. Din părinți ucigași se nasc copii ucigași și moartea se întinde peste tot păântul, spre bucuria Diavolului” (Savatie Baștovoi, Diavolul este Politic Corect, Ed. Cathisma, București, 2010, p. 160). Amăgitorul lumii acesteia a căzut prin trufia sa, din lumina serafică a Creației lui Dumnezeu, din armonia cerească, din dumnezeiasca iubire, din înțelepciunea Adevărului, din starea de co-creator, în lumea întunericului, a haosului, a răzvrătirii, a urii, a violenței, a uciderii, a minciunii, a distrugerii. Cauza majoră
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
a cărnii ei să nu ia sfîrșit niciodată, să se eternizeze în celulele trupului ei care erau sfîșiate ca valurile mării de prora unui vapor și, cînd, în adîncul cel mai sensibil al intimității ei, au explodat galaxiile pline de trufie, care sfidează ordinea ascetică ce inhibă perpetuarea vieții, care nu se poate întîmpla fără a păcătui, a înțeles dintr-o dată că scopul vieții este viața însăși, că asceții păcătuiesc prin gîndul lor pervers de a secătui viața de însăși frumusețea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
un condor beat peste podișuri. De acolo știam că începe o altă măsură a lumii, mai simplă: acel artificiu cuibărit odată cu iarna în inima lucrurilor. Acea uzurpare de sine ce-aduce cu ea împăcarea... DUMINICILE MELE AMÂNATE Nu mai vreau trufia verbului. Minciuni și eșarfe colorate în ochiul care se apropie, îndepărtându-se. Prințul albastrelor alcooluri. Râsul care nu mai ucide, nu mai tatonează cărarea intimă: o existență mică, duminicile mele amânate. Și peste tot zăpada neagră zăpada neagră zăpada neagră
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1431411150.html [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
așteaptă veșnicia? Răstignit pe crucea vieții Și-nsetat de apă vie E purtat de efemerul Trup ce-și lasă-n lut zidirea. Își va aștepta verdictul Crunt sau dulce... cine-l știe? Pan’ atunci, la sânul lunii Plânge-n leagănul trufiei. Cerșetor de fericire Vrea spălat în bucurie Și putere să iubească Până trece-n nemurire. Va putea să facă față Judecății fără milă? Strâns în ușa mântuirii Duce lupte de gherilă. Unde-i lumea, unde-s toate, Ce-ai făcut
PRIN FOCUL VIEŢII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1455345120.html [Corola-blog/BlogPost/342651_a_343980]
-
de filtrare și reciclare pentru a proteja speciile de pești exotici aclimatizați. Iar astăzi, totul era perfect organizat pentru uriașa petrecere de sâmbătă seara. Un garden-party care ar fi trebuit să aducă numele proprietarului castelului printre celebritățile occidentului. Aparent, simple trufii, însă dincolo de aceasta, avantajele unei poziții sociale de invidiat, cu beneficiile de rigoare. Mda, mișcările domnului Schwartz erau întotdeauna bine chibzuite și niciodată fără perspectivă, iar doamna, în buna tradiție a unei adevărate castelane, îl ajuta cu competență și dăruire
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > INSOLENȚA VS. BUNACUVIINȚĂ Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului „Înaintea prăbușirii merge trufia și semeția înaintea căderii.” (Pilde 16,18) Pentru conviețuirea armonioasă în societate, încă din timpuri străvechi s-au impus unele reguli de purtare între oameni. Unele dintre aceste reguli au fost cuprinse în legi, altele s-au păstrat în sufletele
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
și neputincioasă de a mai păși mai departe spre amfitrionii ce o așteptau sub veranda încadrată de geamurile ornamentale de culoarea safirului. Și-a dat seama că locul ei nu-i printre aceste personaje impunătoare pe fața cărora se citea trufia omului ce face parte din clasa selectă a societății. Mircea o sprijini de braț și o îndemnă să pășească mai departe. Ajunsă în fața ultimei trepte îngăimă un bună ziua abia șoptit. Atât Veronica cât și Ștefan, părinții lui Mircea au reținut
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
Hristos înșirăm viața lumii și a noastră. Ce ne aduce și ce ne învață El? El ne aduce umilința. Nici casă, nici căldură, nici măcar liniștea odihnitoare a unui cămin. Umilința în pruncul din Betleem: numai cine frânge în el sabia trufiei poate să se plece spre figura blândă a lui Hristos, Mântuitorul lumii. El ne aduce sărăcia. De la naștere și până la răstignire Hristos a trăit pe lume asemeni celui mai lipsit dintre oameni. El ne aduce iubirea și pacea. În ieslea
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bucuriile_credintei_stefan_popa_1387443452.html [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
pășește bucuria de a fi un minuscul pas în marele dans al vieții... sau imagini de-o neasemuită frumusețe se descoperă ochilor... în drumul lui râul trece chiar pe lânga cimitirul unui sat de munte își îngroapă acolo mândria orgoliul trufia devine limpede și curat așa cum se cuvine când ajungi în preajma acelei întinderi infinite lumină devenită acum covârșitoare asupra umbrei ce se risipește... Fiecare poezie din volumul Dansul vieții este o lecție de rezistență și vindecare pe care ne-o dă
DEBUT- RODICA DASCĂLU- DANSUL VIEȚII(VERSURI) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1465224858.html [Corola-blog/BlogPost/373554_a_374883]
-
Că dirijează din culise Orchestrele de pe Pământ Și vocile ca rugu-aprinse, Ucigătoare prin cuvânt. Acesta-i omul ce se crede Modern și mai evoluat, Dar cel mai trist e că nu vede Cum cade zilnic în păcat, Împachetându-și în trufie, Minciuna fără vreun regret, Neprețuita-i avuție Trăind ca un anahoret, În egoismul fără margini Și ura unui lup flămând, Lăsându-și sufletu-n paragini Și viața peste el trecând. Când învăța-vei sensul clipei Că nu poți fi ușor
SALVAREA OMULUI MODERN de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1472885435.html [Corola-blog/BlogPost/380480_a_381809]
-
Femei, bărbați și copiii,au îngenuncheat temători. -Care este dorința voastră? Regina de inimă roșie vorbi scurt, cum fusese învățată de înțelepții din adâncurile peșterilor de granit: -Prea mărite, dorim, să ni-l redai pe rege! A fost îndepărtat cu trufie, din răutate i-a fost curmată viața de forțele răului, prin mâna necurată a celui blestemat! El era bun, limpede la suflet, darnic, iubitor de oameni și făcător de bine. A luptat pentru fericirea și binele lumii. Geea, mama pământ
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Basm_camelia_constantin_1329987790.html [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
în amplul tratat De doctrina christiana, care din toate punctele de vedere constituie „o sinteză a concepțiilor sale lingvistice, retorice și filosofice și în care perspectiva semiologică se deschide spre un orizont mai larg” (E. Munteanu), el arată că păcatul trufiei, al cărui semn este Turnul Babel, a avut drept rezultat diversificarea limbilor în urma scindării limbii originare. Conștient de complexitatea raporturilor dintre semne și cei ce le utilizează, Augustin ajunge la concluzia că trebuie disociată dialectica de retorică, cele două ramuri
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
luptă, numai lașii-abandonează Și fug, când neputința-i cucerește, Cât inima în pieptul tău pulsează, Când dai de răi, te luptă vitejește! De întâlnești în drumul tău prostia, Și oameni predispuși să te provoace, C-un zâmbet le vei destrăma trufia Și vei simți în sufletul tău pace. Iar de ajungi în prag de disperare Când nu mai poți răbda răufăcătorul, Întoarcete, privește-n depărtare. Îti vine-n ajutor, Mântuitorul ! Referință Bibliografică: ÎNTOARCE-TE, PRIVESTE-N DEPĂRTARE / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare
ÎNTOARCE-TE, PRIVESTE-N DEPĂRTARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Intoarce_te_priveste_n_departare_ionel_davidiuc_1343791335.html [Corola-blog/BlogPost/358732_a_360061]