204 matches
-
nu arată habit de neglijare a minorului, în sensul în care tatăl pierde vremea prin gară ocazional, fiind prieten cu unii vânzători, însă până acum nu s-a întâmplat ca minorul să fie nelăsat nesupravegheat”, a scris în comentariu Diana Tușa. Aproape jumătate din copiii din România trăiesc în sărăcie sau la limita ei, iar unul din opt copii merge flămând la culcare.
sclipici”, fotograful Octav Drăgan a surprins o imagine tulburătoare: „Copilul îl iubește mult, înseamnă că omul este un tată bun...” () [Corola-blog/BlogPost/338910_a_340239]
-
Suntem niște zei când visăm și niște cerșetori când gândim. (Holderlin, citat de E. Sabato) - Tușa, cum se rugau bătrânii? Tușa Anuța umblă prin fan cu o grebla îndemânatica tare. Greierii tăceau la trecerea ei, cosașii se dădeau deoparte în semn de respect. Grebla mea trecea prin polog precum un tanc sovietic. - Cum să să roage
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
Diaconu. Pe masă este deja o carafă cu vin rubiniu, din via preotului. Primim fiecare câte un pahar, pe care îl umplem cu băutura ce se aseamănă cu sângele gros al taurului. - Ileană, ia vezi tu de treburi prin curte! Tușa Ileana iese din casă fără nici un cuvânt. Noi știm că de fapt dânsa stă de pază, dacă este vreun pericol intră în casă și începe să ne bodogăne că nu mai terminăm cu băutura, că ne așteaptă nevestele acasă... Discutăm
FRONTIERA de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342321_a_343650]
-
împliniri la care a ajuns, la un moment dat orice om își vede viața ca pe un eșec.” M. Eliade Tejgheaua de la magazin era un hotar. În spate, încruntat, tronam eu, rege-vasal al unei lumi conservate la borcan. În față - Tușa Anuța, senină, cu o pereche de disagi pe umăr, purta cu ea o împărăție întreagă. - Să știi că Niculaie m-o trimes. Iel n-o mai îndrâznit să vină, c-o dzâs c-ai plecat șî ț-o dat dzâua
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
are cini tuna cu magariu. Dacă ai face binie să vini, că n-am de cinie mă ruga. - Aș veni, Tușă, m-am eschivat, dar n-are cine sta la magazin. Pe cât mă încruntam eu mai tare, pe atât devenea Tușa mai senină. - M-am temut ieu că trăbuie, ș-am trecut întăi pe la mamică-ta să te cer. Am tăcut. Aveam sub tejghea un pachet de țigări; îl sorbeam din priviri. - Noa, ce dzâci, ai putea vinii? Dimineață la jumata la
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
mă ascund la tușa în disagi, să mă ducă și să nu mă mai aducă înapoi. Dar mintea... mintea pompa din ce în ce mai multă ură, să mă țină cu tot dinadinsul captiv în propria conservă. - Păi... ce să zic... - Noa binie, încheie Tușa drama, dimineață te-aștept. Da să vini! Când ușa magazinului s-a închis, am deschis ușa sobei. Tușa respire vioaie aer curat, eu sorbeam din țigară fum, cât mai adânc, să-i simt catranul cu toată ființa. Pentru bătrâni, salutul
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
carmin febril orașul se închide tot enigmatic în glezne purpurii rezumat firesc al lui a fi într-o stare de fapt rotunjită la va fi la poezie la tine la mine la noi la cuvinte forma precisă sărutul infinit buză tușă sân arcada privirilor apoi se deslușește acel real iubim. Referință Bibliografică: Privesc arcada / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 921, Anul III, 09 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PRIVESC ARCADA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343508_a_344837]
-
angrustimata, S-a pietrei scumpe străluciri; Thai kuche barengă strafinimata; Să nu te schimbi, a mea iubita, Te na paruvdios, miri piramni, Eu însă într-un gând curat Thai me ujia goghiasa Voiesc cu tine să împart Kamau te hulavau tușa A mea din lume izgonire Munro nashavdimos phuviatar Și voie bună și mâhnire. Vi lashimos thai vi holimata. Moșneagul Măcar că tu ai petrecut Vi kana tu tiro jiuvindimo Între norodul cel bogat Le barvale kărdean-les nakhavdo Și cu știința luminat
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
siberiene desenate prin cuvânt, în roman, pot concura serios tehnica desăvârșită a imaginilor fizice, din aceeași regiune geografică, realizate de National Geographic. Apoi, matricea stilistică a cărții - în genere, în nota familiară experienței mele de consumator de literatură - constat, este tușată, ca să zic așa, de liniile proeminente ale unor ingenioase elemente de ficțiune. Mă refer la cele ușor de desprins, cele care induc surprinzător punctele culminante ale conflictelor, sau eliberarea de tensiune prin deznodăminte neașteptate. Probabil că, grație lor, am avut
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
adevărat, cu multă muncă și sacrificii, că altfel nu se poate. --Hai, nu te mai lăuda atâta! i-o reteză Olguța. Am avut noroc, Dane. Sau, poate...așa a fost croit destinul nostru. După ce a murit unchiul Dobre, fratele mămichii, tușa Leana m-a chemat să stau cu ea. Vara, când veneam în vacanță, o ajutam la gospodărie și, după ce am terminat facultatea, ea a aranjat să fiu profesoară de limba română la școala din comuna asta. Tot ea ne-a
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
tractor, alte utilaje, Costache a făcut sera, că se pricepe, în spatele casei am plantat pomi, am construit un grajd sistematic și o instalație de biogaz, cu care încălzim sera și, nici nu știm când ne-am pomenit bogătașii satului...Biata tușa Leana (începu să plângă) a murit acum două luni...cât ne-a mai ajutat, săraca...Ea făcea menajul, ea vindea la oraș, lapte, brânză, zarzavaturi din grădină...Costi o ducea de noapte cu mașina la oraș...Până la prânz vindea totul
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
ea vindea la oraș, lapte, brânză, zarzavaturi din grădină...Costi o ducea de noapte cu mașina la oraș...Până la prânz vindea totul. Când se-ntorcea, imediat trecea la hamalâc cu vacile, cu grădina și păsările. O-ntrebam: de ce te omori, tușă Leano? --Să aveți voi, mă! Și acu’...(iar plânge) ne-a lăsat cu purcoiul ăsta de avere și cu munca la el. M-am lăsat și de profesorat, deși aveam definitivatul.Am renunțat la grad...Costache nici n-a mai
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
avem douăzeci de hectare. Am luat și o fată să ne ajute la seră, grădină și să facă menajul...Ne descurcăm, nu ne plângem. Mai greu este cu plasarea producției, că nu prea avem timp cu alergătura asta. Dacă trăia tușa Leana... Zamfirescu înțelese motivul telefoanelor lui Costache. Și el care credea că Olguța...Bine că aflase cum stă treaba. Știa după ce poziție să negocieze. --Și acum, hai să-ți arăt raiul nostru pentru care ne spetim! Într-adevăr, aveau cu
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
sărit în fața tractorului cu mâinile ridicate, amenințând cu pumnul și urlând: --Înapoi! Înapoi, nemernicule! Nu vezi că ai călcat pe o proprietate privată? Tractoristul a oprit, și-a făcut cruce și a întrebat: Ce-ai, mă, ai înnebunit? Ce are, tușă Anico, omu’ ăsta? --Omu’ ăsta e Ionel, băiatul meu, mă! Ce, nu îl mai cunoști? --Și? --Nu vezi că e proprietate privată? a țipat furios Mărășteanu, ieși de pe proprietatea noastră, că fac moarte de om! --Ce...proprietate? Toată lumea trece pe-
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
Pătrunde mai adânc În cerul ochilor mei Dacă vei ajunge vreodată Mă vei găsi acolo unde m-ai lăsat Ca un peisaj sărman AUTOPORTRET (Autoportreti) (După Albrecht Dürer: Ecce Homo) Nu e întâmplător Orice asemănare cu Tine Calea mea este tușa Dacă nu mă cunoști Te cunosc Trage încă o tușă Nu m-ai dezvelit pentru a mă atinge M-ai făcut din nou o frescă Sfintei Maria i-ai dat trei degete Pe care le-ai uitat în părul meu
TRADUCERE: BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347449_a_348778]
-
Acasa > Literatura > Proza > GOGOȘI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului - Alo? - Tușă, sunt Romeo, plec azi din Anglia și am urgent nevoie de o cartelă de telefon. Îți dau banii când mă întorc. Mă suni când o iei, să îmi dai codul. - Da’ ce-i cu vocea ta? - Am răcit, plouă într-
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
Tușa își strânse vesta de lână pe trup și se repezi la magazin. - Tușă, mai sunt doi băieți cu mine care se întorc în țară, mai ia două cartele, că îți dăm banii imediat cum ajungem, o rugă Romeo când Tușa reuși să îi citească codul de pe cartela cumpărată în timp record. Magazinul nu era departe. Vânzătoarea îl cunoștea pe Romeo și se bucură împreună cu Tușa că băiatul se întorcea în sat. - Tușă, nu te supăra, uite au mai auzit câțiva
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
pe Romeo și se bucură împreună cu Tușa că băiatul se întorcea în sat. - Tușă, nu te supăra, uite au mai auzit câțiva românași de cartele, te rog mai cumpără patru, că mâine îți și dau banii înapoi, cu dobândă chiar. Tușa tocmai luase pensia. Ce noroc! O catelă costa 55 de lei. Dacă tot era la magazin, luă niște drojdie, zahăr, ulei, ca să-i facă băiatului gogoșile lui preferate. Le-o fi dus dorul în Anglia. - Tușă, încă trei cartele și
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
trase și gândurile care scrâșnesc în neștire: „cu dinții!..cu dinții!” Un singur gând mai rămâne în trup, alinându-i înțepenirea: „scuzați, că mor!..scuzați, că plec!..” Într-un târziu s-a dezmeticit și Paliul. A alergat la o vecină: Tușă Radă, moare tataia, bre! A alergat Rada cu lumânarea și chibritul. Era prea târziu. De ce nu mi-ai spus mai devreme, amărâtule? Of, și copiii tăi, neică Ioane!..Du -te la preot, mă! Eu mă-ngrijesc să-l spăl, să
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
ziceam: Las´ că mâine! Și el...nu putea să mai aștepte? Ee! Acu´ cine-mi mai spune secretu´ cu culoarea la țuică? Cucu! râse din nou Florea Târâială. Lasă-mă, bă, în pace! Am plecat, că am treabă, mă grăbesc. Tușă Radă, dacă n-aveți cu ce, vă dau cotiga cu măgarii mei să-l duceți la groapă! Nea Ioane, să trăiești o mie de ani! Ce să trăiască, bă, nu-l vezi că e mort? strigă după el Florea Târâială
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
moment de comic uluitor. Cum, în murmurul sperioasei așteptări hiperpoliticosul Catul își fuma distins țigara, un urlet de leoaică înjunghiată sparse societatea: vîrful aprins al țigării, excesiv de prevenitor manevrate, atinsese pempantul bust, producînd catastrofa... Incalificabilul Catul! Cu Baba, întîlnirile erau tușate cum altfel! de rictusul său paralizant (și bonom în aceeași măsură). Pe cînd nu aveam încă atelierul spațios de-acum, încropindu-mi-l într-un cotlon al demisolului clădirii din Armeană, sîntem vizitați de Baba, venit într-un juriu. Nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au fost ulterior întărite de Blake cu cerneală). Majoritatea paginilor cu text au marginile decorate cu desene în creion, exceptînd cazul cînd marginile sînt deja ocupate cu gravurile pentru Night Thoughts de Young. Desenele în creion au uneori cîte o tușa de acuarela. Vala, sau Cei patru Zoa (1795-1804) este fără îndoială cel mai "esoteric" poem al lui Blake. Formă "Alegoriei Sublime" (Sublime Allegory), despre care Blake îi scria într-o scrisoare lui Thomas Butts la 6 iulie 1803 (cînd tocmai
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acestei note și chiar cred că e, în ceea ce spune, singurul funcțional. Dincolo însă de „suspendarea facultății raționale și a criticii pe parcursul lecturii”, dificultatea de tip tehnic se menține la Platon. Ea nu apare în motivul oriental. De aceea o tușez discret fără a insista prea mult. Poate să pară mai curând o chichiță de proiectare, și încă nu e puțin lucru. Cf. ibidem, p. 510. Interpretarea lui Gabriel Liiceanu merge în continuarea punctului de vedere susținut de Hackforth (cf. nota
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vreodat) în istoria modern). Mulți ins) argumenteaz) c) procesul de concentrare a capabilit)ților nu genereaz) putere efectiv). Puterea militar) nu mai aduce cu sine controlul politic. În ciuda vastei sale capabilit)ți, nu cumva Statele Unite r)mân ,,un Guliver inc)tușat, si nu un st)pan cu libertate de decizie” (Hoffmann, 11 ianuarie 1976, secțiunea iv, p.1)? Iar Uniunea Sovietic) se potrivește și ea descrierii? Cele dou) superputeri, blocat) fiecare în parte de forță nuclear) a celeilalte, sunt, în privința obiectivelor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
extraordinar sprijin exprimării grotescului sub formă comică, introducând o perspectivă mult mai accesibilă lectorului prin stabilirea de convenții între instanța narativă și cititorul abstract. La nivelul acestor creații, elementele caricaturale, urâtul hiperbolizat și pamfletul de orice tip pot fi exagerate, tușate în linii cât mai expresive până la violente, având libertatea de pătrundere în universuri limitate prin redarea lor în manieră comică. Scriitori din literatura universală dar și română utilizează satira, ironia, sarcasmul pentru a cuprinde semnificațiile urâtului într-o esență moralizatoare
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]