KorAP: Find »[drukola/base=tuberozitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...9 >

216 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

aenunchiului. Deasupra și înapoia acesteia se descrie tuberculul marelui adductor, pe care se inseră tendonul mușchiului cu aceeași denumire. Fața laterală a condilului extern prezintă tuberozitatea externă pe care se inseră liaamentul lateral extern al articulației aenunchiului. Posterior față de această tuberozitate se descriu două aropițe: una superioară, în care se inseră mușchiul aemen intern, și alta inferioară, pentru inserția mușchiului popliteu. Lateral extern și respectiv, intern, față de cei doi condili femurali, se descriu epicondilii femurali, lateral, respectiv medial. La nvelul extremității

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
suportă areutatea corpului este tibia. Lateral extern se aăsește peroneul. TIBIA (TIBIA) Tibia este un os luna, pereche, intern (Fiaura 41) fiind torsionat în axul său lonaitudinal . Extremitatea superioară este voluminoasă, alunaită în sens transversal fiind constituită din doi condili (tuberozități): unul medial și altul lateral. Condilul intern este mai voluminos decât cel extern și prezintă în partea posterioară o aropiță pe care se inseră tendonul direct al mușchiului semimembranos. Condilul extern prezintă în partea posteroexternă o fațetă articulară orientată în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cei doi tuberculi; - ariile intercondiliene anterioară (area intercondylaris anterior) și posterioară (area intercondylaris posterior) pe care se inseră liaamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al aenunchiului. 1. Capul peroneului 2. Vârful peroneului 3. Condilul lateral tibial 4. Condilul medial tibial 5. Tuberozitatea tibialâ anterioară 6. Marginea lateral-externă a tibiei 7. Fața medială a tibiei 8. Marginea lateral-internă a tibiei 9. Creasta tibiei 10. Fața laterală a tibiei 11. Fața laterală a peroneului 12. Marginea anterioară a peroneului 13. Corpul peroneului 14. Marginea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cm find întreruptă posterior de aria intercondiliară posterioară. în partea laterală circumferința prezintă o mică fațetă articulară (facies articularis fibularis) pentru peroneu. în partea anterioară a circumferinței, între liniile de bifurcație ale marginii anterioare, se descrie o suprafață triunghiulară denumită tuberozitatea tibială (tuberositas tibiae) pe care se inseră ligamentul patelar. Corpul tibial are formă de prismă triunghiulară cu trei fețe: - fața posterioară (Figura 42 ) prezintă o crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
flexorului comun al degetelor și alta, externă acoperită de mușchiul gambier posterior. Marginile tibie sunt: -anterioară (creasta tibială) este foarte ascuțită în porțiunea mijlocie și rotunjită spre cele două extremități. în sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. în jos se termină pe maleola medială a osului. -medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; -externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tibial posterior. PERONEUL (FIBULA) Peroneul este un os luna, pereche, torsionat în axul său lonaitudinal, situat în afara și înapoia tibiei. Extremitatea superioară sau capul peroneului (Fiaura 41) prezintă în partea lui internă o fațetă articulară prin care se articulează cu tuberozitatea externă tibială. în afara și înapoi acestei fațete articulare se descrie apofiza stiloidă a peroneului (vârful) pe care se inseră tendonul inferior al mușchiului biceps crural și liaamentul lateral extern al articulației aenunchiului (posterior). Corpul peroneului prezintă trei fețe: - laterală care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astraaalul prin două fațete articulare, iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: - tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al deaetului mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: - tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al deaetului mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
află în contact cu o masă celulo-arăsoasă care separă tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: - tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al deaetului mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mică și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a bol]ii plantare. Bolta plantară prezintă trei stâlpi de sus]inere: 1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
nici într-un caz nu limitează mișcările articulare. Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lungii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. 1. Osul humerus 2. Capsula articulară secționată 3. Cavitatea articulară 4. Omoplatul 5. Tuberozitatea supraalenoidiană 6. Acromionul 7. Gâtul chiruraical al humerusului 8. Tendonul mușchiului biceps brahial Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
chiruraical al humerusului 8. Tendonul mușchiului biceps brahial Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lunaii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei doi trohanteri, transformând șanțul intertrohanterian într-un canal pentru tendonul mușchiului biceps brahial; inferior capsula ajunae la nivelul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
radio-cubitală este sub forma unei membrane interosoase care unește diafizele radiusului și cubitusului ocupând spațiul dintre aceste două oase. Se inseră intern pe marainea externă a corpului cubital iar extern pe marainea internă a diafizei radiale. Se întinde pornind de la tuberozitatea bicipitală radială până la articulația radio-cubitală inferioară. Prezintă un număr variabil de orificii prin care este posibilă trecerea pachetului vascular dintr-o reaiune a antebrațului în alta - aăurile nutritive (12, 18, 20). Dispoziția fibrelor care formează membrana diferă. Astfel, în 3

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este în poz\\\a intermediară de semiprono-supinație diminuând considerabil în poziția de pronație. Liaamentul oblic sau liaamentul rotund (coarda oblică) este un mic fascicul cu direcție oblică ce pornește de la procesul coronoid cubital și se dirijează în jos oblic până la tuberozitatea radială. Dispoziția fibrelor din liaament este de sens invers celor dim membrana interosoasă. Raporturile articulației sunt: 1. anterior cu marainea ulnară a mușchiului flexorului propriu al policelui, flexorului comun profund al deaetelor, 2. antero-inferior cu mușchiul pătrat pronator, 3. posterior

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
un cartilaj hialin. Ca mijloace de unire se descriu liaamenteleFiaura 65: - sacro-iliace ventrale (lia. sacroiliaca ventralia) ce pornesc de pe fața ventrală a sacrului la partea posterioară a fosei iliace și a liniei arcuate; - sacro-iliace interosoase (lia. sacroiliaca dorsalia) ce unesc tuberozitățile sacrală și iliacă; - ilio-lombar (lig. iliolumbale) care se inseră pe procesul transvers al lui L5, uneori L4 și apoi printr-un grup de fibre superioare, cu direcție spre creasta iliacă, și altele inferioare pe baza sacrului și pe tuberozitatea iliacă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
unesc tuberozitățile sacrală și iliacă; - ilio-lombar (lig. iliolumbale) care se inseră pe procesul transvers al lui L5, uneori L4 și apoi printr-un grup de fibre superioare, cu direcție spre creasta iliacă, și altele inferioare pe baza sacrului și pe tuberozitatea iliacă; - sacro-tuberal (lig. sacrotuberale) care se inseră pe fața posterioară a sacrului, de la S3 până la V posterioară a coccisului, pe cele două spine iliace posterioare și se termină la nivelul tuberozității ischiatice în partea posteromedială; - sacro-spinos (lig. sacrospinos) se inseră

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]