172 matches
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNET 1 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului alunec din nou pe un covor de ninse tulnice pururea vindecată de poteca dintre ape răsare firul unei liniști acolo e drumul cu ierburi acolo e drumul de mesteceni zăresc platanul lucioasă calea precum ochiul tău prelung la scăpătat Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNET 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe
SONETE CU RĂSUNET 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369189_a_370518]
-
curcubeul de arome și savoare din tradiționalele sărmăluțe românești asortate din belșug cu slănină, cârnați tradiționali, șunculiță țărănească, legume de sezon și pâine din celebrele brutării Salonta și Mădăras. Toți participanții au fost premiați cu diplome și cu un tradițional „tulnic de Bihor”, iar rodul creației culinare - sărmăluțe în foi de varză murată - a fost împărțit gratuit tuturor celor prezenți, spre bucuria și desfătarea gurmanzilor. Tombola organizată în cadrul concursului de gătit sarmale a avut un scop umanitar, fondurile strânse fiind direcționate
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
Poncet, 1996 : 86). On remarque la préférence de Jean Poncet pour le terme " syrinx ", qui désigne une flûte à sept tuyaux. Pourtant, le terme est assez rarement employé en français. D'autres instruments musicaux évoqués par Blaga șont " cornul " et " tulnicul ". Le premier est un instrument à vent, employé surtout par leș gardes forestiers, tandis que le dernier est un long instrument à vent, utilisé par leș bergers (îl est, en quelque sorte, synonyme de " bucium " " buccin "). Analysant leș versions de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș voûtes profondes je meurs/par la forêt et șes cors de bergers. " (Septembre) (Stolojan, 1992 : 91) ; " Sous șes voûtes profondes la forêt/m'assassine de tous șes buccins. " (Septembre) (Poncet, 1996 : 136). Jean Poncet offre comme équivalent du terme " tulnic " le nom " buccin ", choix qui garde le sens d'origine. Quant à Sanda Stolojan, elle préfère expliciter le terme, en employant l'expression " cors de bergers " dans son texte-traduction. Dans le cas du fragment suivant, le nom " gornicul ", qui désigne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
identitatea vocii lirice, dicțiunea originală, „cadența internă”, „metronomică” (M. Petroveanu) și aria tematică individualizatoare. După război, la începuturile proletcultismului însă, poetul „a rătăcit pe tărâmuri străine artei sale” (N. Steinhardt). Cărțile din intervalul 1949-1956 (Minerii din satul lui Crișan, 1949, Tulnice în munți, 1950, Cerbul roșu, 1956) intră în categoria reportajului versificat, abundând în locuri comune, alegorii tocite, simbolistică în general simplistă, fără valoare poetică. Pe bună dreptate, antologia de autor, Cupa de aur (1970), le exclude. Selecția are în vedere
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
în colaborare, din Shakespeare, Mickiewicz, H. Heine, V. Hugo ș.a. și a prefațat traduceri din Korda Istvan și din povestirile antice chineze. SCRIERI: Cabane albe, București, 1936; Brume, Sighișoara, 1940; Turnuri, București, 1945; Minerii din satul lui Crișan, București, 1949; Tulnice în munți, București, 1950; Cerbul roșu, București, 1956; Romanul Caterinei Varga, București, 1960; Când era Horia împărat, București, 1962; Arcul aurorii, București, 1962; Ceas de umbră, București, 1966; Pământ al Patriei, București, 1970; Cupa de aur, pref. Traian Stoica, București
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
V. Alecsandri, Înșiră-te mărgărite, M. Eminescu, Călin Nebunul, Miron și frumoasa fără corp, Fata-n grădina de aur, rămas în manuscris și transformat apoi în marele poem filosofic Luceafărul, G. Coșbuc, Fata craiului din cetini, Izvor de apă vie, Tulnic și Lioara) sau chiar dramatice (V. Alecsandri, Sânziana și Pepelea, Victor Eftimiu, Înșir-te mărgărite, Cocoșul negru). Elaborate și comunicate prin intermediul scrisului, destinate, dintru început, cititului, b. de autor poartă mai pregnant decât cele populare, orale, amprenta stilistică a creatorului
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
române din Basarabia postbelică. Versiunile în limba română sunt semnate de Aureliu Busuioc, V. Vasilache, Liviu Deleanu, I. Vatamanu, Al. Cosmescu, V. Coroban, I. Crețu, Andrei Lupan, George Meniuc, I.C. Ciobanu, Mihai Cimpoi, Leonida Lari, Vasile Badiu, Ion Druță, Vitalie Tulnic ș.a. A.Cb.
MERIDIANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
povești, Chișinău, 1982; Cartea plaiului, Chișinău, 1986; Preapitorescul „La Castel”, Chișinău, 1986; Fântâna soarelui, Chișinău, 1987; Numărătoarea inversă, Chișinău, 1988; Cântecul lebedei, Chișinău, 1993; Post-scriptum, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: H. Corbu, Individualitate poetică și varietate artistică, „Nistru”, 1960, 1; Vitalie Tulnic, Bucuria întâlnirilor, Chișinău, 1967, 52-57; Alexandru Cosmescu, Maiștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 91-92; Valeriu Senic, Imagini și catarsis, LA, 1982, 29 aprilie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 187. A.B.
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
practicilor sale ocult medievale, într-un text memorabil (Farmacistul). Scrise în ultimii ani de viață, aceste balade dau măsura deplină a imaginarului insolit al poetului. Afirmat mai întâi ca prozator, cu Roata cu șapte spițe, ce alcătuiește apoi, împreună cu ciclul Tulnicele Iancului, volumul Pentr-un hoț de împărat (1968), S. se consacră povestirii de ambianță istorică. Nu e vorba însă de reconstituire ca atare, în pofida personajelor eroice invocate (Horea, Avram Iancu), acestea rămânând în fundal, definite in absentia, ci de percepția
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
episodice banale. În ciclul Roata cu șapte spițe, o țărancă face tot posibilul, riscându-și viața, ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena să îi spună împăratului
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena să îi spună împăratului păsurile iobagilor (Opincile). În ciclul Tulnicele Iancului, un lemnar ce își vinde singur obiectele confecționate face fapte de eroism (Mărian din Poșaga); spânzurat în turnul clopotniței, un clopotar mut se zbate cu ultimele puteri pentru a le vesti sătenilor prezența cătanelor, iar aceștia reușesc să le
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Dacă în primele numere versurile incluse în sumar sunt semnate Alfred, Lucian, încet-încet gruparea poetică din jurul revistei se cristalizează, poeții care scriu în mod consecvent în S. fiind Lucian Văleanu, Iacob Timiș, Demostene G. Nolla, Traian Tincu, Mihail Pintea, G. Tulnic, Romeo Dăscălescu. În grup figurează însă și colaboratori ale căror nume vor dobândi notorietate, cum ar fi Iani Cutova ori Ion Brad. Se consemnează apariția, la Turda, a revistei „Pagini literare”, în text apărând și o apreciere asupra liricii lui
SCANTEIERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289536_a_290865]
-
1996; Bucuria întâlnirilor, Chișinău, 1967; Dor de cuvinte, Chișinău, 1971; Flăcări pe comori, Chișinău, 1973; Culori și anotimpuri, Chișinău, 1974; Ultima frunză, Chișinău, 1976; Versuri. Eseuri, Chișinău, 1988; Risipă, îngr. pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, Vitalie Tulnic, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 542-547; Ion Ciocanu, Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985, 84-92; [Vitalie Tulnic], „Basarabia”, 1992, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 197-198; Popa, Ist. lit., II, 1190; Mihai Cimpoi, Critice, III, Craiova, 2003, 253-255. N. Bl.
TULNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290299_a_291628]
-
și anotimpuri, Chișinău, 1974; Ultima frunză, Chișinău, 1976; Versuri. Eseuri, Chișinău, 1988; Risipă, îngr. pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, Vitalie Tulnic, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 542-547; Ion Ciocanu, Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985, 84-92; [Vitalie Tulnic], „Basarabia”, 1992, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 197-198; Popa, Ist. lit., II, 1190; Mihai Cimpoi, Critice, III, Craiova, 2003, 253-255. N. Bl.
TULNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290299_a_291628]
-
mai caracteristice ale lirismului de inspirație htonică și expresie tradițională. Poetul se autodefinește, în acest sens, memorabil: „Eu am crescut cu macii și strugurii pe câmp/ Și mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape, rouă,/ Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage,/ Pe-aicea și-au păscut cirezile blajine”. Patetic în acest credo, el cântă, în celelalte versuri, în tonuri variate, adesea epitalamice, „câmpul, livada, codrul sur, podgoriile”, volumul fiind în egală măsură o culegere de „bucolice” și o „carte
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
din câteva articole pe teme generale (Problema culturii, Spirit suflet), ca și, într-o oarecare măsură, din sumarul literar al gazetei. Se publică frecvent versuri populare, se reproduc două scrieri ale lui G. Coșbuc (un fragment din basmul în versuri Tulnic și Lioara și poemul Atque nos). D. Popovici semnează un mic studiu intitulat Câteva răsunete ale Unirii Principatelor în literatura română, iar N. Iorga dă cercetarea De unde vine județul Olt. Remarcabile sunt mai ales prozele reproduse în O.: schița În
OLTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288530_a_289859]
-
Ion Horea. Și pentru ca imaginea despre poezia și poeții anului să fie mai completă să dăm și câteva date despre spectrul editorial al liricii; câțiva poeți, editați și-n anul precedent, apar și-n acest an În volum: Vlaicu Bârna (Tulnice În munți), Eugen Jebeleanu (Poeme de pace și luptă), Dan Deșliu (În numele vieții). Alte volume de poezii publică: Vasile Nicorovici ( În mina de cărbuni), Nina Cassian (Nică fără frică), A. E. Baconsky (Poezii). De asemenea, Eugen Frunză - poetul cultivat de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezie tineri poeți ca: A. Baconsky, Eugen Frunză, Noe Smirnov, I. Serebreanu, Constanța Tudorache, Petra Duțu, C. Hâncu, Mihai Gavril, Ștefan Zidărița, I. Gh. Boldici, Z. Rachieru, Aurora Cornu, Gica Iuteș, Ion Socol, Tita Chiper, I. Motoarcă, C. Andrițoiu, Vitalie Tulnic, Dragoș Vicol, Paul Anghel, Măria Găitan, Vasile Iosif, Ștefan Iureș etc. Numărul lor crește cu fiecare zi și faptul acesta este azi obișnuit În țara noastră. În proză au apărut un alt Însemnat număr de tineri scriitori ca: Ion Istrati
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
n-a fost prea bine dezvoltată de Editura pentru Literatură și Artă. Din culegere lipsesc o serie de tineri poeți talentați, ale căror producțiuni sunt cel puțin la Înălțimea celor cuprinse În volum. Astfel sunt: Ștefan Iureș, Ilie Purcaru, Vitalie Tulnic, Costin Hâncu, Paul Anghel ș.a. (Ă). Această atitudine e rezultatul Înțelegerii Înguste, mecanice, a Încurajării tinerelor cadre de poeți. (Ă). Indicațiile staliniste cu privire la grija și dragostea cu care trebuie Îndrumată creșterea tineretului pe frontul literar, trebuie să ne călăuzească permanent
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
31, 87, 121, 310, 343 Tornea, Florin 39, 60 Trubetzkoy. N. S. 238 Tudor, Laurențiu 342 Tudorache, Constanta 191, 222, 244, 269, 270, 285, 345 Tulbure, Victor 9, 30, 41, 58, 62, 63, 119, 191, 204, 244, 275, 290, 337 Tulnic, Vitalie 222, 271 Ț Țațomir, N. 272, 291 U Urechia, V. A. 118 Utan, Tiberiu 191, 213, 215, 277 V Vaida, A. G. 189, 309 Valery, Paul 70 Varella, Alfrcdo 137 Vasile, Radu 93 Vasilescu-Liman, Dumitru 52 Văcârescu, Iancu 235 Văcărescu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
greieri cu apucături popești, fete lunatice, șerpi domestici, balauri deprinși să calce stânile, ca să fure lapte albastru, închipuie un tărâm din basme, întrezărit parcă sub sclipiri de rouă diamantină. Peisajul pare cufundat într-o tăcere de biserică și doar ecourile tulnicelor îl străbat câteodată, cu chemările lor melancolice, îndepărtate. Viața se urzește aici după modelul regnului vegetal. Totul dă sentimentul că răsare și crește din ierburi, frunze și copaci, are o origine silvestră. Poetul proiectează asupra unei realități degradate, pentru el
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
noi legionarii avem Sorbona noastră: diploma pătimirii, diploma temniței prin care mulți s-au înălțat până la starea de sfințenie... Nu e deajuns să constați răul care ne doboară pe toți! Trebuie să strigi și să lupți, glasul tău să fie tulnic, dangăt de clopot, chemare și îndemn la luptă! O țară și un neam nu piere din lipsă de programe, ci din lipsă de oameni morali, devotați unui ideal și care să nu trăiască în afara realității. Omul fără Dumnezeu este o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu. Cântecul legionar te eliberează din strâmtoarea grijilor, cetate inexpugnabilă cu ademeniri stelare, cu adâncuri trăite de strămoși, cu aprinse zări, tulnice care cheamă din adâncuri de genuni și glas de clopot care sună nebiruit. Cântecul legionar deșteaptă în suflet puteri mereu sporite, curaj și bărbăție, iubire de țară și neam. Cântecul legionar înseamnă vâltoare și îndemn, te scoală din letargie, te
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
-i credința până la strigătul din urmă și ceasul de apoi, neîngenunchiați, cu fruntea la cer, ocrotiți de Mihail, Ahanghelul Dreptății. Despre osânda și pătimirea noastră vor vorbi și pietrele! Vuind, cumplita urgie se va înfrunta veșnic cu neînvinsa IUBIRE, până când tulnicele heruvimilor vor suna chemarea din urmă. Atunci, nici o putere din negrul infern nu va putea acoperi sudoarea frunții noastre, faptele noastre și însângeratele noastre patimi. „Astăzi și în zilele care vor urma, nu este decât un fel de a nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]