309 matches
-
că trunchez poeziile, dar nu am aici nici intenția și nici spațiul pentru a rescrie întregul volum : (« Ieri iubeai într-un fel ») : « Viața - / un joc în care iubești să nu fii singur, / te amesteci în săli de bal / și faci tumbe neîntrerupte / pierzîndu-ți harul unei apetențe fără margini. / Cursorul nedoritelor promisiuni / se zbate dramatic, / controlează recompense / într-o nouă zi în care iubești altfel. » Iată cît de emoționantă este trăirea poetului : Era atît de fericită, voia să-mi șoptească: Hai acasă
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
Și pașii-s grei prin bătătură. Obraji-s uzi, dar nu de ploaie Ci că sfântul nu se-ndură Să-i mai aducă în ogradă Feciorii rătăciți prin lume. Închide ochii că să-i vadă Cum se jucau și făceau tumbe... Și-i zboară gândul călător Când le cosea la toți cămașă... Mai știu ei de măicuța lor? Cum îi striga: „Veniți la masă!” Și parcă-l vede și pe tata, Intrând ca vântul în chiler Și, întrebând unde e fata
O MAMĂ, UNDEVA, DEPARTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346592_a_347921]
-
și negustorii de apă plecară, iar în locul lor sosiră zeci de tarabagii ce vindeau cușcuș, harira și tajine, mâncăruri al căror miros inunda văzduhul. Ceva mai departe copiii acrobați, îmbrăcați în sirwal roșu cu verde și cu pieile goale, făceau tumbe, iar cântăreții bantu se apucară să bată frenetic în tobe. Belay însă nu se grăbea. Așteptă să audă din minaretul Kautoubiei vocea muezinului, apoi se ridică, își strecură în buzunar misbaha din fildeș de cămilă și intră în piață. Numai
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
beat seară de seară Fostul bard fără să știe. Tu te dai de ceasul morții Ca vădanele de vineri Care stau în dosul porții Și se uită după tineri. Un tâmplar ce nu-i... acela, Deși îl durea măseaua, Făcea tumbe cu umbrela Și își arăta rindeaua. Două doamne cocoțate Pe un munte numai peturi Împărțeau păreri dințate Și rețete de șerbeturi. Uite popa nu e popa, Un paroh face mătănii Și cu nu știu care scop a Cununat două gângănii... Cum de
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > SALTIMBANC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului saltimbanc Trec seara prin pădure saltimbancii și tumbe fac pe ostenite-alei, vânt roșu se abate înfiorându-mi macii, iar flautele nopții se-anină printre tei. Furiile turbate își zdrăngănesc trompete, la malul nebuniei ne-am adunat acum și-n danțul tămâierii durerilor proclete ne ardem în feștile de
SALTIMBANC de LEONID IACOB în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355552_a_356881]
-
țintat, că-i mai adevărat. C-un corn în frunte, mă rog, care-i inorog. Pe-un tobogan de curcubeu m-aș da și eu și m-aș legăna pe-un hamac de stele legate de nori cu nuiele. Și tumbe pe norii pufoși aș face, că doar nu-s colțuroși. Doar că-s prea aburoși și apoși. Lăcrămoși. Adică plâng până se frâng. Norii sunt ca pernițele pe care mă legăna mămica mea înainte de a veni moșul Ene pe la gene
CALEŞTI CU POVEŞTI ÎNGEREŞTI. MARIA DOINA LEONTE, POVESTIRI PENTRU FABIAN (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356995_a_358324]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DOMNI ȘI DOAMNE Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Domni și doamne Doamne, trece doamna artă peste domnul labirint ... Domnul râu, pe doamna hartă, face tumbe de argint. Domnul Dor, crescut departe, taie domnul timp în două, doamna carte-mi ține parte, când mă ninge doamna rouă. Doamne, doamna gladiolă îmi irigă domnul sânge, domnul gând mă dă-n gondolă, domnul cer în palme-mi plânge
DOMNI ŞI DOAMNE de JANET NICĂ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356180_a_357509]
-
soarelui ale apei și pământului ale aerului ale fiecărei ciuperci mângâind ploile pentru nașterea renașterea lor versificând la rădăcinile trunchiurilor copacilor nici nu știu că nu sunt văzute nici nu vor tac și cresc li se rup pălăriile roșii acrobatice tumbe dezleagă lacrimile în diminețile cu rouă trup de gând răsucesc toate într-un glas uitat anotimpuri trec... ele în sacii de pânză șoptesc apoi cântă de bucuria așchiilor de viață da. iubirea pământeană o aud ca pe o caracatiță cu
IUBIREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354406_a_355735]
-
minciog. Dădusem, se vede treaba, peste un pește tare îndărătnic, iar eu aș fi preferat unul docil, care să mă asculte și să mă înțeleagă, că nu sunt un mare specialist, ci doar pescar de weekend! Când a făcut ultima tumbă prin apă, Gică a aruncat cu minciogul, l-a capturat dinspre coadă și a ridicat minciogul în sus! Nu reușea să-l scoată din apă. Era enorm pentru noi, mai ales pentru mine, care nu mai prinsesem vreun pește mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
spânzură de grinzi Luminile celeste se strâmbă în oglinzi Sătul de teoreme, sătul de artificii Nu-ți e rușine lume, că te-ai umplut de vicii?! De când nu mai ai minte, de când ai capul gol Că-mi vine să dau tumba pământului ocol? Referință Bibliografică: De când nu mai mai minte? / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 256, Anul I, 13 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DE CÂND NU MAI MAI MINTE? de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359656_a_360985]
-
neîndemânatic, mai mult mut, interpretare care îi dă filmului savoare și care modifică părerea spectatorilor despre viața de apoi. Moartea testează pe pielea ei capacitățile oamenilor de a se bucură, bucurie care poate veni de la ingurgitarea untului de arahide, de la tumbele în pat sau de la primele experiențe sexuale. » Designerul care a creat imensă casă și birourile lui Parrish este Dante Ferretti, care a fost nominalizat de cinci ori la Oscar pentru scenografiile sale din Interviu cu un vampir, Hamlet, Aventurile Baronului
Întâlnire cu Joe Black – Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339243_a_340572]
-
aproape totul se rezumă la sine. Candidatul republican e produsul toxic și extrem al democratizării accesului nelimitat la platforme, în calitate de emițător de mesaje, teze, informații, discursuri. Această lume nebună deschide poarta și șarlatanilor care își pun tichie, plâng, râd, fac tumbe, sar într-un picior, deschid umbrela pe soare, se filmează spunând nimic și pretind că au soluția magică la orice. Ba chiar că vor să fie președinți. La capătul celălalt al rețelelor de internet se vor afla tot timpul receptori
Donald Trump, acest „derbedeu” al industriei „self(ie)-ului” () [Corola-blog/BlogPost/339151_a_340480]
-
tu ai fost odat' mormântul meu. De ce îmi e așa de teamă - mamă - / să părăsesc iar lumina?” (DIN ADÂNC). Madre - nada - "lo eterno! El temor a lo eterno/ noche tras noche tiembla en mi jardin./ Fuiste una vez, madre, mi tumba./ "Por que tanto temor - madre -/ a abandonar la luz de nuevo? (DESDE LO PROFUNDO). (Traducere: Andres Sánchez Robayna și Lilica Voicu-Brey). Eugen Dorcescu: “În clopot de-ntuneric luna bate./ E-un naos marea. Golul, dedesubt,/ Se-acoperă cu-un pod
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
coajă de nucă în apa fierbând în spume dindărătul meu. Cu câteva mișcări energice ale brațelor revenisem pe muchia digului hotărât să rezist. Un alt val, aceeași poveste. Măi, să fie!... îmi spusesem înverșunat. Degeaba, un nou talaz, o altă tumbă în lichidul efervescent. Îmi pătrunsese pe nas, pe trahee, pe esofag, pe oriunde putea să strecoare în mine. Tușeam măgărește, spre hazul unui tip bărbos, care îmi arăta degetul mare al unei mâini, ridicat ca un falus în erecție. Îndesat
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
așa sunt toți oamenii, să nu se supere ea, nu? -Să zicem!...să zicem mai departe! Când a intrat în sala mare alaiul împărătesc, toți curtenii s-au ridicat și s-au înclinat, iar Colț de Stea a făcut o tumbă mică intrând cu capul într-un stâlp de-a văzut stele verzi, stele de care se auzise, dar care nu au fost văzute decât de acei ce se lovesc la cap. -Bine ați venit, dragii mei supuși! - a glăsuit împăratul
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
cu mare luau praf de stele cât puteau și fuguța în Univers la pulverizat steluțe. Era o muncă plăcută pe care toți o faceau zâmbind, era ca o joacă. Colț de Stea era așa de bucuros încât, în graba și tumbele lui, mai se ciocnea de o planetă, ba se urca în Carul Mare să zboare cu el și acesta nici chip să se urnească de pe bolta cerească sau uita să ia coșulețul cu praf de stele și-l căuta bezmetic
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
sosit la palat fiul Vistiernicului Soare, Luceafărul. Cere îngăduința Mărie Tale de a se înfățișa. - Să intre, paharnice! Să intre!...Azi avem numai vești bune. Paharnicul Pulsar făcu loc să intre Luceafărul, dar intră primul Colț de Stea făcând o tumbă superbă pe care nici el nu știa cum de i-a reușit. Împăratul și vistiernicul nici nu au băgat de seamă. Ochii lor erau ațintiți la intrare. Vistiernicul își revenea. Încăperea era plină de lumină și crescu în intensitate când
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
un suspin i se strecoară din pieptul palpitând abea... De gheață fu până mai ieri, când la hotarul dinspre sud văzu sărind din floare-n floare zeul Amor gingaș și nud. De-atunci îl vede și-l tot vede cum tumbe face-n văi și lunci, iar inima i-a prins a bate mai altfel ca și pân-atunci. Un dor de soare o cuprinde, dor de verdeață și căldură, de dragoste mistuitoare cu-aromă dulce de-aventură, încât scârbită ea
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
de acord. Am ajuns acasă și cum Rex că întotdeauna mi-a sărit în brațe, am scos lesă și i-am prinso la gât,m-a privit cumintel, s-a învârtit de câteva ori în cerc după care au început tumbele, a luat-o la fugă prin grădină culcând totul la pământ, eu de teama scandalului l-am chemat urgent la mine. A ajuns cu limba căzută într-o parte, lesă însă, nu mai era. M-am supărat, l-am certat
DACA N-AR FI FOST EL!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342186_a_343515]
-
de dorințe... Pe-ale noastre plaiuri dragi S-a lăsat un soi de ceață Nu se vede clar ce faci Legea-i lege, viața viață. Toate-s ieftine și scumpe Doar depinde cum vezi prețul Unii fac vre-o două ,,tumbe” Și din proști, îi vezi cu ,,merțul” Alții cică-s mai isteți Prin politică-și fac veacul Dăi cu ,,gura” la ,,pereți”! Tot pe biet român ,,sireacul” Ca să treacă zisa punte Din proverbul strămoșesc. Ei s-au înfrățit cu dracul
ŞI IUBIREA-I O PANTERĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341772_a_343101]
-
prieten drag, Rușinos, zâmbind timid s-a oprit puțin în prag Și cu vocea mai domoala l-a-ntrebat pe vânzător: Care-i costul, cum sunt câinii, dac-a fost vreun doritor. La auzul celor doi, cinci căței au dat navală, Făcând tumbe, alergând, foarte-atenți la cleveteala. Unul singur, măi sfios, necăjit, blănita sura, Rezemând codită mică pe sandala gri de zgură L-a privit cu îndoială pe băiatul curios, Cu ochi triști, năsuc rozat, vrând să pară bucuros, Dar și-a coborât
POVESTE DE LA FEREASTRA SUFLETULUI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342280_a_343609]
-
transmit iubirea mea. “Lasă, mama, o să fie bine! Trebuie doar să lași lumină să pătrundă în tine.” E nervoasă; frământările, neliniștea, neîncrederea, plângerea și ceartă cu semenii ei îmi fac rău. Ea însă nu știe asta. O să mai fac câteva tumbe pe aici, poate o să-mi simtă durerea. Dar ce se întâmplă cu apă mea? Unde se scurge tot lichidul? Hei, dar în felul ăsta nu voi rezista! Mă zbat cu toată forța prin lichidul care se împuținează până la ultima picătură
POVESTEA INTRUPARII de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340617_a_341946]
-
se rupe orice film, bunicul a murit primăvara când înfloresc ghioceii, lume multă, mama strigă și plânge, lumânări, popa, drumul spre cimitir, pomana, apoi avioanele anglo-americane care se duceau spre București sau Ploiești să se descarce de bombele lor, făceau tumbe pe cer sau desenau ouă , după care via București. tata venise în retragere de la Cotul Donului și se angajase sergent de stradă la București să nu-l mai mobilizeze și în vest, intrase din lac în puț, căci Bucureștiul devenise
DIN AMINTIRILE UNUI FOST COPIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343792_a_345121]
-
scândura și multă hârtie de ziar, coceni La un moment dat, Vasile intra în grajd și aduce de acolo pisică pe care o pune la ușă din tinda nu înainte de a o dă cu benzină pe sub coadă.Săracu’ animal! Făcea tumbe de durere, se lovea de toți pereții că o apucata, mieuna, a trebuit să vină tânți Ioana, bunica lor cu o joarda cât tinda și să ne împartă pe la casele noastre. -Fir-ar-al de! Nu se mai satura! Nu i-ar
AMELY P 5 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343650_a_344979]
-
spus: „Hai cu mine la sală - la Complexul 23 August - să vezi minunea-minunilor! E o fetiță din Onești despre care îti garantez că v-a ajunge o mare campioană!” M-am dus, de curiozitate, și am rămas uimit! Nadia făcea tumbe, exerciții la bârnă, bară și sol de parcă avea aripi, sfidând legea gravitației... Prietenii mei, gimnaștii de elită a acelor vremuri, s-au retras rând pe rând din activitatea competițională. Antrenorii lor au instruit noi tineri talentați... Gimnastica română devenise o
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]