303 matches
-
întâlnindu-se în taiga și tundră. Arvicolinele din Europa (incluzând și speciile din România) trăiesc în zonele împădurite și pe terenurile cultivate sau cu plante spontane, de la nivelul mării până în pajiștile alpine și din zonele de stepă, până în cele de tundră. Cele mai multe specii de arvicoline sunt erbivore înalt specializate. Multe se hrănesc cu frunziș, consumând cantități mari de frunze pentru a-și satisface necesitățile lor energetice. Șoarecii de câmp ("Microtus") care se hrănesc cu frunzișul bogat în celuloză al ierburilor poate
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
rece decât cea caracteristică latitudinii la care se află arhipelagul. Cantitatea anuală de precipitații atmosferice depășește 1000 mm în sud și măsoară în jur de 600 mm în nord. Vara au loc cețuri frecvente. Pe insulele nordice predomină vegetația de tundră și silvotundră, iar pe cele sudice păduri de foioase care, odată cu altitudinea, trec în păduri de conifere. Fauna este alcătuită din unele animale adaptate la clima temperată rece, cum ar fi vulpea, lupul, ursul brun sau hermelina. De asemenea, insulele
Insulele Kurile () [Corola-website/Science/311992_a_313321]
-
mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta") sau fluierar
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
o blană de culoare albă. Ghearele mari și puternice sunt capabile să doboare adversarii naturali. Are un strat de grăsime alba sub piele, care îl ajută să se protejeze împotriva frigului, această caracteristică fiind întâlnită și la alte animale din tundră. Este un înotător excelent. Corpul ursului polar este asemănător cu cel al unui urs brun. Capul poate ajunge la peste 40 cm lungime, cu circumferința de aproximativ 30 cm. Au buze extensibile, dinții sunt mai mici ca la celelalte specii
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
de râu ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE" nr. 147 (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb (" Dendrocopos leucotos"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), huhurez mare ("Strix uralensis") sau cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"); specii
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Speciile din familia motacilidelor sunt răspândite îndeosebi în vecinătatea apelor curgătoare și stătătoare, dar și în păduri, câmpii, stepe, lunci și pășuni umede; unele dintre specii se întâlnesc în zone aride de mare altitudine ori pe malurile stâncoase sau în tundră. În avifauna României sunt răspândite nouă specii de codobaturi și fâse, care sunt în general migratoare, mai rar sedentare sau de pasaj:
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
redusă și acoperite cu păduri, precum Muntele Massime, popular printre excursioniști. Versanții sudici sunt acoperiți cu păduri, precum și cu silvostepă, având poieni cu diferite ierburi. Fiecare zonă a rezervației are particularitățile sale. Rezervația este situată la capătul sudic al ecoregiunii "Tundra și pădurile montane din munții Ural", care este o zonă de întâlnire între zonele de vegetație din Europa și din Asia (peste Munții Ural). (WWF ID#610). Clima rezervației este continental-umedă (Clasificarea climatică Köppen Dfc), fiind caracterizată prin mari variații
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
pot aduna în stoluri. Pentru a cuceri femela, masculul execută acrobații complexe în zbor, aterizând în cuibul ei într-o manieră grandioasă. Atât masculii, cât și femelele sunt monogami. Ciufii de câmp își amenajează cuiburile în spații deschise, ca preeria, tundra, savana, lunca. Cuiburile propriu-zise sunt confecționate din frunze, fire de iarbă și pene. Femela depune 4-7 ouă; acest număr poate varia până la 12 ouă în anii în condiții de abundență a hranei. Clocirea are loc o dată pe an. Ouăle sunt
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
tinere călătoresc în stoluri.În general, corbii sunt certăreți dar, au demonstrat că sunt extrem de devotați familiilor lor. Corbii comuni sunt omnivori și foarte oportuniști: Dietele lor variază considerabil mai ales cu locația sau sezonul. De exemplu,corbii aflați în tundra Arcticului de Nord sau Alaska obțin aproximativ jumătate din energia de care au nevoie mâncând rozătoare foarte mici ,iar cealaltă jumătate o obțin prin hrănirea cu potârnichi de zăpadă. În unele locuri sunt în principal necrofagi, hrănindu-se cu hoituri
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
un oraș închis pentru străini (excepție făcând cetățenii Belarusului). Moscheea din Norilsk, ce aparține comunității locale de tătari, este considerat cel mai nordic loc de rugăciune pentru musulmani din lume. Cea mai mare parte a ținutului invecinat este format din tundră lipsită de vegetație. Norilsk are un climat extrem de aspru. Temperatura medie a lunii februarie este de -35 °C, iar cea a lunii iulie este de +12 °C. Temperatura medie anuală este de aproximativ -13 °C și au fost înregistrate și
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
delimitată clar de delta lui Lena, ca și de lanțul de nord al munților Verkhoyansk. În zona centrală a Câmpiei Siberiei de Nord, altitudinea nu depășește 754 m. Câmpia Siberiei de Nord este o regiune de smârc cu vegetație de tundră, în nord fiind solul înghețat permanent, ceea ce face ca solul să aibă o umiditate scăzută permițând numai dezvoltarea mușchilor și lichenilor. Ape curgătoare mai mici: Pjassina, Cheta, Kotui, Hatanga, Anabar, Olenjek. Salechard, Dudinka, Norilsk, Chatanga
Câmpia Siberiei de Nord () [Corola-website/Science/316868_a_318197]
-
era încă posibilă, unii oameni sugerau modalități de a trimite semnale către extratereștri chiar înainte ca radioul să fie descoperit. Carl Friedrich Gauss a sugerat ca un triunghi uriaș și trei pătrate(teorema lui Pitagora), ar putea fi trasate pe tundra siberiană. Contururile formelor ar putea fi dintr-o fâșie largă de zece mile de pădure din pin, iar interioarele din secară sau grâu. Joseph Johann Littrow a propus folosirea Saharei ca o tablă. Tranșee gigante de mai multe sute de
Comunicarea cu inteligența extraterestră () [Corola-website/Science/336675_a_338004]
-
Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ('Hyla arborea"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănen ("Triturus vulgaris"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Păsări protejate: cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), potârniche de tundra ("Aegolius funereus"), ploier-de-munte ("Eudromias morinellus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), presura de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), huhurez mare ("Strix
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Tundra este o zonă de vegetație situată la nord de zonă pădurilor, ocupând regiunile cu climă subarctica (extremitatea nordică a Europei, Asiei și Americii de Nord și unele regiuni din sudul Oceanului Înghețat sau Arctic). Biotopul tundrei este neprielnic organismelor. Creșterea și înmulțirea
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
Tundra este o zonă de vegetație situată la nord de zonă pădurilor, ocupând regiunile cu climă subarctica (extremitatea nordică a Europei, Asiei și Americii de Nord și unele regiuni din sudul Oceanului Înghețat sau Arctic). Biotopul tundrei este neprielnic organismelor. Creșterea și înmulțirea organismelor vii este foarte dificilă din cauza condițiilor naturale. Temperatura nu depășește -60° C iarnă și 0° C vară. Luminozitatea este redusă. Solurile sunt foarte sărace. Vânturile sunt reci și micșorează temperatura simțită subiectiv de
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
organismelor. Creșterea și înmulțirea organismelor vii este foarte dificilă din cauza condițiilor naturale. Temperatura nu depășește -60° C iarnă și 0° C vară. Luminozitatea este redusă. Solurile sunt foarte sărace. Vânturile sunt reci și micșorează temperatura simțită subiectiv de organisme. Floră tundrei este foarte săracă. Condițiile specifice (perioadă scurtă de vegetație, vânturi, îngheț peren, soluri reci și suprasaturate cu apă), au determinat la plante apariția unor adaptări caracteristice. Tundra este formată din plante cu înălțimi reduse (arborii lipsesc complet), de obicei perene
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
foarte sărace. Vânturile sunt reci și micșorează temperatura simțită subiectiv de organisme. Floră tundrei este foarte săracă. Condițiile specifice (perioadă scurtă de vegetație, vânturi, îngheț peren, soluri reci și suprasaturate cu apă), au determinat la plante apariția unor adaptări caracteristice. Tundra este formată din plante cu înălțimi reduse (arborii lipsesc complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomina mușchii și lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar în sud, arbuștii pitici și tufișurile scunde (salcie polara, mesteacăn pitic
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
din plante cu înălțimi reduse (arborii lipsesc complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomina mușchii și lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar în sud, arbuștii pitici și tufișurile scunde (salcie polara, mesteacăn pitic). Zona de tundra este slab populată . Rozătoarele mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele făcute în zăpadă, hrănindu-se cu mușchi și licheni- plantele specifice tundrei. Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările calde
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
colorate, iar în sud, arbuștii pitici și tufișurile scunde (salcie polara, mesteacăn pitic). Zona de tundra este slab populată . Rozătoarele mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele făcute în zăpadă, hrănindu-se cu mușchi și licheni- plantele specifice tundrei. Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările calde: rate, giste, lebede, pescăruși, cufundari, nagiti, cocori etc. Apariția în tundra a păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu păsările
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
și tufișurile scunde (salcie polara, mesteacăn pitic). Zona de tundra este slab populată . Rozătoarele mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele făcute în zăpadă, hrănindu-se cu mușchi și licheni- plantele specifice tundrei. Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările calde: rate, giste, lebede, pescăruși, cufundari, nagiti, cocori etc. Apariția în tundra a păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu păsările călătoare, întâlnim și păsări sedentare, adaptate
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
trăiesc în tunelele făcute în zăpadă, hrănindu-se cu mușchi și licheni- plantele specifice tundrei. Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările calde: rate, giste, lebede, pescăruși, cufundari, nagiti, cocori etc. Apariția în tundra a păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu păsările călătoare, întâlnim și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la rândul lor, servesc drept pradă carnivorelor
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
Circus pygargus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciocârlie
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
pot fi găsiți în regiunea mediteraniană. În România se întâlnește o singură specie - "Euscorpius carpathicus", observată în sud-vestul țării. Scorpionii populează în aproape toate tipurile de habitate, inclusiv zonele alpine joase, pădurile tropicale, deșerturile aride, dar lipsesc în ecosistemelor boreale, tundra, taiga munții înzăpeziți. De regulă, trăies în sol, printre stânci, în scorburi, nisipuri sau zonele de litoral ("Euscorpius carpathicus"). Una dintre primele apariții ale scorpionilor în cultura umană este denumirea constelații și includerea sa în cele douăsprezece zodii de astronomii
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), caprimulg (Caprimulgus europaeus), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
opera poetică a lui Ion Amăicălițului. Am rămas stupefiat, nu-mi venea să-mi cred ochilor. Multe seri ne distraserăm noi pe seama acestui troglodit care scria versuri neaoșiste elogiind, amenințîndu-ne parcă, un soi de țărani primitivi care purtau cu mândrie tundre sure pe umeri și cât erau ei de devotați partidului și îi stârpeau pe contrarevoluționarii de prin munți. Bineînțeles că "opera" lui poetică era mai vastă, publicase volume despre aproape toate meseriile, compuse în general din imnuri (o încurcase doar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]