620 matches
-
de nutrienți care se scurg în râuri prin reactivarea zonelor umede deja drenate. Proiectul DESIRE utilizează o strategie complexă care include elaborarea de recomandări politice, crearea de noi informații prin modelare și utilizarea de situri pilot pentru a demonstra reumectarea turbăriilor și implementarea paludiculturii. Prin îmbunătățirea cunoștințelor și a competențelor și printr-o mai bună utilizare a resurselor tehnice și umane, proiectul intenționează să consolideze capacitatea factorilor de decizie de a pune în aplicare reglementări care să încurajeze gestionarea turbăriilor pentru
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
reumectarea turbăriilor și implementarea paludiculturii. Prin îmbunătățirea cunoștințelor și a competențelor și printr-o mai bună utilizare a resurselor tehnice și umane, proiectul intenționează să consolideze capacitatea factorilor de decizie de a pune în aplicare reglementări care să încurajeze gestionarea turbăriilor pentru reținerea nutrienților. ONG-urile, factorii de decizie în domeniul silviculturii și al gestionării apei, asociațiile de fermieri, administratorii agricoli și consultanții sunt câteva dintre grupurile țintă din bazinul hidrografic Neman. Acțiunea 52: Creșterea gradului de colectare și tratare a
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
Obiectivul 9 se aplică întregului proces de realizare a programului de măsuri. Este esențial ca în domeniul agricol să se respecte Normele privind Condiționalitatea (GAEC), care au fost stabilite pentru a proteja zonele sensibile, cum ar fi zonele umede și turbăriile, și pentru a menține echilibrul ecosistemelor. Crearea de zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă, gestionarea lucrărilor solului pentru a limita eroziunea și dedicarea unui procentaj minim din suprafața agricolă zonelor neproductive sunt măsuri esențiale pentru a asigura o agricultură
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
Ziua Mondială a Zonelor Umede, fiind printre primele convenții referitoare la conservarea patrimoniului natural. Scopul principal al Convenței de la Ramsar îl constituie conservarea zonelor umede, a faunei și florei caracteristice (www.rowater.ro). „Zonele umede cuprind: întinderi de bălți, mlaștini, turbării, suprafețe de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește 6 metri”. Deoarece ONU a declarat anul 2011 ca
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
județul Constanța) (www.rowater.ro). În județul Botoșani, trei zone umede au fost declarate arii naturale protejate de interes comunitar, datorită faptului că adăpostesc numeroase specii de păsări protejate în Uniunea Europeană: Lacul Stânca-Costești, Iazurile de pe Valea Bașeului - Podrigăi - Ibănesei și Turbăria Lozna. Ele fac parte din Rețeaua Ecologică Europeană NATURA 2000 (www.apmbt.ro). Scop: cunoașterea caracteristicilor și a rolului zonelor umede, a cauzelor degradării acestora în vederea conștientizării necesității conservării ecosistemelor specifice lor. Obiective: - însușirea noțiunii de zone umede; - cunoașterea
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
pești și cinci specii de păsări specifice zonelor umede; - a patra grupă: să prezinte cinci exemple de zone umede din țară. Zonele umede sunt prezente peste tot, de la tundră la tropice; se apreciază că, la scară globală, zonele umede (lacuri, turbării, terenuri mlăștinoase, câmpii inundateă ocupă o suprafață de 778 milioane de hectare, și conform unor surse ar putea crește până la 4462 milioane de hectare? Mangrovele acoperă circa 240.000 de km² de zone costiere, iar recifele de corali cam 600
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
în Ad Malum. De origine latină sunt termenii de bază fântână (fontana), puț (puteus), râu (rivus), fluviu (flumen), mare (mar), lac (lacus), umed (humidus), vâltoare (voltoria), folosit și pentru a desemna o instalație hidraulică populară; burugă, un loc mlăștinos, o turbărie instabilă, vorax = lacom, gata să înghită; bătătoare (abitus), desemnând în Țara Făgărașului un canal abătur; săpata (sapere) - un curs artificial de apă. Merită să ne oprim puțin asupra originii latine a cuvântului rivus, cu sensul de canal, conductă de apă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
apă derivat, abătut; iaz (iazu); râmnic, un lac de pește, de la rubnikŭ; crac, de la krakŭ, braț de râu. Cuvântul viroagă ar putea veni de la slavul virŭ, dar și mai plauzibil de la latinescul vorago = prăpastie, precum burugă, un loc mlăștinos, o turbărie instabilă, de la latinescul vorax = lacom, gata să înghită. De la sârbi, cu folosință mai ales în vestul țării, s-a luat cuvântul ierugă, cu sensul de canal derivat, precum iazul morii. Din această sursă ne vine și mlacă sau mlaștină (mlaka
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
trecut în numele unor mici cursuri de apă, de obicei pornindu-se de la cuvinte legate de ape din aceste limbi, precum Pârâul Căltăbăului, venind din germana sașilor de la kalt = rece, Bach = pârâu, sau Rior de la Rohr = trestie, sau Mărghile, de la Mergel = turbărie (și acesta de la latinul vorax, - iginis = prăpastie) și, în fine, din ungară - sebeș = iute. *** Este interesant de văzut mai de aproape mecanismul unor astfel de influențe și preluări complexe. Astfel, pe Bistrița moldoveană, hidronim evident slav pentru cursul principal, avem
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o analiză a solului și să aplicați corecțiile în mod progresiv. Scopul este modificarea blândă a pH-ului solului. Turba Turba nu este altceva decât un amestec de mușchi acvatici în descompunere: o găsim deci în zonele mlăștinoase (numite și turbării). Ea nu posedă proprietăți nutritive, dar permite reținerea apei, ca un burete, ceea ce o face foarte interesantă pentru solurile ușoare. Trebuie udată înainte de a fi folosită. Gunoiul de grajd Există două tipuri de bălegar: cald și rece. Cel din urmă
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
în tunet durerea lor mugindă, Gândirile de foc. Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere, Eu singur n-am cui spune nebunul meu amor, Căci mie mi-a dat soarta amara mângâiere O piatră să ador. Murindului speranța, turbării răzbunarea, Profetului blestemul, credinței Dumnezeu, La sinucid o umbră ce-i sperie desperarea, Nimic, nimica eu. Nimica, doar icoana-ți care mă învenină, Nimic, doar suvenirea surâsului tău lin Nimic decât o rază din fața ta senină, Din ochiul tău senin
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
merișorul (Vaccinium vitis idea). Tundra higrofilă este reprezentată mai ales de formațiunile de mușchi, ocupă denivelările de relief unde se adună mai multă apă, unde se formează suprafețe mlăștinoase, turba de sphagnum 20, și crește salcia și mesteacănul pitic. 20 Turbăriile ocupă cca.2% din suprafața uscatului și se formează prin acumularea de materie vegetală parțial descompusă. Cele mai multe turbării s-au format după retragerea ghețarilor la sfârșitul ultimei ere glaciare, cu cca 9000 ani în urmă. Rata de formare a turbei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
unde se adună mai multă apă, unde se formează suprafețe mlăștinoase, turba de sphagnum 20, și crește salcia și mesteacănul pitic. 20 Turbăriile ocupă cca.2% din suprafața uscatului și se formează prin acumularea de materie vegetală parțial descompusă. Cele mai multe turbării s-au format după retragerea ghețarilor la sfârșitul ultimei ere glaciare, cu cca 9000 ani în urmă. Rata de formare a turbei este de cca.1mm/an. Reprezentând prima etapă în formarea cărbunilor, turba este utilizată drept combustibil, chiar dacă are
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
topirea permafrostului crează spații inundate sau înmlăștinite. Aici are loc fie o creștere a ritmului de producere a CH4, fie o scădere a ritmului în care are loc oxidarea CH4. Acest fenomen se întâmplă deja în cazul lacurilor siberiene, a turbăriilor din Canada sau din Suedia nordică. Este evident că nu toate ecosistemele din tundră vor răspunde la fel la dezghețul permafrostului. Emisiile de gaze generate depind de cantitatea, distribuția și compoziția materiei organice stocate în permafrost. III.3.2. TERITORII
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
André-Victor Cornil „Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, anatomie et l’histologie patologiques des maladies infectieuses“ (1885). Acest prim tratat de bacteriologie din lume îl situează pe Victor Babeș printre fondatorii microbiologiei moderne, cunoscut prin studiile sale asupra turbării, difteriei, tuberculozei, pelagrei etc. A descoperit corpusculii Babeș-Negri, cu valoare de diagnostic, în celulele creierului animalelor bolnave precum și peste 50 de germeni infecțioși și a fundamentat seroterapia. Concepția sa asupra antagonismelor microbiene îl înscrie printre precursorii antibioticelor. Contribuțiile sale în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
decât marginea anterioară a pronotului. Al 3-lea articol al tarselor anterioare de trei ori mai lung decât articolul 2. Pretarsul picioarelor posterioare ceva mai lung decât al 3-lea articol tarsal. Specie acidofilă răspândită în bălțile din păduri și turbării. l=3 mm. ♂ Ghearele picioarelor anterioare despicate, la fel ca la specia precedentă (fig.28a, pag.27) 3 Hydroporus tristis Paykull (varians Lec., ruficapillus Mannh.) Capul roșcat-maroniu, întunecat după ochi. Pronotul negru, elitrele roșcat-maronii cu discul de nuanță mai închisă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
puncte. Partea ventrală a corpului cu reticulații fine. Metasternul, coxele posterioare și partea anterioară a abdomenului dispun de o punctuație accentuată și rară. Ultimul sternit abdominal are o punctuație ștearsă. Răspândită în regiunile mlăștinoase, în băltoacele din păduri și în turbării. l=3,4-3,6 mm. ♂ Primul articol al tarselor anterioare și mediane ușor lățit. 10 Genul Graptodytes Seidlitz Specii de talie redusă (2-3 mm), relativ asemănătoare cu cele din genul Hydroporus, de care se diferențiază prin prezența unor strii laterale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini calcaroase, cu Cladium mariscus * Izvoare petrifiante, cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini calcaroase, cu Cladium mariscus * Izvoare petrifiante, cu formare de travertin
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini calcaroase, cu Cladium mariscus * Izvoare petrifiante, cu formare de travertin (Cratoneurion) * Mlaștini
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini calcaroase, cu Cladium mariscus * Izvoare petrifiante, cu formare de travertin (Cratoneurion) * Mlaștini alcaline * Vegetație pionieră alpină, cu Caricion bicoloris-atrofuscae 5
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini calcaroase, cu Cladium mariscus * Izvoare petrifiante, cu formare de travertin (Cratoneurion) * Mlaștini alcaline * Vegetație pionieră alpină, cu Caricion bicoloris-atrofuscae 5. Habitate de stâncării și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european și cu Carpinion betuli * Stejăriș, cu Galio-Carpinetum * Păduri pe pantă, grohotiș sau ravene, cu Tilio-Acerion * Stejăriș bătrân acidofil, al câmpurilor nisipoase, cu Quercus robur * Pădure de frasin termofil, cu Fraxinus angustifolia * Turbării împădurite * Păduri aluviale, cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) * Păduri mixte, cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) * Păduri panonice, cu Quercus petrae și Carpinus betulus * Păduri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aceleași boli, numită "imunitate încrucișată" (inocularea variolei vitelor), era cunoscut din experiențele lui Jenner (1796). Pasteur descoperă imunizarea prin slăbirea artificială a virulenței microbilor, fie prin oxigenare, fie prin menținerea culturii timp mai îndelungat. Reușește astfel să prepare vaccinul contra turbării și pe cel contra antraxului. Pasteur inițiază cursuri, explicând medicilor importanța igienei mâinilor înaintea operațiilor. Organizează, în institutul său, cinci departamente: de microbiologie generală, de igienă aplicată, de microbiologie morfologică și două de tehnici microbiologice de cercetare. Modelul a fost
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în apropierea intrării principale. În secție se cultivă circa 2000 de taxoni ierboși și lemnoși, dispuși conform sistemului de clasificare elaborat de A. Borza și îmbunătățit după alte noi teorii filogenetice. În cadrul acestui sector s-au amenajat : un acvariu, stâncării, turbării, iar dintre unitățile sistematice de plante existente amintim pe cele aparținând familiei Toxodiaceae, fam. Pinaceae, fam. Ephedraceae, fam. Magnoliaceae, fam. Cupressaceae, fam. Labiatae, fam. Betulaceae, fam. Fagaceae, etc. Complexul de sere: cu o suprafață de 2500 m2 este alcătuit din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]