11,705 matches
-
dormitor, o lovitură de pistol răsună între zidurile casei. O șuviță de sînge trecu pe sub ușă, traversă camera, ieși în stradă, luă drumul cel mai scurt printre trotuarele inegale, coborî scări și urcă parapete, se prelinse de-a lungul străzii Turcilor, ocoli la dreapta, apoi la stînga, se întoarse în unghi drept în fața casei Buendía, trecu pe sub ușa închisă, traversă salonul pe lîngă pereți, ca să nu păteze covoarele, își urmă calea prin cealaltă sală, descrise o curbă mare pentru a ocoli
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
unde Úrsula se pregătea să spargă trei duzini de ouă pentru mîncare. - Maică Precistă! - urlă Úrsula. Urmări șuvița de sînge cale întoarsă, traversă hambarul, trecu prin veranda cu begonii - traversă sufrageria și saloanele - apoi coti spre stînga pînă în strada Turcilor - trecu de piață și intră pe ușa unei case unde nu pusese niciodată piciorul, împinse ușa dormitorului și fu gata să se înece de mirosul prafului de pușcă ars, îl găsi pe José Arcadio întins cu fața în jos, peste
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
ei biruiră toți dușmanii dinafară, Și își apărară mama, și credința-și apărară. 1394 Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zid Lângă care să prăvale mult temutul Baiazid. Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni, Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni. 1475-1476 Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari, Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari. Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer, La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
trup un zid Lângă care să prăvale mult temutul Baiazid. Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni, Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni. 1475-1476 Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari, Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari. Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer, La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români. Și înscrisu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară,Și își apărară mama, și credința-și apărară.1394Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zidLângă care să prăvale mult temutul Baiazid.Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni,Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni.1475-1476Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari,Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari.Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer,La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier.1595Ca
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
al țării trup un zidLângă care să prăvale mult temutul Baiazid.Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni,Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni.1475-1476Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari,Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari.Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer,La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier.1595Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni,Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români.Și înscrisu-s
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
46.5% sunt uyguri și nu toți sunt de acord cu ideea separării de China. Denumirea de uygur, nu a mai existat de secole, până la Conferința Sovietelor din Tașkent din anul 1921, unde a participat și o delegație de musulmani turci din zona actualei regiuni «autonome» Xinjiang, respectiv din bazinul Taram. Abia în anul 1934, majoritatea locuitorilor provinciei Xinjiang au aflat că sunt „uyguri”. În realitate sunt «turkic muslims» (în engleză), vorbitori de limbă înrudită cu limba turcă. Găgăuzii vecini cu
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
popoare, lanuri și animale. Istrul a primit, mai târziu, de la romani, numele Danubius. Apoi, În limba fiecărei țări riverane a devenit Donau la nemți, Dunaj la slovaci, Duna la maghiari, Dunav la bulgari și sârbocroați, Dunai la ucraineni, Tuna la turci... Românii l-au botezat simplu, după romani, Dunărea, iar englezii Danube, ca și francezii. Privesc o hartă veche cu zonele geografice pe care le reprezenta fostul regat al Daciei, atestat documentar Încă de pe vremea lui Burebista, „cel dintâi și cel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mulți evrei nevinovați, în inima Olteniei nu au existat aceste tragedii. La recensământul din anul 1937, în orașul Craiova trăiau într-o deplină înțelegere, 53.361 români, 13.129 evrei și 1.324 alte etnii, maghiari, germani, italieni, greci și turci. Pe meserii, situația existentă în oraș, se prezenta în felul următor: cerealiști-10 români/17 evrei, comisionari-8/20, garaje auto-2/4, magazine haine-15/21, magazine galanterie-8/16, magazine porțelanuri-8/14, cinematografe-2/4 și multe altele. (24) Evreii craioveni au fost devotați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vesel pus pe nebunii, neastâmpărat, trăsături ce l-au făcut pe generalul Traian Moșoiu să-l poreclească după cuvântul popular „Zavaidoacă” (cuvânt rămas ca amintire de pe timpul când muscalii de-a călare au trecut Prutul la 1877 ca să lupte împotriva turcilor, dar în loc să se întoarcă la „hazaica” lor acasă, le-a plăcut să stea pe teritoriul României, iar la petreceri cântau de mama focului: „Zavai-zavai!... Cazacioc, Zavai-doc, să mai bem un poloboc”, rămânând ca să se păstreze în conștiința poporului „ZAVAIDOC”. S-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
strigă, râde, se îmbrățișează. Ba unii aruncă cu pălăriile în vânt. De nemărginită fericire. Au fugit nemții! îmi declară un bătrân cu lornion având lănțișor dus după ureche... De, domnule, au pierit, așa, peste noapte!... Au fugit și bulgarii, și turcii... Strada Holban e pustie... mahalagiii adună hârtiile, afișele... Foiță de țigare. Ecranul memoriei fixează ce nu trebuie, și deseori omite decisivul. Așa de exemplu nu pot uita negul interlocutorului, cu păr rar și roșu, îl văd deasupra mustății, ca o
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
putere sau chemare în această direcție. Am constatat, am comunicat opiniile mele între intimi, i-am prevenit, într-un fel. Nu ascund însă că m-a atras sinceritatea... da, sinceritatea acestei mișcări, într-o țară total coruptă. Mai întîi de turci, apoi de fanarioți, de politicienii români veroși de după... Iată, îmi spuneam, o generație care încearcă să vindece acest neam urgisit de tarele sale psihice, naționale, de balcanismul corupt..." (p. 188). Cel puțin la fel de lucidă este Sisi și atunci când analizează sistemul
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
mulți evrei nevinovați, în inima Olteniei nu au existat aceste tragedii. La recensământul din anul 1937, în orașul Craiova trăiau într-o deplină înțelegere, 53.361 români, 13.129 evrei și 1.324 alte etnii, maghiari, germani, italieni, greci și turci. Pe meserii, situația existentă în oraș, se prezenta în felul următor: cerealiști-10 români/17 evrei, comisionari-8/20, garaje auto-2/4, magazine haine-15/21, magazine galanterie-8/16, magazine porțelanuri-8/14, cinematografe-2/4 și multe altele. (24) Evreii craioveni au fost devotați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vesel pus pe nebunii, neastâmpărat, trăsături ce l-au făcut pe generalul Traian Moșoiu să-l poreclească după cuvântul popular „Zavaidoacă” (cuvânt rămas ca amintire de pe timpul când muscalii de-a călare au trecut Prutul la 1877 ca să lupte împotriva turcilor, dar în loc să se întoarcă la „hazaica” lor acasă, le-a plăcut să stea pe teritoriul României, iar la petreceri cântau de mama focului: „Zavai-zavai!... Cazacioc, Zavai-doc, să mai bem un poloboc”, rămânând ca să se păstreze în conștiința poporului „ZAVAIDOC”. S-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Constantin Țoiu Praful s-a ales de alianța cu năbădăioasa țigănime. De turci, ea fuge mâncând pământul... Ce-i cu tăcerea aceasta?... Poetul apucă de un colț cerul, și încet-încet îl trage ca pe o cortină... Dacă, în est ungher al Europei, Tatăl ceresc a ținut cu cineva, El a ținut, precis, nu
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
se explică interesul Lui?... Pentru ce îl cheamă la El pe Gavril, ministrul Său de externe, instruindu-l să se ducă urgent la domnitorul Munteniei și să-i spună să termine, că norodul lui va mai păți vreme lungă al turcilor jug... Solul ceresc coboară degrabă la București, și, în intimitate, înainte de a fi primit de Vodă, se întâlnește pe la cancelariile mai mici cu prieteni, cunoscuți, ceva neamuri de prin Muntenia, cu a lu^ Găvrilă-n sus, cu a lu^ Găvrilă-n jos
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
13 august 1595, cetatea făgețeană a intrat în stăpânirea Principatului Transilvaniei, cunoscând o etapă de refacere sub conducerea lui Ștefan Bekes. Până la Pacea de la Karlovitz (1699), când se hotărăște demolarea ei, cetatea a constituit obiectul unor aprige confruntări dintre români, turci și austrieci. Șantierul arheologic s-a deschis în 11 august, printr-o colaborare a Liceului Teoretic „Traian Vuia“ Făget cu Asociația Culturală Phantom cu sediul la Berlin. Sub coordonarea lect. univ. Alexandru Rădulescu (Timișoara), muzeografului Răzvan Pinca (Lugoj), a prof.
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
de episcopul de Lugoj, P.S. Alexandru Mesian. LILIANA SCRIPCĂ Fundația „Țăranul bănățean“ l Fonduri de peste 225 milioane de lei Reprezentanții fundației „Țăranul bănățean“, organizație non-profit, ai cărei membri fondatori sunt dl Florentin Cârpanu, coordonatorul grupului de firme „Agrobanat“, dl Ioan Turc, directorul S.C. „Comagra“, și dl Nicolae Oprea, directorul general al D.A.D.R. Timiș, au prezentat, în cursul acestei săptămâni, bilanțul activității acesteia, anunțând că în cele trei luni de existență în conturile organizației s-au strâns peste 225 milioane
Agenda2003-35-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281409_a_282738]
-
reciprocă între Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei. Israelul a acceptat autoguvernarea palestiniană în Fâșia Gaza și în Ierihon, iar O.E.P. a recunoscut statul Israel și a acceptat să renunțe la metodele violente de luptă. Vineri, 12 septembrie ÎNFRÂNGEREA TURCILOR LA VIENA Acum 320 de ani, a luat sfârșit asediul la care armata otomană a supus capitala Austriei cu începere din 17 iulie 1683. Victoria armatelor unite austro-ungară, poloneză - conduse de regele Ioan III Sobieski - și a confederaților germani în
Agenda2003-36-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281428_a_282757]
-
de-a VIII-a ediție. Iar pentru a fi în pas cu timpurile, asociația pregătește și o pagină proprie pe Internet. Primele școli Cele dintâi școli primare din Timișoara aparțin, surprinzător, românilor. În arhiva Primăriei timișorene stă scris că după ce turcii au părăsit Timișoara a rămas aici o școală cu elevi valahi, cuțovlahi și iliri. Nu se știe cât timp a funcționat această școală. Este cunoscut, însă, că în anul 1758, în Maierele Timișoarei era o școală confesională română, iar o
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
traficanți, după care rămânea în umbră, pentru a supraveghea operațiunea și a încasa banii la final. Cel aruncat în față era Y.C. Pentru scoaterea din România a transfugilor erau folosite două metode: fie erau trecuți ilegal granița româno-sârbă, fie turcii treceau prin vamă, având vize sârbești în pașaport. În Serbia, rețeaua avea legături care asigurau obținerea vizelor de la diverse consulate. Pașapoartele imigranților erau duse ilegal în țara vecină, unde, cu complicitatea altor membri ai filierei, erau aplicate vizele. Documentele se
Agenda2004-4-04-lege () [Corola-journal/Journalistic/281988_a_283317]
-
sârbești în pașaport. În Serbia, rețeaua avea legături care asigurau obținerea vizelor de la diverse consulate. Pașapoartele imigranților erau duse ilegal în țara vecină, unde, cu complicitatea altor membri ai filierei, erau aplicate vizele. Documentele se întorceau pe aceeași rută, iar turcii pătrundeau fără nici o problemă în Serbia.
Agenda2004-4-04-lege () [Corola-journal/Journalistic/281988_a_283317]
-
Văii, partea cea mai pitorească fiind Clisura Dunării pe raza localităților Eselnița și Dubova. Cercetările arheologice efectuate între anii 1966-1970 au evidențiat existența unor vechi urme de viețuire ale omului în aceste părți, printre acestea numărându-se „Idolul de la Cuina Turcului“, cea mai veche manifestare de artă de pe teritoriul țării noastre. Ana-Maria Grad Bisericile de lemn ale Banatului l Valori de arhitectură și de artă Documente incontestabile atestă faptul că, îndeosebi, partea centrală și de răsărit a Banatului era ocupată cu
Agenda2004-16-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282327_a_283656]
-
de artă veche expune obiecte de cult, manuscrise, tipărituri, inclusiv Cazania de la 1643 a lui Varlaam. Întemeiată în 1655 de Episcopul Ghedeon al Hușilor, Mănăstirea Sihăstria a fost rectitorită în 1734 de Episcopul Ghedeon al Romanului. Prădată și incendiată de turci în 1821, refăcută în 1824, mănăstirea este părăsită între 1870-1909, renașterea ei datorându-se starețului Ioanichie Moroi. În timpul anilor grei de comunism, mănăstirea a fost condusă de Arhim. Cleopa Ilie, care a schimbat vieți prin rugăciuni. Între 1496-1497, Ștefan cel
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
la Vatra Luminoasă un an de zile - cu o dezlipire de retină, și, după cca 1-2 ani, și-a pierdut vederea. Odată cu accidentul tatălui său a dat și “Banca Bercovici” faliment, dar și “Marmoros Blank”, care erau bănci evreiești. armeni, turci... Am prins după ureche; am învățat turcește, bulgărește... Bulgara se aseamănă cu rusa, așa că, am învățat rusa foarte ușor; armenește n-am învățat fiindcă e cam greu. În 1940 s-a cedat Silistra, bulgarilor, prin Acordul de la Craiova și, sub
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]