129 matches
-
modă aclamațiile: mai curând dușmănii și grimase; însuși cu grimasa mâniei pe față. Până la urmă s-au hotărât să-1 radă din peisaj Nu fără a-1 umili și mort refuzându-i trupul Să-i fie expus după datină și în turcitul oraș Muzeul nemaifiind în acest caz "capelă mortuară"... Hăituit să fie remis din nou - acum nemuritor și rece - în orașul cu teiul lui Eminescu unde fu îngropat în mare triumf cu salve de tun și fanfare numai că La ultima
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
ca de-un miracol se clătinară în mine Plopii și nucii, în zărania anilor, tot mai amarilor, Cu jalea Ardealului, dinspre Sibii, în uluiri carpatine Până la casa popii, dinsus, pe-o uliță a Rășinarilor. Pot prăfui margini de târg, neamuri turcite, dând Văcăreștilor Loc de popas, cu martiri și scurtări, și schimbări de domnie, Un călăuz, cântăreț, fiul popii din lumea poveștilor A răsărit ca un mag, după drumuri prin nemărginirea pustie. Cuprins de neliniști, într-un octombrie umbros, potrivindu-mi
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
adevăratele creiere ale metabolismului proștilor și suficienților Târg cu bordeluri și bodegi acre unde bei ca să uiți, unde nu poți lega o vorbă cu nimeni, cu nimeni, din pricina zgomotului asurzitor al morilor de oase, într-o mahala mirosind a lavandă turcită, bârfitoare, crăcănată, credulă, hâtră și bocitoare, sarcastică, peticită, cu cai mascați, liliachie, virgină amânată în care laptele s-a covăsit, curvă, crăcănată, soldățească, alcoolică, hoață, batjocoritoare, ucigașă, blândă lățoasă, înstelată cu coji de semințe, cu sânii pe burtă, cu sfârcuri
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
formidabil de corespondență. Mă refeream la o vocație constructivă, exact în sensul a ceea ce spuneați dumneavoastră despre instrumentele necesare, despre instrumentele fundamentale ale unei culturi. La urma-urmei, în forma lui elementară, la nivelul începutului de veac nouăsprezece, dintr-o țară turcită... A.M. : ...dar vă dați seama că pentru epocă gestul lui Dinicu Golescu e infinit mai important decât ce am făcut eu și alții de această categorie. Există o tradiție românească de a ne integra în Europa și de a, și
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
doi Florin Manolescu își trădează cu grație formația umanistă. Există în povestirile sale mult umor livresc și aluzie literară. Dar și o mare cantitate de aluzie să-i spunem reală, la o realitate concretă. Un personaj dintr-un secol XX turcit, în care București se scrie Bükreș, iar atmosfera e apăsătoare ca în 1984, pleacă într-o călătorie în secolul XIX, unde cheiurile Dîmboviței sînt încă joase și la librăria Socec se vinde dicționarul lui Laurian, pentru a rezolva o eroare
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
ceausism!). Se va vedea atunci cît de mare, de neînchipuit de cruntă a fost opresiunea comunistă în țara noastră - comunism sovietic plus comunism autohton, "daco-roman", naționalist și balcanic (vorba poetului Radu Poenaru, el însuși victima a comunismului: într-o țară turcita). Cît de grele au fost pătimirile românești. Nu au fost, însă, illo tempore, auzite și înțelese durerile noastre. Exilul românesc și-a făcut datoria, nume celebre au denunțat exacțiunile, șiruri întregi de patrioți români din străinătate și-au sacrificat viața
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
la nivel popular, folcloric, prin epitetele uneori pitorești sau imaginile totdeauna semnificative, cu ajutorul cărora poporul, "gura lumii", definea și aprecia pe conducători: cel Bun, cel Rău, cel Viteaz, cel Cumplit. Chiar epitetele fizice sau circumstanțiale aveau o rezonanță valorică: Șchiopul, Turcitul. Cu atât mai mult admirabilele metafore aplicate unor conducători fictivi: Ciubăr sau Papură Vodă, valabile și astăzi. La nivel cult, o neașteptată justificare a puterii prin forță vine din partea Mitropolitului moldav Dosoftei care, traducând Psalmii, a mai adăugat de la el
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
-nvecinate ca o turmă fără păstor, aducând luminarea, prin sfânta scopire, multor creștini de pe alte meleaguri. Străbătură, sprel miazăzi, Principatele Unite, unde vodă Cuza, mason vândut puterilor întunericului, nu vru să-i primească, trecură măreața Dunăre și poposiră-n Bulgaria turcită, unde prinseră rădăcini din cauza rămășiței bogomililor de altădată, cu care castrații semănau în rit și-n credință. Urmîndu-i pe grădinarii bulgari, trecură iar, după câteva decenii, Dunărea, tăinuindu-și cultul și starea lor de oameni ce nu mai puteau păcătui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o țară a Făgăduinței. Iubit de un copil. „La pasarelă scândurile e putrede”. Toate acestea se Întâmplă la Casa Scriitorilor. Unde scriitorii se odihnesc și, după ce se odihnesc, scriu. Unul din ei scrie că: „Moartea-și plimbă iar trăsura / prin turcitul București / care și-a-ntrecut măsura / În fasoane hărăpești /... Visita Interioram Terae... Departe, pe șosea În Mogoșoaia, venind de la Buftea, un microbuz se hurducă spre București. Pe bancheta din spate, cu o mutră de oaie tristă și rătăcită, TU măcinând nisipul fricii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ferecătură de argint; el de fapt era stăpânul casei, tatăl lui Pavel, căruia toți îi spuneau Papa, dar vederea seimenilor răsculați îi zdrobise toată puterea de împotrivire. Își aducea aminte cum, în urmă cu un an, tot aceiași lefegii, străini turciți aduși de Matei Vodă, unchiul său, făcuseră mare jale în Târgoviște. Spintecaseră boieri și prădaseră totul în cale, dând foc la ce nu puteau lua. Făcuseră cele mai mari ticăloșii. Acum, deși om în puterea vârstei, nu-și stăpânea tremurul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
alege oameni noi în cancelarii. N-are încredere în cei vechi. Zice că sunt toți vânduți lui Fazil Ahmed Pașa Köprülü. Marele vizir are oameni peste tot. Va trebui să fie atent. Ahmed Pașa s-a înconjurat doar de albanezi turciți, dintre ieniceri. Trebuie să fie atent, își repetă el în gând. Simțea că îi clocotește sângele în vine privindu-și nevasta; deodată tresări și se trezi vorbind: — Astă seară trebuie să merg la cancelarie, marele dragoman primește la sine capuchehaia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Transilvania. Încă un pas, și toți Balcanii veneau după el, că turcii erau slăbiți. De nu-l tăiau creștinii lui Basta, era încoronat împărat al Bizanțului în Hagia Sofia la Constantinopol. Acum pare totul mai greu. Balcanii sunt împărțiți. Albanezii turciți ai lui Köprülü se bat pe mutește cu grecii lui Mavrocordat exaporitul. Și Mihai spătarul tresări ca scuturat de friguri, își aminti de privirea de gheață a lui Mavrocordat, când s-au cunoscut la Istanbul. Acela era medic și citea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nici de Paște, povestind despre pirații arabi care prind creștini și-i vând ca robi, despre jugul greu al pașalelor și vizirilor care nu mai contenesc să împileze, despre cei din devșirmé - copiii de creștini vânduți sau prinși de mici, turciți și crescuți ca niște câini în școlile de ieniceri, care se dușmănesc și se taie între ei fără milă. Printre flăcările lumânărilor îmi privegheam mortul și mă uitam la ei, la tata și la unchiul Nicos, și le citeam viața
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Uite, domnul tău, Constantin Vodă Brâncoveanu, are aur, îl cumpără pe marele vizir, pe sultana validé, pe marele muftiu, pe toți, dar își dă copila de nevastă lui Duca. De ce? — Politică... — Politică? Da, da, marele vizir e din ieniceri albanez turcit, Duca și el este albanez, albanez creștin. Se pare că ne scapă ceva din gândurile lui vodă Constantin. Nu este vorba doar de sare. Se pare că momeala cu sarea o înghiți domnia ta, eu nu prea cred în asta. — Lavinia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că s-a trezit, pasămite, într-un târziu, dintr-un "somn epimenidic"! Dar ce ne facem dacă îl judecăm pe Platon într-un context istoric, pe Platon pe care îl vedem într-o Atenă învinsă de Sparta lăudând Sparta? "Un turcit", am spune noi astăzi. Dar Aristotel, cu simpatiile lui macedonene? Dar Eminescu, cu obsesiile lui paseist-voievodale, într-o epocă în care România avea nevoie de sincronizare? Am ajuns să înțeleg târziu vorba lui Julien Benda din La trahison des clercs
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întrebă Iovănuț. — Ba m-am dus cu o jumătate de psaltire până la Târnovo, unde era o tiparniță. Da’ a merge la Târnavo era ca și cum te-ai fi dus la Stambul; plin de turci peste tot. Episodul 213 LA O DUNĂRE TURCITĂ Motive independente de voința noastră, dar bazându-se totuși pe ea și avându-i în cele din urmă încuviințarea, ne fac să strămutăm iar locul acțiunii poveștii de față, cu toate că mult ar fi plăcut sufletului nostru, mărite Cetitoriule, să zăbovească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
este foarte grav că s-a putut întâmpla. Rușii spun și scriu cuvinte solemne, cum că ei doresc doar eliberarea bieților creștini de sub stăpânirea păgână și emanciparea acelui teritoriu sub oblăduirea unei stăpâniri pravoslavnice. Ca și cum noi am fi niște bieți turciți sau islamisiți. Se mai spune că acest teritoriu românesc ar fi primit și un nume. Ah, Iancule! Ai auzit tu de vreo țară basarabească rusească? FINAL PASAJ RETRAS Iancu lăsă scrisoarea și privi în jur. Stătea într-o cămară dărăpănată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
O cobori: Pendular de-ncet, Inutil pachet, Sub timp, Sub mode În Uvedenrode. ISARLÎK Dunărea împărătească O înlănțuie, s-o crească, Lance sau catarg s-o urce În durata lumii turce. NASTRATIN HOGEA LA ISARLÎC Lui Al. R. Țara veghea turcită. Pierea o dup-amiază Schimbată-n apa multă a ierbii ce-nviază, Când, greu și drept, pe sceptrul de pai mărunt la fir, Gândacul serii urcă ghiocul de porfir. Cer plin de rodul toamnei îmi flutura - tartane - Tot vioriul umed
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
stăm ca proasta-n răscrăcărată-n fân, de ne calcă toți în picioare, dacă nu și mai rău. Totdeauna dăm vina pe greaua moștenire a trecutului. Într-adevăr am moștenit o mulțime de cuvinte împreună cu metehnele respective de la fanarioții cei turciți care ne-au supt vlaga. Bacșiș, robie, bir, mazilire, corupție, peșcheș, lașitate, caftan, abuz, ciubuc, halal, complot, aga, jaf, lefegiu, lingușeală, alai, lulea, anteriu, trândăvie, cămătărie, calicie, samavolnicie, vizir, caimacam, politichie, tâlhărie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, bașbuzuc, buluc, bairam
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și sîngele lui, Christos cam păgîn, sufletul etern al națiunii, inalterabil, identic cu sine, dar schimbător la prima bătaie de vînt, pur ca lacrima și degrabă ispitit de cei răi, latin învins de daci sau dac îndrumat de latini, pelasg turcit, barbar candid, delicatețe aspră, izvor ascuns lui însuși, mai viu cînd e mort, creat de noi din cap pînă în picioare, din păr pînă în unghii, oglinda pe care am lucrat-o să ne arate fața și reversul, țăranul român
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cetim: „Marin Preda a murit axfixiat de nule Îi intraseră pe gît cu scop precis de a-l sufoca prin vărsătură”, „Laurențiu Ulici are ochi urduroși de javră rănită”, cineva arată un „zîmbet subaltern de scatofag”, apar „sugaci descompuși”, „ministrul turcit al culturii” (aiasta-i o mare idee), „cu buricul dezgustător de gras”, multe chiară cu agiutoriul lui Dumnezeu nu Înțelegem, de se miră și cucoana, zice „mă mir că nu-ți sugi și degetul mare de la piciorul drept”, ce trebuință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Din pricina acestei atitudini critice, a acestui spirit "electic", moldovenii erau taxați, de școala adversă din Blaj și București, de "reacționari, aristocrați, slavoni, rusolatri". Dar Russo, în numele moldovenilor, se roagă de ardeleni să-i lase să lucreze în voie "limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce-a mai fi". "Noi moldovenii, dimpotrivă, simțim că mare avuție, inspirație și limbistică este în cântecele desprețuite în Ardeal, și cu ele, și voia criticului, vom urma înainte cercetările retrospective."1 În capitolul precedent, voind
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
orice origine, se împămîntenesc și că gramaticii trebuie să constate, nu să inventeze 2 -, și care se roagă: 1 Scrieri, I, p. 255. 2 Cugetări, "Romînia literară" ă1855î, p. 355, 482. "Lăsați-ne să lucrăm în voia sa limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce a mai fi...1, limba acea care le-au făcut românilor veacurile, pentru care i-au hulit, necăjit, chinuit ungurii și slavonii"2 . Această pietare a lui Russo pentru limba "asta turcită, grecită, slavonită", așa cum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sa limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce a mai fi...1, limba acea care le-au făcut românilor veacurile, pentru care i-au hulit, necăjit, chinuit ungurii și slavonii"2 . Această pietare a lui Russo pentru limba "asta turcită, grecită, slavonită", așa cum e ea, pentru limba vie, cum e în popor, vine desigur și din priceperea lui, dar și din marea lui iubire pentru poporul de la țară, pentru țărănime, care, singură, o vorbea așa, vine din adâncul lui poporanism
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
le alunge, sunt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbii române, încît trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți ă...î Celor care nu vor acea curățire defel ă care vor, ca A. Russo, ca "limba asta turcită, grecită..." să rămâie așa î, le vom răspunde că ei singuri sunt neconsecvenți, căci ei au lepădat o mulțime de vorbe grece și ruse, pe care le întrebuințau încă părinții lor, și multe din vorbele pe care le scriu dnii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]