254 matches
-
cu mult peste acoperișul mansardat. Inițial, pe clădirea turnului (între etajele doi și trei) era sculptată vechea stemă a orașului. În partea stângă se află un foișor de tip mușarbieu, închis pe verticala celor două etaje și terminat cu un turnuleț închis. În partea dreaptă iese în relief un corp terminat la partea superioară cu un fronton baroc în trei registre, decorat cu stema Bucovinei. Ferestrele sunt terminate în arc semicircular, cele de la etajul întâi având deasupra lor frontoane triunghiulare. Intrarea
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că nu mai era în funcțiune. Templul Mare din Satu Mare este una din clădirile cele mai distinctive și originale din oraș. El este construit în stil maur (cu turnuri și turnulețe fațetate) și se remarcă prin monumentalitate. Este format din parter și un etaj. Edificiul are o fațadă tripartită cu avancorp central pe care sunt marcate cele trei nave specifice unei mari sinagogi - nava centrală principală mai largă și navele laterale
Templul Mare din Satu Mare () [Corola-website/Science/317412_a_318741]
-
exterior, unde au acoperit brâul în torsadă, aflat la 0,77 m înălțime de la baza tălpii. Pronaosul susține pe grinzile sale rezistente stâlpii ce alcătuiesc scheletul trainic al turnului. Acesta se remarcă prin galeria deschisă, coiful octogonal și cele patru turnulețe de la bază. La ultima reparație, cea din 1988, s-a renunțat la acoperișul tradițional de șindrilă, biserica fiind astăzi integral învelită cu tablă. Deși vechea pictură s-a pierdut în timpul lucrărilor de reparații, în 1924, atunci când a fost repictat iconostasul
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale laterale fiind înălțați stâlpii de susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra pereților din lungimea monumentului, câte o boltă semicilindrică. Bârnele orizontale ce formează bolta navei sunt sprijinite pe una verticală din interiorul
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
deasupra naosului și pronaosului, are în coamă, spre vest, terminație în jumătate de con. Turnul-clopotniță se ridică parțial deasupra pronaosului și parțial deasupra pridvorului și are camera clopotelor în consolă, deschisă, cu parapet traforat, arcade și acoperiș înalt, piramidal, cu turnulețe de colț. Pictura a fost executată în anul 1811 de Ștefan Zugravul din Șișești și se păstrează fragmentar pe bolta naosului, unde se remarcă imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalips sau din Ciclul Patimilor, într-o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
cu profilul trilobat, este unică în arhitectura de lemn din Transilvania și Maramureș, în schimb, monumentalitatea și înălțimea îndrăzneață a turnului nu sunt atinse decât de biserica „geamănă” din Șurdești. Turnul, cu verticalitatea sa accentuată, are alături de coiful central, patru turnulețe cu rol decorativ, dar și un semn distinctiv că satul avea un Sfat al Bătrânilor cu drept de judecată.
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
în partea superioară a ei, o inscripție care atestă terminarea primei reconstrucții în anul 1497. Clopotnița a fost separată de interiorul bisericii și traveele vestice ale navelor laterale au fost eliminate. Accesul la catul al treilea se făcea prin intermediul unui turnuleț alipit laturii sudice. S-a construit, de asemenea, o boltă în cruce la nivelul al doilea, pentru o protectie eficientă contra incendiilor. Tot acum, s-au adăugat două etaje turnului, la ultimul cat fiind amplasate clopotele, deasupra lor fiind amplasat
Biserica fortificată din Șura Mare () [Corola-website/Science/327354_a_328683]
-
cerc care susțin nivelul fortificat. Guri de tragere și orificii tip mașiculiu formează elemente de fortificație. Portalurile gotice târzii ale sălii au arce în acoladă cu profilatura care se întrepătrunde. Biserica este dominată de acoperișul țuguiat al corului cu un turnuleț de strajă. O incintă fortificată, bine păstrată, de 6 m înălțime, cu un contur poligonal și contraforturi exterioare, înconjoară biserica. În N se află un turn cu drum de strajă din lemn și acoperiș piramidal, care este amplasat în fața zidului
Biserica fortificată din Boian () [Corola-website/Science/326657_a_327986]
-
Documentele menționează existența unei structuri pe acest loc din 1275, din epoca lui Carol I de Anjou. Cunoscut inițial că "Belforte", el a fost probabil o reședința fortificata, înconjurată de ziduri și cu o poartă de intrare având deasupra două turnulețe. În 1329, cu ajutorul desenelor și modelelor arhitectului sienez Tino da Camaino, ducele Robert I de Anjou a lărgit cetatea descrisă în documente că "palatium în summitatae montanae Sancti Erasmi". Camaino supravegheat, de asemenea, construcția mănăstirii cartusiene adiacente Sân Martino. Prin
Castel Sant'Elmo () [Corola-website/Science/333341_a_334670]
-
cult greco-catolic din acele vremuri. Construcția prezintă doua tipuri distincte de structuri: corpul propriu-zis al bisericii realizat din zidărie și turnul clopotniță realizat după tipicul structural al turnurilor clopotniță de la bisericile de lemn contemporane (1750-1800). Coiful turnului cu cele patru turnulețe are învelitoare din tabla zincată. Paramentul interior al navei prezintă pictura, în mare parte degradată; cei mai cunoscuți zugravi care au realizat-o fiind: Ștefan Zugravu de la Fisești (1810), Deacu Vasile de la Focșani în 1858 (stil bizantin), Stiebert din Baia Mare
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
au efectuat ample lucrări de reparații capitale, înlocuindu-se acoperișul care a fost placat cu tablă de cupru și refăcându-se integral gardul de împrejmuire. Turnul clopotniță înalt de peste 38 m domină așezarea, iar în jurul coifului îl împodobesc cele 4 turnulețe în stil maramureșean. Pe frontispiciul turnului deasupra ușii de intrare se află următoarea pisanie:
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
menționat în film. Într-o scenă, Depp a urcat pe țiglele de pe acoperișul hotelului în pijama. Clădirea din secolul al XIV-lea, care a fost hotel din anul 1822, are acum o fațadă de culoare roz cu praguri de marmură, turnulețe albe și balcoane cu arcade ascuțite. Principala caracteristică arhitecturală este curtea interioară cu patru etaje, care este acoperit cu arce în stil gotic bizantin și permit accesul luminii naturale a soarelui. Foaierul duce la scările deschise cu balustrade până în camerele
Palatul Dandolo () [Corola-website/Science/333421_a_334750]
-
sa de bază se înalță spre cer unul din cele mai frumoase turnuri din zonă, svelt, de o distincție aparte, cu o galerie de formă pătrată, cu câte patru arcade semicirculare pe fiecare latură, iar în cele patru unghiuri cu turnulețe elevate, situate la baza coifului șindrilit. Acoperișul, unitar pentru corpul central al clădirii, este de o simetrie perfectă asigurată de prezența celor două pridvoare laterale, întinse pe toată lungimea naosului și pronaosului. Deasupra absidei altarului proporțional diminuat, cu mai bine
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
fost descoperite 5 ciocane de piatră șlefuită de tip neolotic. Cercetătorii au situat aici fostul castru roman Pons Vetus, datând din secolul al II-lea, era noastră. Acesta se află pe malul stâng al Oltului, în satul Câinenii Mici (La Turnulețe). Străvechea vatră a Câinenilor este atestată documentar pentru prima dată de hrisovul domnesc din 25 martie 1415, din care reiese că voievodul Mircea cel Bătrân dăruiește vama de la Genune spre administrare Mănăstirii Cozia. Dania lui Mircea cel Batrân este întărită
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
rol deosebit de important în protejarea pereților împotriva umidității. Deasupra pronaosului se înalță zvelt turnul clopotniță, având în partea superioară, sub coiful ascuțit un foișor cu câte trei arcade pe fiecare latură. Fleșa elansată a turnului este încadrată de patru mici turnulețe, element singular în arhitectura Maramureșului istoric. În interior se păstrază o parte din zalele lui Pintea Viteazul, haiduc legendar al Maramureșului care zice-se și-a lăsat el însuși în grija bisericii cămașa de zale și coiful, după lupta contra
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
a făcut în 1834, iar resfințirea în 1970. Pereții edificiului înscriu planul dreptunghiular, cu absida semicirculară nedecroșată. Nava spațioasă, supraînălțată printr-o clopotniță scundă, cu un coif de factură barocă, este precedată de un pridvor închis de zid, cu două turnulețe, adosat în anul 1984; împodobită mural în tehnica „tempera” în 1986, tinda a fost repictată în anul 2007 de Camelia Cibian și Antonie Susan din Deva. În anul 1901, tabla a luat locul șiței clasice; tot atunci, pereții exteriori au
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
cu înscrisul în limba poloneză: ""O, Maryo, bez grzechu poczęta módl się za nami"" (în ). Pe turlă este montat, la înălțimea de 30 m, un balcon circular, susținut pe zidurile turlei de numeroase coloane din piatră terminate în formă de turnulețe, redând parcă forma unor capele. În turla bisericii se află patru clopote. Biserica adăpostește importante lucrări de artă. De o rară frumusețe sunt vitraliile situate în cele 5 ferestre ale prezbiteriului și care reprezintă cele cinci mistere de slavă ale
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
fost isprăvită în anul 1885 și sfințită la 12 octombrie 1886. Așa cum se înfățișează în prezent, biserica este alcătuită dintr-un pronaos supralărgit, contopit organic cu construcția propriu-zisă, ai cărui 12 stâlpi interiori susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidențiat în acest fel deoarece îndeplinea și funcția de necropolă. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioară, caracterizată de răsucirea porțiunilor de zidărie, că stau să cadă unul asupra
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
poate vedea pe un imprimeu din gips. Înainte de 1977 se folosea și o combinație a celor două sigilii. Episcopul era înlocuit de crinul aflat pe fond albastru în poarta orașului. În afară de aceasta erau și câțiva crini mai mici prezenți pe turnulețele laterale. Totul era înconjurat de inscripția "Stadt Warburg - Kreis Höxter" . Acest simpol apare drept parte a stampilei de servici a orașului. Din 1977 se folosește ca setmă a orașului doar crinul be blazon albastru, zidurile cetății fiind excluse din reprezentare
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
valea pârâului Stăncioi. Pe o suprafață de 12 ha, se întinde o serie de piramide de pământ, formate în urma eroziunii diferențiate în conglomerate slab cristalizate și a apelor de șiroire rezultate din ploi și din topirea zăpezilor. Sub forma unor turnulețe de 80 m înălțime, piramidele oferă un peisaj neobișnuit, îmbinat cu zone de adâncituri de peste 10 m în versantul văii și forme cu aspectul unor imense tuburi de orgă. Aceste piramide au fost descrise pentru prima dată de prof. universitar
Goranu, Vâlcea () [Corola-website/Science/328298_a_329627]
-
Înălțimea ei este de 5m, are două turnuri, ambele echipate cu machicoulis și este prevăzută cu creneluri, ambrazuri, ornamente de piatră, inscripții, o ușă somptuoasă de lemn acoperită cu metal,etc. Deasupra arcului porții se afla o fereastră și un turnuleț. O inscripție în limba arabă deasupra intrării face cunoscut că «Cel ce a poruncit zidirea acestui binecuvântat zid a fost marele sultan, strălucitul conducător, sultanul turcilor, arabilor și persanilor, (Suleiman fiul) lui Selim Han, să-i dea Allah domnie și
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
a bisericii a fost mutilată în urma lucrărilor de renovare, adăugându-i-se un portic disproporționat din beton și niște scări care amintesc de interioarele palatelor țigănești. Arhitectura bisericii este sub formă de cruce greacă înscrisă, având ca elemente specifice două turnulețe dreptunghiulare mici care încadrează turla din față. În pisania din pridvorul bisericii se spune: Biserica cea veche, se numea HAGIU, a fost făcută de un Misail Monahu, fost logofăt de taină. Apoi dărâmându-se, s-au construit această sfântă biserică
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
Forma pereților este dreptunghiulară, cu absida decroșată poligonală, cu cinci laturi. Pronaosul are tavanul drept, iar naosul și altarul câte o boltă semicilindrică, ultima terminându-se în timpanul de est. Acoperișul de șiță are clopotnița deasupra pronaosului, înconjurată de patru turnulețe. Se mai remarcă și brâul median în torsadă. Prispa este bogat ornamentată și este situată pe latura de sud. Chenarele șerpuitoare de pe arcade alunecă pe stâlpii de secțiune dreptunghiulară, pentru a însoți „frânghia", iar cuiele de lemn, cioplite în forma
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
anul 1937. Tot el a adus din Belgia și clopotele actuale. Patronul Bisericii este "Sfanțul Iosif Muncitorul". Silueta bisericii, cu o lungime de 43 m., domină coasta dealurilor din stanga Șiretului cu turnul înalt de 40 m., flancat de cele două turnulețe. Centrul parohial din Buruienești s-a deschis la începutul perioadei interbelice, după ce a fost alternativ administrat fie de Săbăoani, fie de Adjudeni. La 1 martie 1970 a fost numit paroh pr. Petru Ciocan. Începând din anul 1992, împreună cu bunii și
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
intrarea în podul bisericii și mai departe spre clopotniță, care este amplasată peste pronaos. Turnul-clopotniță are o galerie cu parapet. Coiful turnului este poligonal cu baza pătrată iar ca decorațiuni regăsim la fiecare colt al bazei turnului câte un mic turnuleț. Trecerea din pronaos spre naos se face printr-o intrare frumos decorată. Naosul are o boltă semicilindrică. Spre altar duc trei intrări. Ușile împărătești ce își aveau locul în aceste intrări ale iconostasului se păstrează azi în colecția Muzeului de
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]