426 matches
-
se publică și urmează un elogiu la postul de radio Londra?" nu-i decît un pas, pe care criticul, curajos, îl și face. Mihai Beniuc apreciază lucrarea ca "întunecată de proverbe, de superstiții, poezii pentru copii... Intenția lui e oarecum turtită de aparatul prea bogat" etc. Finalul stenogramei este de o stupizenie nemuritoare: Este necesar întărirea frontului scriitoricesc pentru că dacă partidul nu are un front de oameni care trăiesc și muncesc cinstit, cu relații principiale, înseamnă că slăbim forța acestei uniuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
te ating nici c-un deget. Apoi urmau cuvintele fatale: Putem doar să stăm îmbrățișați. Sigur că niciodată n-am fost în stare să închid un ochi. Toate nopțile alea mi le-am petrecut luptându-mă cu bărbații respectivi. Sau turtindu-mi nasul în zid într-o încercare infructuoasă de a scăpa de ei. Aproape că nici nu mai puteam să respir, așa de tare mă presau în spate penisurile lor în erecție. Mi-era teamă că dacă expiram, deci îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
din reviste rusești de știință și tehnică și din „START! spre viitor“. Evident, Petrișor nu știa să pronunțe cuvinte (sau poate o făcea într-un fel numai de el cunoscut), dar nimeni nu se supăra din atâta lucru. Mi-am turtit nasul de geam și-am așteptat să se stingă veioza. S-a stins. Exact atunci a început cutremurul. Camera s-a mișcat de câteva ori: ușor, parcă-i băgase cineva rulmenți sub parchet. Ușor, dar nu se oprea. Cinci, șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe două rânduri, prize de aer duble, modificate. Mașinile s-au pierdut undeva în față. Am presupus că o să dureze ceva să le-ajungem, dar, după vreo trei kilometri, am găsit deja Vento-ul în șanț, proptit într-un copac. Era turtit și-n lateral, și-n dreapta, ca și cum nimerise între două ciocane. Cineva spărsese luneta: puteai să scoți un om prin ea. În rest, nimic: nici urmă de Rapotan și Penciu, parcă nici nu existaseră. Iar cele două Lada nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și utile, de păstrat la casa omului: te ajutau să scapi de gândaci, furnici și musafiri. Când Maria mă implora să strivesc câte-o victimă nevinovată, depistată în cine știe ce colț al tavanului sau ascunsă după noptieră, mă făceam că o turtesc, după care o apucam delicat cu un șervețel ud și-o aruncam pe geam, afară, la soare și viață. O dată pe lună, femeia de serviciu venea să pună ordine în toată îngrămădeala asta previzibilă de lucruri și stări. Treaba purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sărit bucăți de praf și moloz, pe care Mihnea s-a repezit să le prindă în brațe. Cu grijă, am crăpat ușa, doar cât să putem intra. „Hai, maestre...“, l-am îndemnat, „Lasă pietrișul și vezi dacă încapi!“ Ne-am turtit între zid și cantul ușii, Mihnea mi-a trecut lanterna și, plini de praf și de speranță, am pătruns în biblioteca Facultății de Litere. „Prin efracție“, exact cum mă anunțase. Imediat, am luat-o la picior pe lângă rafturile înalte, inaccesibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zăceau 74 morți. Deși deprins cu vederea cadavrelor, totuși d-abia puteam suporta această icoană grozavă. Aci zăcea un copil lângă un bărbat, dincolo un june lângă un unchiaș, lucrătorul lângă funcționar etc. Cei mai mulți au fost sufocați de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mînile deasupra capului, rîmîind astfel încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aruncăm noi ceva, ălălalt, ăla cu părul în țepi și roz și cu lanțuri și haine din piele și care dă din cap, cred că ascultă muzică la căști, dacă-l nimerim îi facem fleoașcă toată frizura și i-o turtim, haha, și poate-i stricăm și căștile, o să-i iasă fum din cap, haha, nu arunca încă, mai așteaptă, încă, încă, uite acum, hai repede. Și Cornel și-a luat avînt cît de mult l-a ținut pielea brațelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mîinile în umflăturile alea, nu numai ochii. Avea totuși fundul mare, îți sărea în ochi prin fusta mini strîns lipită de piele, disproporționat cu restul corpului atît de subțire, poate a stat prea mult pe scaun și i s-a turtit partea aia, asta o să i-o trîntească mai tîrziu, la momentul potrivit, pe femei le supără ceva spus în legătură cu îngrășarea. Parcă se pregătea să meargă la vreun club, la agățat, nu la o cină liniștită, unde erau și copii. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
șir de mașini pe lîngă ei. Locul accidentului era plin de vestele verzi și reflectorizante ale polițiștilor, dintre care unul dirija trecerea, de triunghiuri rutiere, de lumini albastre care se învîrteau. S-au îmbulzit toți copiii la geamuri, cu nasurile turtite de sticlă, să nu scape nimic. Degeaba profii încercau să păstreze ordinea. Marcu filma cu telefonul, încercînd să găsească un unghi cît mai potrivit atît pentru priveliște, cît și reacțiile colegilor lui. Radu și-a făcut loc cu coatele printre
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
fulgi lovesc ferestrele cursei, întunecîndu-i interiorul, unde, la căldură, gîdilați de vocea monotonă a celui de la radio, pasagerii moțăie. Chiar și cei doi gemeni, fascinați de fulgii mari, veniți spre ei în viteză, opriți de sticla rece, pe care stau turtite nasurile lor, încep să moțăie, trezindu-se urgent cînd tatăl, cu brațele ostenite, vrea să-i dezlipească. Departe, în față, o căruță cu doi cai traversează șoseaua, trăgînd pe dreapta în parcarea făcută de cotul șoselei, chiar lîngă prăpastia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
difereau în privința faptului dacă John Robert Rozanov era „în felul lui“ un bărbat chipeș sau dacă era una dintre cele mai urâte creaturi care existat vreodată. Era înalt, fusese întotdeauna solid, iar acum devenise corpolent. Avea un cap extrem de mare, turtit în creștet, o frunte joasă și un păr foarte scurt, creț, sur pe vremuri și acum cărunt, fără nici un semn de chelie. Ochii mari, cu o tăietură rectangulară și o privire stranie și cruntă, erau de un căprui spălăcit, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
imperativ Fratele. Imediat...! Formează-l, Dănuțule! zice polițistul. Gata...! Pătrundere neautorizată, pe timp de noapte, într-o instituție publică! Aruncă-i în aer! Termină-i! Achită-i! Dă-le foc, secăturilor naibii, de infractori! Acuma, bre! Apasă!! Arde-i...!!! Poetul turtește tasta de apel. Geamurile Secției se iluminează ca ziua, înainte de a se pulveriza. Clădirea joasă, din cărămidă, implodează. Unda de șoc și bubuitura, vin tăvălug peste miriște, dându-l de-a rostogolul, cu zgaibaracele-n sus, pe Bogdănel, care se și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
handbalistă de performanță în echipa secundă a Rafinăriei, este una dintre puținele femei întrutotul capabile să i se împotrivească. Prin forțele sale proprii, singurică și în lipsa oricărui ajutor din partea soțului ei legitim care, pe neașteptate, se abandonează în brațele picotelii turtindu-și fruntea leoarcă de sudoare, pe fața de masă, între paharul său de vin și o farfuriuță cu muștar și ghiudem și pornește să fornăie. Kaput, Mariusele, kaput! Ein, zwei, drei și-n cur să te f...t! îl prohodește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu țipă: Empatie. Apoi flash-ul stroboscopului. Dă-mi compasiune. Flash. Dă-mi sinceritate crudă. Flash. — Nu mă lăsa să mor aici, pe jos, zice Brandy și se agață de mine cu mâinile ei mari. Părul, zice, o să mi se turtească părul la spate. Vreau să zic, știu că probabil Brandy o să moară, dar chiar nu reușesc să-mi intru-n rol. Evie hohotește și mai tare. Și, pe deasupra, sirenele pompierilor din fața casei mă încoronează regină în Orașul Migrenei. Pușca încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
bănet, habar n-am, dar sunt sigură că voi descoperi. Brandy a căzut într-o stare gravă de urgență tricologică, așa că o scutur. Ochii Aubergine Dreams ai lui Brandy tremură, clipesc, tremură, se mijesc. Părul ei, părul i s-a turtit complet la spate. Brandy se ridică într-un cot. — Știi tu, zice, sunt sub efectul medicamentelor, așa că-ți pot spune. Brandy se uită la mine aplecată deasupra ei, oferindu-i mâna să se ridice. — Trebuie să-ți spun, zice Brandy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lui Shane, nu știi unde se sfârșește albastrul șters al pijamalei de spital și unde începe Shane, așa-i de palid. Ăsta-i fratele meu, slab și palid, cu brațele slabe și pieptul de porumbel al lui Shane. Părul arămiu turtit pe frunte, așa mi-l amintesc de când eram mici. Făcut numai din bețigașe și oscioare de pasăre. Shane acela pe care-l uitasem. Shane de dinaintea accidentului cu sprayul fixativ. Nu știu de ce am uitat asta, dar Shane a arătat întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
sfârșească. Pe motocicletă avea nevoie doar de jumătate de oră pentru a-l duce pe Kevin la școală. Puiului Îi plăcea motocicleta. Cocoțat pe șa, o strângea cu o putere exagerată, de parcă ar fi vrut să se topească În ea, turtindu-și gura, nasul și casca de spatele ei. — De ce trebuie să mergi la muncă? Începu. De ce trebuie să merg la școală? De ce Crăciunul e doar o dată pe an? — Nu vii la meci, constată Valentina mustrător. — Nu pot, Val, oftă Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
meșter făurar - valoare uriașă, având În vedere că nici nu se compară cu ciurucurile de tablă smălțuită care se găsesc În comerț și care se găuresc și se lasă podidite de rugină după nici cinci ani de folosire. Chiar dacă e turtit amarnic, se pot Încă observa finele gravuri ce-l Împodobesc și care reprezintă o corabie cu pânzele umflate În vânt, valuri de apă șerpuite, un soare vesel și, mare cât toate acestea la un loc, un turc cu turban Împletit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
prin gurile noastre, cei duși În veci? Praf s-au făcut cocenii cu care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din plită n-a rămas nimic, tigaia, oalele, cratițele s-au turtit, iar tuciul cel mare - turnat În urmă cu generații Întregi de Însuși bulibașa unei șatre de țigani nomazi și dăruit unor strămoși de-ai mei În chip de mulțumire că, În mărinimia lor, Îngăduiseră Înălțarea cortului și așezarea taberei În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
al libelulelor - că ne așteaptă o iarnă grea, viforoasă, geroasă, cu zăpezi fioroase până peste streșini, ca În copilăria fiecăruia dintre noi; În burta unui somn uriaș pescuit de către persoane anonime În plin sezon interzis a fost găsit un ibric turtit de aramă, pe care Încă se puteau desluși, gravate, o corabie pe valuri, un turc trăgând din narghilea și un soare cu zâmbetul pe buze, aparținător cândva - ibricul - profesorului Foiște, care știe mai multe - dar nu ține neapărat să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
până acela scosese pușca din ascunzătoare, o făcuse praf, patul cel frumos Împodobit Îl pusese pe focul ce ardea sub niște pirostrii, Îndoise țeava, azvârlise mecanismele cât colo, confiscase capsele și, cu un ciocan, le bubuise pe toate, iar tuburile turtite de alamă roșiatică le aruncase Împreună cu alicele În hazna. Se repezise acasă, cotrobăise În fundul prăfuit și plin de lucruri inutile al unui dulap din magazie și scosese - spre adânca deznădejde și presimțire a morții Încercate de sufletul tremurător al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
îndreptat asupra lui Tudor. Mută, Tinca s-a năpustit asupra boierului, drept în clipa când cocoașele pistoalelor atingeau capsele. Un glonț a șuierat pe la urechea Vladimirescului. Altul a atins umărul stâng al Tincăi și-a nimerit în creanga unui copac, turtindu-se acolo. În liniștea care s-a statornicit, o clipă, în ograda conacului, Tudor a strâns frâul calului și-a poruncit aspru: Legați-I și puneți-l cu mutra-n fum de ardei! Într-o clipă, pandurii au pus pe
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ai încredere că aș fi o mare sportivă. Ce ingrat! Ai fi în stare să spui că nu sunt o însoțitoare potrivită pentru un automobilist sau un marinar, când eu nu țin cont de faptul că părul mi s-a turtit, că pălăria e udă fleașcă și că înfățișarea mea e într-o stare deplorabilă? Georges este la manevre acum, cu noul aparat. Se întoarce în câteva zile. M-a rugat să transmit Alteței Voastre Imperiale expresia sincerei sale simpatii și
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
un catafalc aranjat acolo și oamenii aceia cu toții, veniți ca să consoleze familia, atât doar că fumau și mă serveau și pe mine, cel de pe catafalc, cu bomboane, și că trăgeam și eu dintr-o pipă bună... În geamul vitrinelor își turteau nasurile palide și-și holbau ochii o mulțime imensă de gură cască.... privind cu toții în sală la bolnav și șoptind între ei tot felul de presupuneri și informații despre boala, vârsta și gravitatea cazului meu39. În același roman, avem și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]